670 matches
-
68. Reținând în condițiile expuse neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării. ... Chestiunea de drept ce face obiectul Dosarului nr. 1.794/1/2024 69. Referitor la primele două
DECIZIA nr. 67 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292767]
-
unor decizii ale Curții Constituționale, prin care aceasta a stabilit, în esență, că salarizarea magistraților în raport cu gradul instanțelor sau al parchetelor pe lângă care aceștia funcționează răspunde exigențelor constituționale (Decizia nr. 861 din 16 iunie 2009) și că subrogarea instanțelor judecătorești în competența legiuitorului prin crearea, pe cale jurisprudențială, a unui nou sistem de salarizare, este contrară principiului separației puterilor (Decizia nr. 561 din 14 aprilie 2009). ... 18. În concluzie, autorul excepției consideră că, în măsura în care dispozițiile
DECIZIA nr. 386 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292978]
-
Justiție, conduita conformă Constituției transpare din cele statuate mai sus, și anume exercitarea competențelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la separația puterilor în stat și, deci, abținerea de la orice acțiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuțiile altei autorități publice. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora. (…) potrivit Legii fundamentale, singura
DECIZIA nr. 109 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294061]
-
Secția litigii de muncă și asigurări sociale și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibilă a acestei sesizări. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării formulate de Tribunalul Iași - Secția I civilă 83. Înalta
DECIZIA nr. 118 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298156]
-
de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 27. De altfel, prin Decizia nr. 14 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 20 februarie 2025, Înalta Curte de Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 135 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298413]
-
asupra unor cerințe specifice în cadrul polițelor de asigurare - de exemplu, să fie numiți ca părți suplimentare sau coasigurate (a se vedea: Articolul 24.1.4(a) din Clauzele Standard}, consimțământul lor cu privire la orice modificare a termenilor poliței, renunțarea la subrogare - până când Finanțatorii Principali vor fi rambursați integral. Uneori, Partenerul Public poate obține un raport cost-beneficiu mai bun prin păstrarea responsabilității pentru anumite tipuri de asigurări (de exemplu, un Partener Public poate obține condiții mai favorabile decât Societatea de Proiect
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294934]
-
de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 43. Nu este posibil ca instanța supremă, învestită pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, să anticipeze modalitatea în care se va aprecia cu privire la stabilirea situației de fapt în raport
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
cauzei. ... 50. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
și Justiție și de a extrage acele elemente care prezintă relevanță pentru raportul juridic ce se impune a fi dezlegat. ... 49. Cum rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, reținând neconformitatea sesizărilor conexate, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
intern. ... 57. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării, în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se va dispune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării. ... 58. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de
DECIZIA nr. 195 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299727]
-
810D/2023, nr. 811D/2023, nr. 876D/2023, nr. 943D/2023, nr. 1.119D/2023 nr. 1.120D/2023, nr. 1.288D/2023, nr. 1.710D/2023, nr. 1.835D/2023, nr. 1.887D/2023 și nr. 1.888D/2023, excepții ridicate de Ministerul Justiției, mai puțin în Dosarul nr. 778D/2023, în care excepția a fost ridicată (prin subrogarea în drepturile Ministerului Justiției) de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Excepțiile au ca obiect prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 677 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287617]
-
de organele proprii de judecată religioasă ale cultelor religioase, instanțele judecătorești să poată soluționa diferendele existente la nivelul cultului pentru problemele de disciplină internă, conform statutelor și reglementărilor proprii ale acestora. Or, a accepta susținerea autorului excepției ar echivala cu subrogarea Curții Constituționale în sfera de competență a legiuitorului, încălcând astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit căruia
DECIZIA nr. 337 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288263]
-
aprilie 2014, sau Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010]. În schimb, dacă omisiunea legislativă nu are relevanță constituțională, admiterea excepției de neconstituționalitate ar echivala cu subrogarea Curții Constituționale în sfera de competență a legiuitorului, încălcându-se astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia instanța de contencios constituțional se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la
DECIZIA nr. 97 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289972]
-
privind operațiunile de reasigurare - cedări“, la paragraful privind operațiunile care se înregistrează în creditul contului, după ultima liniuță se introduce o nouă liniuță, cu următorul cuprins: – partea cedată reasigurătorului din sumele recuperabile rezultate în urma acțiunilor de recuperare sau de subrogare (regrese) (412). ... ... 129. La anexă, la capitolul 14 „Funcțiunea conturilor“, la clasa 4 „Conturi de terți“, la grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate“, funcțiunea contului 441 „Impozitul pe profit“ se modifică și va avea următorul cuprins: Contul
NORMĂ nr. 8 din 17 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282439]
-
o nouă funcțiune, funcțiunea contului 606, cu următorul cuprins: Contul 606 «Cheltuieli privind partea cedată din regrese» Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind cedarea în reasigurare a sumelor recuperabile rezultate în urma acțiunilor de recuperare sau de subrogare (regrese). În debitul contului 606 «Cheltuieli privind partea cedată din regrese» se înregistrează: – partea cedată reasigurătorului din sumele recuperabile rezultate în urma acțiunilor de recuperare sau de subrogare (regrese) (412). ... ... 144. La anexă, la capitolul 14 „Funcțiunea conturilor“, la clasa
NORMĂ nr. 8 din 17 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282439]
-
reasigurare a sumelor recuperabile rezultate în urma acțiunilor de recuperare sau de subrogare (regrese). În debitul contului 606 «Cheltuieli privind partea cedată din regrese» se înregistrează: – partea cedată reasigurătorului din sumele recuperabile rezultate în urma acțiunilor de recuperare sau de subrogare (regrese) (412). ... ... 144. La anexă, la capitolul 14 „Funcțiunea conturilor“, la clasa 6 „Conturi de cheltuieli“, funcțiunea conturilor din grupele 61, 62 și 63 se modifică și va avea următorul cuprins: GRUPA 61 „CHELTUIELI PRIVIND REZERVELE TEHNICE AFERENTE ASIGURĂRILOR DE
NORMĂ nr. 8 din 17 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282439]
-
fundamentată și susținută de rațiunea reglementării și natura juridică a mecanismului de unificare jurisprudențială, care nu poate fi deturnat de la finalitatea în vederea căreia a fost instituit, respectiv aceea de a oferi dezlegări de drept de principiu, iar nu subrogarea în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată învestite cu soluționarea fondului litigiului (Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
care nu se poate deroba apelând la mecanismul reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, care este aceea a asigurării unor dezlegări de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 96. Așadar, verificarea premiselor sesizării, determinate de circumstanțele concrete ale litigiului, de întrebarea formulată și de punctul de vedere expus de instanța de trimitere, conduce la concluzia că aceasta din urmă nu pune
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
fundamentată și susținută de rațiunea reglementării și natura juridică a mecanismului de unificare jurisprudențială, care nu poate fi deturnat de la finalitatea în vederea căreia a fost instituit, respectiv aceea de a oferi dezlegări de drept de principiu, iar nu subrogarea în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată învestite cu soluționarea fondului litigiului (Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
prealabile, instanței supreme. Această prerogativă îi incumbă și nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării sale, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată (spre exemplu, deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 64 din 27 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.099 din
DECIZIA nr. 11 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280746]
-
2) teza I din Codul de procedură civilă. Prerogativa stabilirii normei juridice aplicabile raportului juridic litigios aparține judecătorului cauzei, acesta neputând-o delega instanței supreme, pe calea întrebării prealabile. Scopul acestei proceduri nu este acela de a se realiza o subrogare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18 noiembrie
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
1.114 alin. (1) din Codul civil, potrivit căruia „Acceptarea consolidează transmisiunea moștenirii realizată de plin drept la data decesului“, restrânge sfera de aplicare a dreptului la informare, pretinzând moștenitorului ca, și în ipoteza în care s-ar putea susține că subrogarea lui în poziția contractuală a autorului său ar putea semnifica preluarea dreptului în întinderea în care era deținut de defunct - dacă în contract ar fi fost stipulat un atare drept -, să justifice scopul pentru care solicită comunicarea datelor care reflectă
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
În cazul proiectelor etapizate, plățile aferente etapei a II-a se vor realiza până la data de 31 decembrie 2029, în limita bugetului alocat/disponibil pentru această etapă autorităților de management ale programelor regionale 2021-2027 menționate la art. 33^1, în condițiile subrogării prevăzute la art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2023, cu modificările ulterioare. ... 8. La articolul 32, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 32 (1) Sursa de
ORDIN nr. 6.072 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277583]
-
În cazul proiectelor etapizate, plățile aferente etapei a II-a se vor realiza până la data de 31 decembrie 2029, în limita bugetului alocat/disponibil pentru această etapă autorităților de management ale programelor regionale 2021-2027 menționate la art. 35^1, în condițiile subrogării prevăzute la art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2023, cu modificările ulterioare. ... 8. La articolul 34, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 34 (1) Sursa de
ORDIN nr. 6.070 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277506]
-
În cazul proiectelor etapizate, plățile aferente etapei a II-a se vor realiza până la data de 31 decembrie 2029, în limita bugetului alocat/disponibil pentru această etapă autorităților de management ale programelor regionale 2021-2027 menționate la art. 32^1, în condițiile subrogării prevăzute la art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2023, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2023, cu modificările ulterioare. ... 8. La articolul 31, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 31 (1) Sursa de
ORDIN nr. 6.071 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277507]