254 matches
-
ar aduce prejudicii comunităților de pescari, ca și perturbările economice în statele ai căror cetățeni practică în mod obișnuit pescuitul în zonă. 6. Prevederile de mai sus se aplică fără a se aduce atingere eventualelor aranjamente încheiate în regiunile sau subregiunile în care statele riverane pot acorda statelor dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeași regiune sau subregiune drepturi egale sau preferențiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor economică exclusivă. Articolul 71 Cazuri în care prevederile art. 69 și
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
obișnuit pescuitul în zonă. 6. Prevederile de mai sus se aplică fără a se aduce atingere eventualelor aranjamente încheiate în regiunile sau subregiunile în care statele riverane pot acorda statelor dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeași regiune sau subregiune drepturi egale sau preferențiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor economică exclusivă. Articolul 71 Cazuri în care prevederile art. 69 și 70 nu sunt aplicabile Prevederile art. 69 și 70 nu se aplică statelor riverane a caror economie este
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
existente în cadrul acordurilor bilaterale și multilaterale, în scopul asigurării efectului deplin al prezentei convenții. 2. Acordurile bilaterale sau multilaterale ori alte aranjamente pot cuprinde: a) orice măsură suplimentară, necesară în vederea aplicării prezentei convenții, luându-se în considerare condițiile specifice ale subregiunii implicate; ... b) aranjamente instituționale, administrative sau de alta natura, încheiate pe baza de reciprocitate și conform principiului echivalentei; ... c) armonizarea politicilor și măsurilor privind protecția mediului, în scopul obținerii uniformizării, pe cât posibil, a normelor și metodelor aplicate în evaluarea impactului
CONVENŢIE din 25 februarie 1991 (*actualizată*) privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133086_a_134415]
-
frontierelor la secretariat, atunci cînd o parte ce consideră că mediul sau poate fi afectat de respectivul transport a cerut acest lucru. ... Articolul 14 Aspecte financiare 1. Părțile sînt de acord să stabilească, conform nevoilor specifice ale diferitelor regiuni și subregiuni, centre regionale sau subregionale pentru perfecționare și transfer de tehnologie privitoare la gospodărirea deșeurilor periculoase și a altor tipuri de deșeuri ��i la reducerea producției deșeurilor. Părțile vor decide asupra stabilirii unor mecanisme potrivite de finanțare, cu caracter voluntar. 2
CONVENŢIA DE LA BASEL*) din 20 - 22 martie 1989 privind controlul tranSportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132857_a_134186]
-
România reafirmă necesitatea dezvoltării cooperării internaționale în domeniul valorificării resurselor piscicole din zonele economice, pe baza unor acorduri juste și echitabile, care să asigure accesul țărilor din această categorie la resursele de pescuit din zonele economice ale altor regiuni sau subregiuni. 2. România reafirmă dreptul statelor riverane de a adopta măsuri pentru protecția intereselor de securitate, inclusiv dreptul de a adopta reglementări naționale cu privire la trecerea navelor de război străine prin marea teritorială. Dreptul de a adopta asemenea măsuri este în deplină
LEGE nr. 110 din 10 octombrie 1996 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului marii, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, şi aderarea la Acordul referitor la aplicarea părţii a XI-a a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului marii, încheiat la New York la 28 iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114629_a_115958]
-
5’ și al terminalului 3’ din acest sector D al genei active pentru imunoglobulină (fig. 3.12) amplifică de sute de ori potențialul de variație al secvenței de aminoacizi din catenele grele ale imunoglobulinelor, de unde și simbolul D pentru această subregiune a regiunii variabile a moleculei imunoglobulinice, derivat de la diversity = diversitate, în limba engleză. Sectorul N al catenei imunoglobulinice H se află la nivelul joncțiunii dintre VH și suprasegmentul D-JH. Aici se află o secvență scurtă, dar înalt variabilă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a macrofagelor. Aceste proteine sunt implicate în comunicarea dintre celulele specializate în realizarea răspunsului imun, în special în îndeplinirea funcțiilor limfocitelor T helper. La specia umană, funcțiile CMH clasa II, denumită și HLA-D, sunt îndeplinite de gene distribuite în patru subregiuni desemnate DR, DQ, DZ/DO și DP, pe când la șoarece, funcțiile CMH clasa II sunt definite genetic I-A și I-E (Lewin, 2000). Locusul genic CMH clasa III cuprinde informația genetică pentru proteinele complementului. Acest locus genic s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
localizate grupat într-un sector cromozomal lung de aproximativ 1000 kb. Aceste gene dețin informația ereditară pentru sinteza catenei α numită și catena grea a proteinelor antigenelor HLA-A, HLA-B și HLA-C, care reprezintă antigene de suprafață celulară. În această subregiune a locusului genic clasa I, pe lângă genele pentru catena α a moleculelor HLA se mai află și un număr de gene adiționale (desemnate HLA-D, HLA-E, HLA-F, HLA-G, HLA-H, HLA-I, HLA-J), dar care, în majoritatea lor, sunt gene trunchiate, ceea ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lincajul genic dintre CMH și PGM3. La om, regiunea genică CMH clasa II se află înspre zona centromerică și conține genele structurale pentru catenele α și β ale moleculelor CMH clasa II. Această regiune a fost subdivizată în mai multe subregiuni dintre care principale sunt HLA-DP cu alelele A și B, HLA -DQ cu alelele A și B, HLA-DR cu alelele A și B și HLA-DN. Regiunea HLA-D are aproximativ 900 kb lungime și conține un număr mare de loci genici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
două gene α și două gene β care sunt desemnate convențional A1 și A2, respectiv B1 și B2. În ultimul timp, multe dintre aceste alele au primit noi denumiri, de unde derivă necesitatea unei standardizări reactualizate de nomenclatură genică CMH. Fiecare subregiune CMH clasa II conține cel puțin câte o genă funcțională care codifică pentru o catenă α și cel puțin câte o genă funcțională care codifică pentru o catenă β. Produșii locilor genici α (A) și β (B) ai subregiunilor HLA-D
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Fiecare subregiune CMH clasa II conține cel puțin câte o genă funcțională care codifică pentru o catenă α și cel puțin câte o genă funcțională care codifică pentru o catenă β. Produșii locilor genici α (A) și β (B) ai subregiunilor HLA-D, HLA-DQ și HLA-DP se asociază posttraducere, prin autoasamblare, formând molecule funcționale CMH clasa II. De exemplu, produsul DQB se asociază cu produsul DQA1 , formându-se un heterodimer αβ care reprezintă o moleculă funcțională DQ. Până în prezent au fost descrise
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
DPB2, o genă DN desemnată DNA, o genă DOB, cinci gene DQ desemnate B3, B1, A1 și un număr variabil de gene DR, desemnate DR (B1- B9, A). La om, au mai fost utilizate și simbolurile DZ/DO pentru desemnarea subregiunii DO din acest locus genic complex. Alte gene CMH clasa II, precum DN-A și DO-B, sunt transcrise, dar expresia lor tisulară în cazul în care este realizată, este limitată. Topologia detaliată a locilor genici din regiunea CMH la om
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
II. Dar, în linii generale, organizarea regiunii CMH este asemănătoare la specia umană și la specia murină. Locusul genic de histocompatibilitate de la șoarece conține numeroase elemente codificatoare care inițial au fost definite din punct de vedere genetic. Fiecare dintre aceste subregiuni conține multe gene. La șoarece, există doi loci genici CMH clasa II, desemnați H-2A și H-2E. Regiunea „clasică” H2, de la șoarece, ocupă aproximativ 2000 kb ADN din cromozomul 17 și are 1,3 unități de cartare. Genele H2k se cartează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un organism, genele pentru proteinele CMH sunt aceleași în toate celulele individului dar diferă de la persoană la persoană (CHARLES A., JANEWAY J.R. - 1993). Genele CMH ocupă la nivelul cromozomului 6 niște regiuni denumite regiuni genetice. Acestea sunt subîmpărțite în 3 subregiuni cu mai multe locusuri care codifică trei clase de proteine CMH identificate drept H.L.A. clasa I, a II-a sau a III-a (H.L.A. = human leucocite antigen, descoperit pe suprafața leucocitelor umane, pornind de la ideea existenței pe suprafața
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cu 8 alele) pentru lanțul alfa și B1 și B2 pentru lanțul beta. În DR există o singură genă A1 cu o singură alelă dar și trei gene B1, B2, B3 (cu 43 de alele pentru lanțul beta). Cele două subregiuni ce codifică proteinele CMH clasa I-a și a II-a, încadrează genele ce codifică CMH clasa a III-a. Ca nomenclatură după H.L.A. se va trece locusul care este ocupat de genă (A, B, C, D) urmat de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1834-1849), . Moșiile Șendreni și Frenciugi erau despărțite la 29 august 1761 de un . Între Alexești și Frenciugi Întâlnim două movile, apreciate cu probabilitate a fi tumuli, nedatați, . Satul Frenciugi este situat din punct de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
în care este vândută producția realizată de un agent economic); o zona, privită inițial ca termen tehnic, se utilizează astăzi pentru a defini o suprafață cu caracteristici diferite în raport cu spațiul înconjurător (de exemplu: zone administrative, zone economice libere, zone defavorizate). Subregiunile cu probleme specifice de dezvoltare sunt definite ca arii problemă sau ca arii prioritare. O arie prioritară se poate reprezenta ca fiind o grupare de orașe, comune sau județe din același spațiu, care se caracterizează prin profiluri asemănătoare de probleme
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
toate sursele de amenințare în definiția regiunii, această tendință fiind accelerată de proliferarea armelor de distrugere în masă, dar și de sistemul de distribuire al acestora. În delimitarea aceluiași spațiu geografico-istoric există autori care propun divizarea Orientului Mijlociu în patru subregiuni, astfel: subregiunea centrală (fiind cea mai importantă), include state 212 direct implicate în conflictul arabo-israelian; subregiunea Golfului, include toți membrii Consiliului de Cooperare în Golf (Gulf Cooperation Council); subregiunea Magreb, include statele arabe din Africa de Nord; subregiunea statelor din Peninsulă Arabica
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de amenințare în definiția regiunii, această tendință fiind accelerată de proliferarea armelor de distrugere în masă, dar și de sistemul de distribuire al acestora. În delimitarea aceluiași spațiu geografico-istoric există autori care propun divizarea Orientului Mijlociu în patru subregiuni, astfel: subregiunea centrală (fiind cea mai importantă), include state 212 direct implicate în conflictul arabo-israelian; subregiunea Golfului, include toți membrii Consiliului de Cooperare în Golf (Gulf Cooperation Council); subregiunea Magreb, include statele arabe din Africa de Nord; subregiunea statelor din Peninsulă Arabica.213 Conform
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în masă, dar și de sistemul de distribuire al acestora. În delimitarea aceluiași spațiu geografico-istoric există autori care propun divizarea Orientului Mijlociu în patru subregiuni, astfel: subregiunea centrală (fiind cea mai importantă), include state 212 direct implicate în conflictul arabo-israelian; subregiunea Golfului, include toți membrii Consiliului de Cooperare în Golf (Gulf Cooperation Council); subregiunea Magreb, include statele arabe din Africa de Nord; subregiunea statelor din Peninsulă Arabica.213 Conform Agenției Statelor Unite pentru Controlul Armelor și a Dezarmării regiunea Orientului Mijlociu include următoarele state
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
spațiu geografico-istoric există autori care propun divizarea Orientului Mijlociu în patru subregiuni, astfel: subregiunea centrală (fiind cea mai importantă), include state 212 direct implicate în conflictul arabo-israelian; subregiunea Golfului, include toți membrii Consiliului de Cooperare în Golf (Gulf Cooperation Council); subregiunea Magreb, include statele arabe din Africa de Nord; subregiunea statelor din Peninsulă Arabica.213 Conform Agenției Statelor Unite pentru Controlul Armelor și a Dezarmării regiunea Orientului Mijlociu include următoarele state: Bahrein, Cipru, Egipt, Iran, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Siria, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudita
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Orientului Mijlociu în patru subregiuni, astfel: subregiunea centrală (fiind cea mai importantă), include state 212 direct implicate în conflictul arabo-israelian; subregiunea Golfului, include toți membrii Consiliului de Cooperare în Golf (Gulf Cooperation Council); subregiunea Magreb, include statele arabe din Africa de Nord; subregiunea statelor din Peninsulă Arabica.213 Conform Agenției Statelor Unite pentru Controlul Armelor și a Dezarmării regiunea Orientului Mijlociu include următoarele state: Bahrein, Cipru, Egipt, Iran, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Siria, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudita, Emiratele Arabe și Yemen. Pe de altă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
că "De la bun început, experiența marxistă din Europa Răsăriteană și-a contrazis inițiatorul"131. Profesorul canadian Philip Longworth vorbește despre "diferențe majore între cultura politică a țărilor din Balcani și cea a țărilor din estul Europei Centrale", România aparținând "ambelor subregiuni"132. El precizează într-o notă că prin "estul Europei Centrale" înțelege Polonia, Cehia și Ungaria 133. Spre deosebire de acesta, Oskar Halecki folosește acest concept pentru a desemna o arie mai largă ce cuprinde și Balcanii 134. Maria Todorova înțelege "Europa
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de acțiune vor fi selecționate și adaptate în funcție de factorii socioeconomici, geografici și climatici, caracteristici părților-tari sau regiunilor afectate, precum și în funcție de nivelul lor de dezvoltare. Liniile directoare pentru pregătirea programelor de acțiune, precizând orientarea și conținutul lor pentru diferite regiuni și subregiuni, sunt formulate în anexele privind aplicarea regională. Secțiunea a 2-a Cooperarea științifică și tehnică Articolul 16 Colectarea, analiza și schimbul de informații Părțile convin, potrivit capacităților lor proprii, să integreze și să coordoneze colectarea, analiza și schimbul de date
CONVENTIA NATIUNILOR UNITE din 17 iunie 1994 pentru combaterea desertificarii în tarile afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157214_a_158543]
-
necostisitoare și accesibile, în vederea dezvoltării durabile, prin participarea efectivă a populațiilor și a comunităților locale; și ... g) măresc disponibilitatea resurselor de apă în zonele afectate, inter alia, prin mijloace de însămânțare a norilor. ... 2. Prioritățile de cercetare pentru regiuni și subregiuni particulare, care reflectă condiții locale diferite, trebuie să fie incluse în programele de acțiune. Conferință părților va analiza, periodic, prioritățile de cercetare, pe baza avizului Comitetului pentru Știință și Tehnologie. Articolul 18 Transferul, achiziția, adaptarea și dezvoltarea tehnologiei 1. Părțile
CONVENTIA NATIUNILOR UNITE din 17 iunie 1994 pentru combaterea desertificarii în tarile afectate grav de seceta şi/sau de desertificare, în special în Africa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157214_a_158543]