80 matches
-
Aspectele morfologice și sintactice ale conversiunii sunt prezentate în Pană Dindelegan, 2003c; DSL. 13 Exemplul este înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 307). 14 Creșterea ponderii neutrului a fost evidențiată de Pană Dindelegan (2003c: 32), ca unul dintre efectele flexionare ale substantivizării adjectivului. 15 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 309). 16 Vezi și exemplul înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 280): "li s-a pus anticipata pe Voiculescu". 17 Vezi și exemplul înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 294): "din compensată, pastila cu pricina
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
IORDAN − AL. ROSETTI" Dinamica limbii române actuale aspecte gramaticale și discursive - Coordonator: Gabriela PANĂ DINDELEGAN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2008 Referenți științifici: Marius Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
din București. Până Dindelegan, G., 2003a, Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, București, Humanitas Educațional. Până Dindelegan, G., 2003b, "Statutul prepoziției. Cu referire specială la prepoziția PE", în: Până Dindelegan 2003a, p. 165-182. Până Dindelegan, G., 2003c, "Aspecte ale substantivizării în română actuala. Forme de manifestare a substantivizării adjectivului", în: Până Dindelegan (coord.), p. 23-41. Până Dindelegan, G. (coord.), 2004, Tradiție și inovație în studiul limbii române, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G. (coord.), 2005, Limba română - structura
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, București, Humanitas Educațional. Până Dindelegan, G., 2003b, "Statutul prepoziției. Cu referire specială la prepoziția PE", în: Până Dindelegan 2003a, p. 165-182. Până Dindelegan, G., 2003c, "Aspecte ale substantivizării în română actuala. Forme de manifestare a substantivizării adjectivului", în: Până Dindelegan (coord.), p. 23-41. Până Dindelegan, G. (coord.), 2004, Tradiție și inovație în studiul limbii române, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G. (coord.), 2005, Limba română - structura și funcționare, București, Editura Universității din București. Până
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
tot avea sub capotă peste 200 de cai, pe care capota banală nu-i arăta (AC, 9, martie 2008, p.15). (b) În română, în spaniolă și în italiană, adjectivul din prima poziție se află într-un stadiu intermediar de substantivizare, păstrându-și parțial caracteristicile de adjectiv, fapt dovedit, pe de-o parte, de realizarea acordului cu N2 și, pe de altă parte, de acceptarea unor adjuncți adverbiali: mult stimata de profesoară, ușor coruptibilul de parlamentar. În limba română, adjectivul din
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
româna actuală, după cum probează forme ca: scenarită, spionită, telenovelită, cuponiadă, dosariadă, lideriadă (apud Stoichițoiu-Ichim 2001: 25, 27), *sarcomatoză, *depozanță, *flatulență, *mineriadă, *relevanță, *friteuză,*gafeuză etc.; vezi, mai jos, computereză (infra, 2.3.1). - Aparțin aceluiași tipar numeroase formații provenind din substantivizarea unor adjective precum: *adițională, *alopată, *basculantă, *coronară, *divizionară, *geminată, *guturală, *jugulară, *nocturnă, *trilaterală etc., care, atașate curent unor substantive feminine (convorbire adițională, arteră coronară, echipă divizionară)16, transmit noului cuvânt caracteristica de gen și afixele de feminin ale substantivului. - Numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-uri, SRL-uri, SUP-uri, TAB-uri, TVA-uri, VIP-uri etc. (d) Toate conversiunile autonimice, frecvente în limba actuală, obținute din bazele cele mai neașteptate și mai stranii, recurg, dacă sunt folosite la plural, la tiparul în -uri; vezi substantivizări precum: de ce-uri, ofuri, ahuri, bla-bla-uri, hei-rupuri, tam-tamuri, dar și conversiuni autonimice mai speciale: Mi s-a părut, am mai zis, un număr slab. Alcătuit din gemete ultime, din <Ce să mai...>-uri lehămetite (Paul Goma, apud Pană Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sub tipar). 14 DOOM2 interpretează substantivul ca plurale tantum și recunoaște o singură formă literară scrisă bluejeans, cu două variante de pronunție: [bluginz/ blugins]. 15 Vezi și Croitor, în acest volum, p. 16 Pentru analiza specială a acestui procedeu de substantivizare și pentru ponderea lui crescută în româna actuală, vezi Brăescu, în volumul de față, p. ; vezi și Stoichițoiu-Ichim (2006a: 231-315). Pentru unele, conversiunea s-a produs în interiorul limbii române; pentru altele, formația substantivală există și în alte limbi, deci putea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
poziția argumentului intern apar grupuri nominale care conțin nominalul gust, cu structura [gust + adjectiv, care desemnează o proprietate gustativă (dulce, amar, sărat etc.)] sau [gust + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern apar substantivizări ca dulcele, amarul, verbul exprimă o percepție afectivă: (100) Puteam să simt [amarul din vocea ei și durerea din sufletul meu]. În cazul exprimării percepțiilor olfactive, în poziția obiectului direct apar cel mai frecvent grupuri nominale cu structura [miros + GPde
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
auzi este posibilă prin asocierea cu verbul tranzitiv din aceeași sferă semantică a asculta, pe baza căreia verbului a auzi i se activează un complement intern. 92 În alte interpretări, numele de culori folosite în astfel de contexte sunt considerate substantivizări, având deci rol de obiecte directe. 93 În alți termeni, în poziția de obiect direct a verbului a vedea poate apărea orice entitate cu referință concretă sau abstractă. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul perceptual, obiectul direct va avea trăsătura
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
italice): a) Chick i-a urmărit pe bărbați cum îl înfruntă pe McAndrew, îl împușcă, îi aruncă trupul într-o căruță, îl cară într-un fund de grădină și îl îngroapă. Iar evenimentele narative pot fi de asemenea exprimate prin substantivizări, aici în italice: b) Chick a văzut o confruntare între niște bărbați și McAndrew, moartea acestuia prin împușcare, căratul corpului spre locul de îngropăciune și îngroparea acestuia. Dar cred că toți sîntem de părere că varianta a funcționează mai bine
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
călătorie Îi place a călători/călătoria. a visa - vis Dreptul de a visa/la vis nu mi-l poate lua nimeni. a dormi - somn Nu mai poate dormi./ Nu mai are somn. Raportul de sinonimie lexicală s-a reorganizat prin substantivizarea infinitivului lung: amintire, cântare, visare etc. a(-și) aminti - amintirea (singularia tantum) - amintire/amintiri a cânta - cântarea (singularia tantum) - cântare/cântări (cântec/cântece) Devenit substantiv, infinitivul lung păstrează în planul său semantic legătura cu verbul printr-o variantă relativ abstractă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai adesea cu adverbul. Observații: Gerunziul poate avea și alte ipostaze: • de adjectiv; când primește dezinențe de număr și gen, ca orice adjectiv calificativ: „Metalica, vibrânda a clopotelor jale” (M. Eminescu) • de substantiv; prin intermediul valorii adjectivale, în urma unui proces de substantivizare, prin articol: „Murindului speranța, turbării răzbunarea.” (M. Eminescu) Aceste ipostaze intră în inventarul noilor unități lexico-gramaticale: adjectiv, substantiv. Caracteristici adverbialetc "Caracteristici adverbiale" Natura adverbială a gerunziului se manifestă în predominarea funcției de circumstanțial, la nivel sintactic: de mod, de timp
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate prin articol demonstrativ au devenit, prin întrebuințare, locuțiuni substantivale: cel de pe comoară, Cel de sus. Articolul nehotărât este folosit mai rar ca morfem al substantivizării: Ea prefera un roșu (o culoare roșie) mai aprins. CONSTITUENT LEXICO-GRAMATICALTC "CONSTITUENT LEXICO‑GRAMATICAL" Articolul hotărât intră în structura unor pronume personale, nehotărâte etc.: dânsul, însul, unul, altul, nealții, primul, întâiul etc. „Frumosu-i ca nealții...” (M. Eminescu) Articolul posesiv face
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
muriți (M. Eminescu, I, 59) „Ai mei pierduți sunt, pașă, toți.” (G. Coșbuc, I 180) Prin această restricție, cazul nominativ devine marcă distinctivă a funcției de subiect. Când subiectul se realizează prin sintagme substantivale, articolul posesiv-genitival sau adjectival-demonstrativ, factor al substantivizării, poartă și marca de caz, care rămâne unica pentru întreaga sintagmă: „Când însera, soseau cei de la rampă.” (E. Barbu, 15), „Cei dinăuntru priveau speriați la mulțimea acestor muieri, pe fețele cărora se citeau deznădejdea și foamea.” (E. Barbu, 162), „A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și sub alte câteva aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
obligatorie: Am câștigat însutitul sumei *Am câștigat însutitul Înmiitul, nu însutitul sumei l-am câștigat în urma afacerii * Înmiitul, nu însutitul l-am câștigat în urma afacerii Ajunsese la întreitul greutății de dinainte, nu la împătrit, așa cum spuneau doctorii. Frecvent, are loc substantivizarea multiplicativelor care desemnează numărul de copii la o naștere: tripleți, cvadrupleți și chiar multipleți (EZ, 18.VIII.2008). 1.5. Când numeralele multiplicative utilizate adverbial se află în raport de coordonare copulativă, ele exprimă o creștere cantitativă neprecisă, aproximativă: Noi
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
gerunziilor care admit adjectivarea, constituie un tip al "construcțiilor mai largi cu capuri de grup fuzionate, aparținând subclasei celor obținute din fuzionarea capului cu modificatorul, dar distincte de cele obținute din fuzionarea capului cu determinativul. Din punct de vedere sintactic, substantivizarea înseamnă suprimarea centrului de grup și preluarea informației gramaticale a centrului de către modificator"; procedeul "este vechi în limbă" și "a avut ca efect crearea unor cuvinte de sine stătătoare, recunoscute în dicționare ca substantive: roșii, vinete (formații mai vechi), consumabile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
simboluri, [București], Editura All Educational, [1998]. DEX = Dicționarul explicativ al limbii române. Conducătorii lucrării: Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche. Ed. a II-a, București, Univers Enciclopedic, 1998. Dindelegan = Gabriela Pană Dindelegan, Capuri speciale fuzionate ale G(rupului) N(ominal): substantivizarea adjectivului, a participiului și a gerunziului, studiu postat pe www. linguist.jussieu.fr/~mardale ca proiect de subcapitol al lucrării The Essential Grammar of the Romanian Language / Gramatica de bază a limbii române (coord.: Carmen Dobrovie-Sorin și Gabriela Pană Dindelegan
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de uzurpare, limba de lemn se impune în toate domeniile de comunicare, așezând sub semnul prohibiției celelalte manifestări discursive. O analiză extinsă a trăsăturilor limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cât și imperiale), intermediar obligatoriu în drumul acesteia spre imaginea reală (figurală). Nevoia de a expune, de a proiecta în afara sinelui ideea de putere și sensul acordat ei, duce la o anumită concentrare a intuiției, care, prin intermediul schemei, ajunge la "substantivizarea" arhetipală - spre exemplu, la figura întemeietorului de cetate sau de lume (Durand, Structurile antropologice 52). Într-o perspectivă jungiană, din aceste forme matriciale pot fi derivate conceptele și simbolurile, care, spre diferență de arhetip, imuabil și universal, sunt fluctuante și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
flexiunii verbale actuale), fie fenomene de detaliu. Dintre fenomenele de detaliu, amintim: descrierea unor clase frecvente în româna actuală (precum clasa adjectivului invariabil sau a demonstrativelor), a unor procedee mult uzitate în româna actuală (de exemplu, cele două tipuri de substantivizări speciale), a unor forme și tipare de construcție a căror frecvență și repetabilitate pot ajunge până la clișeizare (extinderea utilizării prepoziției pe, preferința pentru anumite realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
siglelor, care accentuează aspectul instituțional al numelui; de pildă, Centrul Român de Presă și ziaristul care îl conduce sînt desemnați în mod similar: ,CRP-ul CTP-ului a înviat din morți" (Dilema veche, 76, 2005, 19). Alteori, sigla apare alături de substantivizarea altor nume de persoană: ,cetepeul i-a furat pastilele dinescului" (23.06.2005); ,CTP-ul și Cristoiul apar în trei nanosecunde pe orice post de televiziune vrei" (forum-academic.com). Numele primește chiar epitete stereotipe, într-un stil ironic generalizat: ,ziarul
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonata temporală, condițională, finală, relativă
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]