404 matches
-
unei geografii a ruralității semi-montane: cadrul de verdeață, izvoare, stânca, bolta cea senină, foi de mure, sat, vale, al porții prag. Sunt cuvinte care aparțin fondului lexical de bază al limbii române, de o mare concretețe, accentuată deseori prin determinări substantivale (ochiu de pădure, foi de mure, bolți de frunze) sau adjectivale (bolta cea senină, trestia cea lină), care devin epitete sugestive, ornate pentru a picta o natură bogată, paradisiacă. Acest cadru, care reface imaginea Edenului cu unele elemente autohtone, se
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
Grecia”, „bulgar” → „Bulgaria”, „rus” → „Rusia”", etc. Termenul „România” are o istorie internă mult mai veche, fiind format din adăugarea sufixului "-ie" la endonimul „român” după modelul "„moș” → „moșie”, „domn” → „domnie”, „boier” → „boierie”, „țigan” → „țigănie”", care în limba română generează derivate substantivale ce desemnează de cele mai multe ori o stare. Este foarte probabil ca înainte de a căpăta un sens național, în perioadele istorice premoderne „româniile” să fi desemnat comunități etnolingvistice, foarte aproape de ceeace Iorga numea „Românii populare”
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
frazei franceze în raport cu cea din limba română. Într-o unitate lingvistică mai mică decât propoziția, dar mai mare decât un cuvânt, adică într-o sintagma sau grup de cuvinte între care există o relație sintactica, dacă acesta este un grup substantival, caracteristic pentru limba franceză este faptul că în acestă poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este de asemenea o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol. În grupul substantival cu atribut(e) este de asemenea o chestiune complexă cea a locului atributului adjectival față de substantiv și a atributelor subordonate unui același substantiv față de acesta, și al unui atribut față de celălalt/celelalte. În ceea ce privește propoziția, nu sunt diferențe esențiale între franceză
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
două limbi este că procesul subordonat se exprimă cu verbul la infinitiv mult mai frecvent decât în română, uneori putând fi exprimat numai prin propoziție subordonată, alteori numai prin infinitiv, în câteva cazuri cele două construcții fiind la alegere. Grupul substantival constă cel putin dintr-un substantiv care este elementul principal, nucleul grupului, si un determinant abstract care stă totdeauna înaintea substantivului și se acordă cu acestă în gen și număr, iar în unele cazuri se adaptează și fonetic substantivului. Uneori
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
si un determinant abstract care stă totdeauna înaintea substantivului și se acordă cu acestă în gen și număr, iar în unele cazuri se adaptează și fonetic substantivului. Uneori substantivul poate avea doi determinanți. Din punctul de vedere al acestora, grupul substantival poate fi: Grupului substantival îi pot aparține în afara determinantului/determinanților și unul sau mai multe atribute. Acestea pot fi adjectivale, substantivale sau pronominale, ultimele două totdeauna cu prepoziție. Atributul adjectival se acordă în gen și număr cu substantivul. În franceză
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
care stă totdeauna înaintea substantivului și se acordă cu acestă în gen și număr, iar în unele cazuri se adaptează și fonetic substantivului. Uneori substantivul poate avea doi determinanți. Din punctul de vedere al acestora, grupul substantival poate fi: Grupului substantival îi pot aparține în afara determinantului/determinanților și unul sau mai multe atribute. Acestea pot fi adjectivale, substantivale sau pronominale, ultimele două totdeauna cu prepoziție. Atributul adjectival se acordă în gen și număr cu substantivul. În franceză este complexă chestiunea locului
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
cazuri se adaptează și fonetic substantivului. Uneori substantivul poate avea doi determinanți. Din punctul de vedere al acestora, grupul substantival poate fi: Grupului substantival îi pot aparține în afara determinantului/determinanților și unul sau mai multe atribute. Acestea pot fi adjectivale, substantivale sau pronominale, ultimele două totdeauna cu prepoziție. Atributul adjectival se acordă în gen și număr cu substantivul. În franceză este complexă chestiunea locului atributului adjectival față de substantiv. De cele mai multe ori, locul atibutului adjectival este după substantiv, unele putând stă numai
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
tas de neige" „Înaintea casei era o enormă grămadă de zăpadă”. Unele adjective pot sta și înaintea substantivului, și după acesta, cu sensuri diferite în funcție de poziție: Un substantiv poate avea și două sau mai multe atribute adjectivale. Topica în grupul substantival poate fi în aceste cazuri: Ordinea adjectivelor care se succed se caracterizează prin faptul că lângă substantiv se plasează în general un adjectiv clasificator, precis, obiectiv, si nu unul vag sau subiectiv: "une maison blanche pittoresque" „o casă albă pitoreasca
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
loc, mod etc.: La atribut se referă adjectivul interogativ "quel/quelle/quels/quelles ... ?". Acesta are sensul „ce fel de ...?” atunci cand întrebarea are ca scop aflarea însușirii substantivului pe care il preceda, si sensul „care ...?”, daca întrebarea cere identificarea substantivului. Grupul substantival format cu adjectivul interogativ poate fi: Același cuvânt poate fi nu numai adjectiv, ci și pronume cu sensul „care?”, „ce?”, deci țintind numai identificarea (vezi mai sus întrebarea referitoare la numele predicativ inanimat, cănd subiectul întrebării este exprimat prin substantiv
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
o introduce poate avea și ea mai multe variante. Exemple: Întrebarea referitoare la cantitate este introdusă prin cuvântul "combien" „cât, -ta, -ți, -te”, considerat adverb. Cand funcționează că pronume interogativ, sintactic poate fi: "Combien + de" funcționează că determinant interogativ. Grupul substantival pe care il formează cu substantivul pe care il precede poate avea toate funcțiile pe care le are pronumele. Exemple: Propoziția negativă canonica se construiește cu două cuvinte de negație. Dintre acestea primul, "ne", stă totdeauna înaintea predicatului. În cazul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
semantică, morfologică și sintactică, în gramatica modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme verbale nepredicative. Acestea nu au rol de predicat. Infinitiv Participiu Gerunziu Supinul este o formă impersonală și nepredicativă a verbului avînd în general trăsături substantivale: Prin diateză se exprimă relația dintre acțiune și participanții la aceasta: agentul (cel care face acțiunea) și pacientul (cel care suferă consecințele acțiunii). În funcție de definiția exactă a diatezei și de criteriile care decurg din definiție, limba română are un număr
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
nărăntšǫ́t" „poruncit”, "ișǫ́t" „ieșit”, "ạncălzǫ́t" „încălzit”, "prăjǫ́t" „prăjit”. Și sintaxa meglenoromânei prezintă influențe ale limbii macedonene. Sub influența macedonenei, în grupul nominal, topica este în general determinant sau/și atribut adjectival ori substantival în genitiv + substantiv determinat: meu̯ stăpǫ́n" „stăpânul meu”, țísta drac(u)" „acest drac / dracul acesta”, "ună noau̯ă casă" „o casă nouă”, "lu ạmpiratu il’ă" „fata împăratului”. Adjectivul demonstrativ este urmat cel mai frecvent de
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
externă includerea Bucureștiului pe axa Washington-Londra. Vi se pare corect termenul „axă”? Cum veți materializa această directivă? Mihai-Răzvan Ungureanu: Dați-mi voie să vă spun, la început, că politica externă poate fi exprimată la nivel retoric prin două formule semantice: substantivală sau adjectivală. În cazul unei expresii substantivale, politica externă își desfășoară conceptele; iar când este vorba de a-i măsura pasul sau de a discuta despre tonurile în care este construită politica externă, atunci se exprimă adjectival. În cazul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
se pare corect termenul „axă”? Cum veți materializa această directivă? Mihai-Răzvan Ungureanu: Dați-mi voie să vă spun, la început, că politica externă poate fi exprimată la nivel retoric prin două formule semantice: substantivală sau adjectivală. În cazul unei expresii substantivale, politica externă își desfășoară conceptele; iar când este vorba de a-i măsura pasul sau de a discuta despre tonurile în care este construită politica externă, atunci se exprimă adjectival. În cazul de față, este evident că avem de-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
maxim ("tocmai acuma răsună la maxim, peste întregul oraș, muzica țigănească", ibid.). Să recapitulăm: maxim și minim sînt forme mai scurte, mai comode, foarte frecvente; generalizarea lor (și la adverbe și locuțiuni adverbiale, după modelul formelor adjectivale și a variantelor substantivale) nu ar fi total nejustificată. Sînt totuși stigmatizate ca forme inculte, ca mai toate cele produse de tendința de simplificare a neologismelor, într-o perioadă în care formele etimologice sînt în genere conservate (în respingerea lor ar putea juca un
Maxim, minim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8145_a_9470]
-
relief o notă a regentului, sunt simțite ca un adaos la comunicare și apar izolate de restul cuvintelor prin pauze. În propoziție atributul și complementul se află în raport de subordonare: atributul față de un regent de tip substantiv sau locuțiune substantivală iar complementul față de un regent verb, adverb sau adjectiv. În frază, propoziția subordonată depinde gramatical de altă propoziție îndeplinind - în formă de propoziție - funcțiunea unei părți de propoziție a regentei (subiect, nume predicativ, atribut, complement). Corespondentul subiectului și al numelui
Raport de subordonare () [Corola-website/Science/309927_a_311256]
-
u ŭ v z ź. În această etapă "v" îl înlocuise pe "w" pentru sunetul [v]; inflexiunea verbală pentru persoană și număr a fost abandonată; pluralul la nominativ era "-oj" în loc de "-es" (precum și adjectivalul "-o" și adverbialul "-e"); iar cazurile substantivale au fost reduse la două (deși genitivul "-es" există încă și astăzi în corelativele posesive). Sufixul din cazul acuzativ a fost "-l", dar în multe cazuri el a fost folosit doar la pronume: În afară de forma de ortografiere de influență slavă
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
cazul + substantivul corespondent la plural" (haiducește "ca haiducii, în felul haiducilor", mișelește "ca mișeii, în felul mișeilor" etc.) și adverbele în -ește care au legătură cu numele unor popoare, al locuitorilor dintr-o anumită zonă etc. (ocurențele adverbelor cu valoare substantivală desemnând limba sau dialectul sunt, în general, mai multe decât cele care au legătură cu o trăsătură specifică, recunoscută, a unui grup de locuitori, a unui popor etc.). Multe adverbe terminate în -icește au valoare categorială 8 și reprezintă, de
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
propoziței (2000: 101): „Exemplu din programa atributului: „Puii din lăstar au ieșit după o clipă de socoteală”. Subliniază atributele din textul de mai jos. Observă cu atenție partea de vorbire prin care sînt exprimate. Ce fel de atribute sunt: adjectivale, substantivale, pronominale, verbale sau adverbiale? (subliniază răspunsul pe care-l consideri corect). Exemplu din programa propoziției: „O rachetă gigantică se înalță repede”. Arată felul acestei propoziții, subliniind răspunsul corect: a) după structură: simplă sau dezvoltată? b) după forma verbului predicativ: afirmativă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
substantivului. 3. El răspunde la întrebările: a)....................................... b) .................. c)...................d)..............................(dacă nu știi să răspunzi, revezi secvența 33). 3. Ai învățat că după partea de vorbire care poate fi exprimat există mai multe feluri de atribute și anume: a) atribut substantival exprimat prin................................... b) atribut............................exprimat prin adjectiv c) atribut ............................exprimat prin pronume d) atribut ........................... exprimat prin verb (la un mod personal) e) atribut ............................exprimat prin adverb Din exemplificările aduse și din descrierea „programelor” observăm și noi că este vorba de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de predare și metodologie. Partea I, București, EDP, 1978, 310 [-311] p.[cu bibliografie]. [102] POTOLEA, SILVIA; CRIVĂȚ, VICTORIA; DĂNUȚIU, JOIȚA; ALDEA, FLORIAN; CÎMPEANU, MARIA; RADU, IOANA, Tulburările limbajului scris, în: ȘA, 1978, p. 125 128. [103] PRUSACOV, FLOAREA, Atributul substantival în stilul tehnico-științific și problema predării limbii române studenților străini (vietnamezi), CRIP, 107 108. [104] PRUSACOV, FLOAREA, Dificultăți în însușirea terminologiei tehnico-științifice românești de către studenții și doctoranzii străini din anul pregătitor, CRIP, 108-110. [105] PRUSACOV, FLOAREA, Unele particularități morfo sintactice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
II), nr. 4, 24-26. 1190. [149] ȘOȘA, ELISABETA; MARINESCU, ILEANA; PETRE, ELENA, Organizarea vocabularuluI-farmaceutic în scop didactic, LR, 39, nr. 5 — 6, 1990, 437-445 [cu 2 tab. și 1 an.]. [150] TOFAN, FLOAREA, Valoarea expresivă a unor compuse si locuțiuni substantivale studiate în clasele gimnaziale, BullDMȘ-Suceava, 3, 1989, 145—148. [151] TOMA, ELENA, Manualul școlar - instrument de însușire a terminologiei tehnicoștiințifice. în: LL, nr. 1, 1991, p. 69-72. [152] TOMA, ION, Analiza subiectelor de limba română date la concursul de admitere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ci îndeplinește în cadrul grupului nominal în care apare o funcție de identificare, de clasificare, de restrângere a predicației. Așadar, adjectivul, fie el calificativ sau categorial, poate participa la descrierea unui obiect, dar această descriere este referință numai dacă adjectivul se comportă substantival. Doar prin recategorizare (un pur, sublimul, săracii, un demisec), adjectivul poate determina direct ocurențe particulare. Adevărata transformare - arată și Guilbert (1975: 74) - nu este reprezentată de schimbarea de categorie gramaticală, din adjectiv în substantiv, ci de autonomizarea formei. Sunt aproape
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
forcepsul ("Ziua", 2007) [votul uninominal] Trecerea din extravilan în intravilan se poate realiza și printr-un Plan Urbanistic General al autorităților locale prin care se decide extinderea intravilanului [terenul intravilan/extravilan]. Elipsa substantivului implică avansarea adjectivului în pozițiile sintactice tipic substantivale; forma de caz este, prin urmare, impusă de relațiile sintactice pe care adjectivul, conform noului statut, le contractează în enunț: Energizantele nu sunt sănătoase [băuturile energizante] Jandarmii au folosit lacrimogenele [gazele lacrimogene]. Suprimarea substantivelor, atașarea articolului la adjective și apariția
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]