57 matches
-
cu pietrișurile levantine de Cândești. Deoarece aceste pietrișuri au fost transportate de Bratia, iar sub acestea există depozite de argile, marne și nisipuri pliocene, situarea lor la această altitudine poate fi pusă pe seama ridicărilor neotectonice a anticlinalului Mățău-Ciuha-Ciocanu concomitentă cu subsidența locală de la nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pantă ale profilului longitudinal, precum și cheile. Acestea impun formarea în amonte sau în avale de ele, a unei zone inundabile mai largi. În chei, cascade și praguri, lunca dispare de cele mai multe ori. În schimb, în unele depresiuni intramontane, pește zonele subsidențe și pește câmpiile din apropierea nivelului de bază ea se poate dezvolta mult în lățime, devenind ceea ce se numește o câmpie aluviala. În profil transversal, lunca este ușor bombata lângă albia minoră. La inundații, apele care au ieșit peste maluri își
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
o pânză groasă de aluviuni). Se clasifică în terase: a) paralele cu talvegul; b) convergente în amonte sau în aval; c)deformate neotectonice; d) în foarfecă (la contactul unei regiuni unde se produc ridicări neotectonice, cu una unde au loc subsidențe, în primă rezultând terase ce converg spre cea de-a doua, în care se dezvoltă depozite suprapuse). Terasele pot apărea simetric (bilateral) și asimetric (monolateral). Sunt terase joase și înalte. Terasele prezintă o valoare deosebită în ceea ce privește reconstruirea evoluției reliefului cuaternar
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe tot lanțul. Această fază începe cu depunerea așa-numitelor formațiuni de molasa în zona de avantfosa. Atâta timp cât mișcarea subsidența, din această fâșie mărginașa, este puternică, depășind oarecum acumularea, nu apare piemontul, ci rămâne o zonă lacustra sau cel mult o câmpie. Piemontul, ca formă de relief, începe a se naște numai atunci cand înălțările generale duc la retragerea apelor marine
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
apare piemontul, ci rămâne o zonă lacustra sau cel mult o câmpie. Piemontul, ca formă de relief, începe a se naște numai atunci cand înălțările generale duc la retragerea apelor marine de la bază muntelui și când acumulările depășesc cât de cât subsidența avantfosei. Denivelarea tectonica, dintre munte și câmpie, intensifica eroziunea într-o parte și acumularea în cealaltă; procesul este cu atât mai activ cu cat muntele este în continuă ridicare, ceea ce face ca râurile să nu poată atinge cu ușurință profile
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
deoarece sunt parțial împădurite. Grupa sudică a subcarpaților Buzăului - din care dealul Istrița face parte, are caractere specifice reliefate prin contact brusc cu câmpia (în partea de vest cu cea a Gherghiței și, în partea de est cu cea de subsidență a Buzăului prin fâșia glacisului Istriței de 110-300 m), masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structură și petrografie, precum și zone depresionare tipic subcarpatice. Astfel, contactul dealului către Câmpia Română se realizează deosebit de brusc atât prin linii de
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
de cutremure, si anume: Activitatea seismică cea mai puternică din România se concentreză în această zonă, la adâncimi intermediare de 60-200 km, într-o placă subdusă veche, aproape verticală. Cutremure importante din această regiune: Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsidența situată la NE de Vrancea, în platforma Scitica, și reprezintă prelungirea către NV a Depresiunii Predobrogene. Cutremure importante din această regiune: Această zonă seismogenă aparține mărginii sudice a Depresiunii Predobrogene, delimitata de Falia Sfanțul Gheorghe. În mare, seismicitatea este similară
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]