87 matches
-
brună, care ajung să denumească un tip de bere, deci, o entitate nonanimată: O "blondă" sau o "brună"! Ce preferați! Bineînțeles, mă refer la bere, nu la altceva (JN, 2007). 4. ASPECTE GRAMATICALE ALE SUBSTANTIVIZARII ADJECTIVULUI La nivel morfologic, adjectivul substantivizat selectează mărcile flexionare proprii substantivului, preluând trăsăturile gramaticale de gen și număr ale numelui regent evocat în discurs: Uninominalul se naște cu forcepsul ("Ziua", 2007) [votul uninominal] Trecerea din extravilan în intravilan se poate realiza și printr-un Plan Urbanistic
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
dintre noi a Prea Fericitului a devenit un subiect copios de presă ("Adevărul", 2007). Sunt numeroase contextele cu substantivizări ale unor adjective la gradul superlativ absolut, realizat prin mijloace neprototipice: cu ajutorul adverbelor mult, prea (mult-prea-nefericiții), prin construcția adverb + de + adjectiv substantivizat (enervant de fericiții României - "Evenimentul", 2007), cu ajutorul unor substantive având comportament adverbial (îndrăgostiții lulea) sau prin intermediul prefixoidelor atașate care conțin seme de superlativ (hipersensibilii, supradotații, supranaturalul, un extra-dry, un extrafin) : Prea-frumoșii, prea-bunii, prea-"cercelații", prea-"tatuații" își fac în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
apeleze la ajutor calificat în orice fel de împrejurare [...], aș zice că tot nu vă strică niște minime cunoștințe tehnice, dintr-un motiv simplu: ca să nu fiți trași pe sfoară (ZF, 2007). 5. PARADIGME COMPLETE SI PARADIGME DEFECTIVE ALE ADJECTIVELOR SUBSTANTIVIZATE Adjectivele substantivizate prin suprimarea centrului sintagmei nominale cunosc două ipostaze morfologice distincte: cu paradigmă completă sau defective. 5.1. Clasa adjectivelor substantivizate cu paradigmă completă este, în mod evident, cea mai bogată. Vom arăta că nu numai adjectivele variabile dobândesc
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
o paradigmă substantivală completă, ci și cele invariabile, ca urmare a acestui tip de recategorizare. 5.1.1. În general, substantivizările păstrează forma acordată a adjectivului cu substantivul din sintagma inițială. Distingem și aici două situații: prima, în care adjectivul substantivizat (masculin sau feminin) permite variații de număr fără a antrena schimbări semantice, și a doua, în care variațiile formale răspund unor aspecte de omonimie. a) Variabilitatea în limitele aceleiași semnificații În funcție de genul și numărul substantivului cu care s-a acordat
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
că obiectivul propus pentru Mondialele de la Aarhus, care încep azi, este unul sărăcăcios (GSp, 2006) Andreea s-a retras din lumea gimnasticii în anul 2002, după Mondialul de la Debrecen (GSp, 2006). b) Variabilitatea și diferențierea semantică Variația formală a adjectivului substantivizat poate reflecta schimbări semantice semnificative. Unitățile rezultate intră într-o relație semantică de omonimie. De exemplu, naționale, cu sensul de competiții sportive de rang național, cunoaște numai forma de plural: Gimnasta trebuie să se pregătească mai întâi pentru naționale. Forma
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
perioada parțialelor; săptămâna asta am parțialul de fizică [examenele parțiale]. 5.1.2. O categorie specială de forme este reprezentată de adjectivele invariabile, împrumutate din alte limbi, care permit substantivizarea prin procedeul elipsei lexicalizate: un fresh de portocale 13. Odată substantivizate, formele își pierd caracterul invariabil, dobândind integral trăsăturile unor substantive neutre cu paradigmă completă 14. Intrat în română din limba engleză, live este la bază un adjectiv invariabil (concert live, interpretări live etc.): Doar spectatorii au beneficiat de un live
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
reprezintă un] criteriu de evaluare pentru localele din 2008 ("Gândul", 2007). Formele se explică prin păstrarea restricțiilor gramaticale și semantice ale sintagmei din care provin, adică utilizarea numai la plural (alegeri prezidențiale/locale, produse electronice/electrocasnice etc.). Statutul de adjective substantivizate defective de singular al formelor mai sus menționate nu pare a fi foarte solid de vreme ce am extras numeroase contexte din limbajul curent, în care se reconstruiește o formă de singular. În cazul substantivului consumabile, de exemplu, singularul începe să se
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
pregătit deloc pentru firescurile de după colț (Internet, 2007) Televiziunea globalizează mentalurile și imaginarurile oamenilor, generalizează foarte mult și până la urmă produce oameni care seamană unii cu alții (OC, 2007). 6. ELIPSE PERMANENTE ȘI ELIPSE ACCIDENTALE Gradul de transparență al adjectivelor substantivizate depinde în mod direct de tipul de elipsă implicat: definitivă și frecventă în limbă sau constituită ad-hoc, predispusă la efemeritate. Granița este însă destul de greu de stabilit în condițiile evoluției continue a limbii: multe elipse inițial lexicalizate se pierd, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
astfel de structuri este destul de greu de precizat; rămân permanent actuale cele care nu sunt foarte dependente de un context la un moment dat, deci cele cu adevărat lexicalizate. 6.3. În numeroase contexte, absența numelui la care trimite adjectivul substantivizat poate induce echivocul 22. De exemplu, un substantiv cum ar fi comunitarii se poate referi la câinii maidanezi, la agenții de poliție sau la cetățenii din Comunitatea Europeană: Rasele de azi nu se trag din comunitarii de altă dată Comunitarii
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
din Comunitatea Europeană: Rasele de azi nu se trag din comunitarii de altă dată Comunitarii au participat la menținerea ordinii publice Comunitarii se pot transfera la cluburile din România fără limitare. Același echivoc apare și în cazul unui alt adjectiv substantivizat: gratuitele. Numai contextul lingvistic extins permite decodarea acestei forme. Compensatele reprezintă un prim criteriu de dezambiguizare pentru gratuite, contextul mai larg, acela al medicamentelor prescrise, fiind necesar pentru recuperarea completă a informației: Gratuitele și compensatele au devenit din nou marfă
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Doi dinamoviști, scrimerul M. C., campion mondial la sabie și medaliat cu bronz la europene, și gimnastul M. D., medaliat cu aur la sărituri sol la CM și la sol la CE, au fost performerii anului trecut ("Azi", 2006). Adjectivul substantivizat naționala denumește lotul reprezentativ al unei națiuni în întrecerile sportive: Rapidiștii vor la națională. ("Ziua", 2007). Alte exemple cum ar fi o bucureșteană (din echipă bucureșteană), un simultan (din concurs simultan), un tricolor (component al echipei naționale), un/o triunghiular
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de-a doua clasă de termeni, adjectivele au o utilizare mai extinsă, atât în diverse ramuri sportive, cât și în limbajul obișnuit. Denumirea dată unei competiții sportive, meci de tip neoficial, de pregătire, se face în mod direct prin adjectivul substantivizat amical: Antrenorul echipei Poli Iasi s-a arătat extrem de nemulțumit de prestația jucătorilor săi în amicalul cu Cetatea Suceava, scor 1-1 ("Prosport", 2007) Selecționerul este de părere că amicalul de miercuri, cu Italia, nu ar fi trebuit amânat ("Prosport", 2007
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
săi în amicalul cu Cetatea Suceava, scor 1-1 ("Prosport", 2007) Selecționerul este de părere că amicalul de miercuri, cu Italia, nu ar fi trebuit amânat ("Prosport", 2007). Remiza, rezultatul de egalitate înregistrat într-o competiție sportivă, este redată prin adjectivul substantivizat egal: I. P. și-a criticat jucătorii după egalul de la Suceava si a spus că va lua măsuri drastice ("Prosport", 2007) Unii pun cele două egaluri de până acum ale Argentinei pe seama adversarilor tari (EZ, 2006). Competițiile individuale sunt numite prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
I. P. și-a criticat jucătorii după egalul de la Suceava si a spus că va lua măsuri drastice ("Prosport", 2007) Unii pun cele două egaluri de până acum ale Argentinei pe seama adversarilor tari (EZ, 2006). Competițiile individuale sunt numite prin intermediul adjectivului substantivizat simplu: În primul meci de simplu, V.H. a rezistat mai puțin de un set. (EZ, 2007). Un alt adjectiv, directa, se înregistrează în limbajul sportiv cu mai multe accepții: lovitură directă aplicată cu pumnul sau lovitură la poartă executată cu
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
2003c: 27-28) prezintă aspectele legate de substantivizarea adjectivelor determinative (individualizatoare/clasificatoare) și calificative (evaluative), semnalând și testele caracteristice pentru statuarea celor două mari clase de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim, 2006a: 275-276). 10 Pană Dindelegan (2003c: 35) consemnează o serie de constrângeri în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat nu
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
și situații în care acordul în număr nu se realizează: porcărie de servicii (forum.softpedia.com, 2005), o porcărie de biscuiți (www.utilecopii.com, 2007). Acordul intern în gen nu pune probleme atunci când prima poziție este ocupată de un adjectiv substantivizat: acesta din urmă se acordă în gen și în număr cu N2. Dificultățile apar în interiorul construcțiilor de tip figurativ și se explică prin relația predicativă existentă la baza construcției, asemănătoare cu cea dintre subiect și nume predicativ, unde trăsăturile conflictuale
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
spartiate, béotien, sybarite, etc." 8 Zafiu 2008 include în aceeași categorie și termeni ca brunețiu, ciocolatiu. 9 Vezi Coja (1962: 280). Autorul face o observație pertinentă, conform căreia este aproape imposibil să se utilizeze în mod ironic sau batjocoritor adjective substantivizate care denumesc deficiențe reale ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație izolată, cu un grad sporit de depreciere. 10 Substantivele de acest tip sunt în general
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
un verb corespondent), ca: indeterminare, vălurire (nu sunt înregistrate în DOOM2 verbe ca indetermina, văluri). Aceste substantive sunt formate cu sufixul --(a)re, -(i)re, de la diverse baze nominale sau adjectivale sau sunt împrumutate (indeterminare < fr. indétermination, cf. DEX2); − supinul substantivizat al unor verbe preexistente: demachiat, improvizat, îndoit, masat, salivat, tăbluit, tălăzuit, tras. Eliminând aceste tipuri de substantive, am obținut un total de 1564 de substantive nou introduse. Acestea se pot grupa: a) după gradul de adaptare, în: − împrumuturi recente, neadaptate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
ca forță productivă în româna actuală, continuă să fie activ Afirmația poate fi susținută pe baza examinării noilor intrări în lucrările normative și lexicografice recente, și anume: - Sunt incluse în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive, hipocoristice, indiciale, jonctive, masive, prefixoide, prezentative, relative 38 etc. Sunt numeroase exemple și din alte terminologii sau
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nu este dictată de acord, ci este utilizarea obișnuită a verbului la persoana I fără subiect exprimat. Uneori, sintagma prostul de mine este o secvență exclamativă, neintegrată în structura sintactică a enunțului. Acordul la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat, nu este posibil: (153) a. Prostul de mine, am uitat ușa descuiată! b. *Prostul de mine, a uitat ușa descuiată! Conform analizei propuse de Hulk și Tellier (2000), adoptată și de Vișan (2004), potrivit căreia sintagma calificativă conține un centru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
M. Eminescu) „- Măi Păsărilă, iacătă-o, ia! colo, în dosul pământului...” (I. Creangă) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" În funcție de realizarea lui concretă, lexical-sintactică, complementul direct poate fi: a. simplu; se realizează prin: • substantiv (comun sau propriu), locuțiuni substantivale, alte unități lexico-gramaticale substantivizate sau sintagme substantivale: „Din funduri de peșteri vin umbre șirag / S-asculte amarul cântării.” (O. Goga) „Aproape nimeni nu mai are imaginație.” (M. Eliade) „Lupta întărește pe cel slab, și primejdia mărește pe cel tare...” (Al. Russo), „Aglaia a chemat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oamenii concesiei, favorabil succesului și parvenirii, dar iritant.” (T. Arghezi, IX, 168), „Țărâna e plină de zumzetul toamnei.” (L. Blaga, 90) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv (comun sau propriu) sau, mai rar, alte unități lexico-gramaticale substantivizate sau sintagme substantivale: „Abia se isprăvea masa, că lui Pirgu i se făcea de ducă.” (M. Caragiale, 126), „O extraordinară promisiune se deschide celui ieșit de sub narcoză.” (C. Noica, 20) • pronume: „Deși politica îmi e nesuferită, trebui, totuși, să mă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cuiva.” (G. Călinescu, C.O., 84), materia din care este confecționat un obiect: „Mi-am făcut opinci din șesuri / Corăbii din talaze / Și aripi din vânturi.” (T. Arghezi, 270) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive (termeni substantivizați): „Dacă nu obțin certitudinea prin senzații o obțin poate prin percepții.” (C. Noica, 20), „Străbat cărarea, șesul, cucuruzul; Te caut cu vederea, cu auzul.” (T. Arghezi, 364) • pronume: „De unde ai calul dumitale, cu care îmbli la vânat?” (M. Eminescu, P.L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complementului sociativ, planul semantic al verbului rămâne în sfera generalului: „Multă vreme nu poate sta de vorbă o fată care are atâta treabă.” (I.L. Caragiale, IV, 242) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv (alte unități lexico-gramaticale substantivizate, sintagme substantivale): „Mihai se întoarse cu Tița, care și ea înțelese când îl văzu pe Birică lungit sub deal.” (M. Preda, Moromeții, 178), „Se înțelesese de cu ziuă cu ai vecinului, unii mai mici, care abia îl așteptau.” (E. Barbu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]