1,497 matches
-
de Cambogia și Vietnam. Ultimele țări mi-au făcut o impresie deosebită, prima prin complexul Angkor Vat, iar a două prin golful Ha Long, care prin fenomenele carstice deosebite merită clasificarea ca una dintre minunile lumii moderne. Aș mai adăuga subteranele Cu Chi de lângă Saigon (Ho Chi Min City), o imensă Încrengătură de tunele de unde membrii Vietcongului ii ataca pe americani. O altă călătorie reușită am organizat-o În jurul Capului Horn. Am plecat cu un grup de 12 români la Buenos Aires
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
participa la nicio activitate care încalcă legile românești fiindcă nu e în interesul lor. Economie la negru există și în SUA, și peste tot in lume. Americanii vor acționa însă doar în economia corectă și o vor submina pe cea subterană. Ei vor proiecte mari, orice de la comunicații la minerit, tehnologie de vârf sau retail. Dacă vin până aici nu o fac pentru a deschide o afacere mică.” Rusia, controlată de servicii George Friedman vorbește și despre pericolul reprezentat de politică
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de prăvăliași ai divelor și andivelor Ne întoarcem de la cimitir, de Bunavestire... Noi, rușii, armenii, țiganii, evreii, polonezii, grecii și turcii Plouă. Desfacem umbrelele post-moderne. Umbrele negre. Maro. Umbrele dungate precum cămașa
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
1944 și 30 decembrie 1947, completate cu capitole de "cronică măruntă". Mă refer la cartea prozatoruluii Ioan Lăcustă (scrisă în calitate de istoric): 41 de luni care au schimbat România (Ed. Viitorul Românesc, 1999). Am consultat-o cu mult folos. La fel Subteranele memoriei de Vasile Igna (Ed. Universal Dalsi, 2001) sau Sub zodia proletcultismului de M. Nițescu (Ed. Humanitas, 1995), aceasta fiind o lucrare de sertar, redactată de autor în 1979, în deplină libertate de conștiință, parcă fără gând să o publice
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
prompt și masiv al intelectualității, care ar fi trecut repede, cu arme și bagaje, de partea comuniștilor aduși la putere de ocupanții eliberatori, dacă putem vorbi astfel. Nu s-a întâmplat așa. Un cercetător riguros al epocii, Vasile Igna, în Subteranele memoriei, cartea de care am amintit, preocupată de identificarea formelor de rezistență culturală anticomunistă, face următoarea constatare: "În primii doi ani (1944-1946), marcați profund de speranța renașterii statului democratic, climatul moral al elitei intelectuale a fost de refuz aproape general
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
chiar să plec pe la jumatatea filmului. Dar nu pentru că ar fi fost prost, ci, dimpotrivă, prea bun. Să mă explic. Lui Florin Șerban i-a reușit performanța de a face un film aproape că un reportaj despre pușcăriile românești, aceasta subterană barbara despre care preferam, în general, să știm cât mai puțin. Peliculă e atat de veridica, încât am avut de câteva ori reflexul de a-mi feri privirea. Poate și pentru că nu sunt străin de subiectul filmului. Iar George Piștereanu
Un film bun. Poate prea bun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82628_a_83953]
-
un fel de hublou prin care Stoichiță privește realitatea de sub pînza apei, lumea aceea colcăitoare care n-a mai apucat să se exprime în imagine ori a fost deposedată de carnea proprie printr-un proces continuu de sublimare. Aici, în subteranele vizibilului, istoricul de artă se confruntă, de fapt, cu istoria lumii, cu tactilitatea și cu imponderabilul ei. O răbdare descriptivă de tip balzacian se întîlnește cu o memorie proustiană care năvălește, asemenea unei viituri, prin labirinturi și biblioteci borgesiene pentru ca
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
specifice, care însă converg spre tendința regresivă a artistului în dizamornie cu mediul. Retrăgându-se într-un imaginar secol al XVIII-lea, lucrând într-un laborator hermetic și regăsindu-se în audițiile muzicii schubertiene, maestrul e un tipic om al subteranei politice, așa cum a caracterizat-o Soljenițân. Retractilitatea sa, spre deosebire de cea a unor predecesori sau contemporani de pe alte meridiane, poartă o mască antiideologică, e cifrul unui protest al omului supus robiei comuniste. Cum poate un creator să se comporte față de un
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
fasciste și chiar pentru persoana lui Hitler. Reportajul nu înseamnă însă numai teme cu miză istorică majoră. El este și senzaționalism, iar începuturile speciei stau sub semnul romanului foileton francez din secolul al XIX-lea. Existența underground, lumea interlopă, tenebroasele subterane ale orașului, cerșetorii, șuții, prostituatele, viața mahalalei, dar și traiul în înalta societate, marile baluri sau nopțile pierdute în cazinouri fac deliciul cititorilor de gazete într-o epocă în care nu exista televiziune, iar de știrile de la ora 5 și
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie a celui din subterană existenței. Realitatea de zi cu zi îl obturează, ea se mulțumește cu precaritatea formelor și cu evanescenta proprie. Rar ajunge sesizabil sensul ce mișcă lumea - și atunci, viclean, surprins conceptual de viclenia rațiunii. Este însă în sarcina celorlalte forme ale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vigoare, tarife noi l Pentru apa brută Prin Legea nr. 404 a fost aprobată, cu o serie de modificări și completări, O.U.G. nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române“. Operator unic pentru apa de suprafață și subterană, „Apele Române“ desfășoară o serie de servicii specifice de gospodărire a apelor, asigurând - între altele - apă brută, pe categorii de surse și utilizatori, menționați în anexa nr. 6 complet modificată. Astfel, apa brută din râuri interioare, lacuri naturale și de
Agenda2003-46-03-i4 () [Corola-journal/Journalistic/281712_a_283041]
-
spre clădirea Comitetului Central. A ajuns acolo la ora 12,20, dar nu se mai putea intra. A rămas cu mulțimea, în fața clădirii, în timp ce în balcon începuse deja agitația. Atunci au fost lansate tot felul de zvonuri alarmiste: că în subterane se duc lupte grele, că teroriștii vor să arunce în aer clădirea, că apa e otrăvită. La un moment dat, unul dintre cei din balcon a întrebat mulțimea: „Pe cine doriți, pe Corneliu Mănescu sau pe Ilie Verdeț”. Cum lumea
Agenda2004-50-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283141_a_284470]
-
intravilanul municipiului Timișoara, are ca scop prelungirea rețelei electrice din dreptul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Banatul și până la ieșirea din Timișoara, în zona „Selgros“. Rețeaua de electricitate aeriană se va extinde cu 1 800 m, iar cea subterană cu 200 m. Potrivit hotărârii C.L.T. , fondurile necesare realizării acestei lucrări sunt incluse în lista de investiții a bugetului local pentru anul 2005. L. S. Emisiune filatelică l „Arta de avangardă“ La sfârșitul anului trecut, „Romfilatelia“, a pus în circulație
Agenda2005-02-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283253_a_284582]
-
piscină spaniolă și gazon englezesc retezat cu coasă manuală. Ceea ce nu se distinge de la această distanță, este burgul sau ceea ce a mai rămas din fortăreața săseasca de Ev Mediu, casele sever aliniate pe stră delele suprapuse peste tot atâtea tuneluri, subterane fantomatice mai mult sau mai putin atrăgătoare pentru arheologii fără fler, sau prinși în febra politicilor de tot felul. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detalii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monu mente arhitectonice
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
astfel de lucrări vor continua și pe celelalte străzi incluse în proiectul de modernizare a rețelei de transport în comun cu tramvaiul, astfel încât la finalizarea proiectului să fie realizat la nivel calitativ ridicat atât rețeaua rutieră, cât și cea edilitară subterană, în conformitate cu cerințele unui oraș occidental. L. S. Studii de fezabilitate l Proiectul „Geotermal 2004” Printr-un comunicat al Ministerului Economiei și Comerțului se arată că, în data de 9 septembrie, Agenția Română pentru Conservarea Energiei ( A.R.C.E. ) a organizat la
Agenda2004-38-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282891_a_284220]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Subteranele Timișoarei refuză, deocamdată, să-și divulge toate misterele Cu siguranță că, trecuți fiind de prima tinerețe, ați răsfoit cel puțin o dată „Misterele Parisului” ale lui Eugène Sue. Apărut în Franța de-acum un secol și jumătate, romanul inspira o modă
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
1862), sub semnătura lui I.M. Bujoreanu. Toate aveau aceeași formulă compozițională, derivând direct din romanul gotic. Întâlneai aici, deopotrivă, nababi sau declasați, iubiri nemărturisite sau crime pasionale, întreaga mixtură fiind proiectată pe un fundal întunecat, tenebros, din care nelipsite erau subteranele orașului. Catacombele, tunelurile devin astfel personaje principale, revelate fiind poate pentru prima oară cititorilor vremii. Or, într-o logică à la Cațavencu, dacă Parisul, Londra sau Berlinul își aveau toate catacombele lor, de ce n-ar avea și Timișoara, ca un
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
personaje principale, revelate fiind poate pentru prima oară cititorilor vremii. Or, într-o logică à la Cațavencu, dacă Parisul, Londra sau Berlinul își aveau toate catacombele lor, de ce n-ar avea și Timișoara, ca un oraș european ce se respectă, subteranele sale? Poate mai puțin spectaculoase, cu siguranță mult mai puțin popularizate, dar aducându-și cuvenita notă de mister indispensabilă unui oraș cu ștaif. Există sau nu? Documentarea pentru o atare temă reprezintă, dacă nu o misiune ingrată, cel puțin una
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
modă (microbiștii știu de ce) „silenzio stampa”. Deloc o sinecură, așadar, această căutare a tunelurilor timișorene. Cel mai mult vorbesc, ca de obicei, cei ce nu știu nimic. „Există, dom’le! ” - te asigură un X sau Y. Afli astfel că, pe lângă subteranele orașului - a căror prezență este, se pare, subînțeleasă - palmaresul bănățean în domeniu mai cuprinde tuneluri ce fac legătura între Timișoara și Arad sau ne unesc orașul de alte localități din județ. Și chiar dacă, mărturisindu-ți spășit ignoranța, îți exprimi nedumerirea
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
imperturbabil. „Fii serios, există sigur”, întărește el, după care îți adaugă confidențial: „Mi-a spus mie cineva! Desigur, mai există și categoria scepticilor: „Ce catacombe, care tuneluri!? În solul nostru mlăștinos? Baliverne! Sunt simple canalizări”. Și totuși, există sau nu subteranele Timișoarei? Adevărul, ca de obicei, este undeva la mijloc. Pasajele secrete Semnificația militar-strategică a Cetății Timișoarei este binecunoscută, ea perpetuându-se de-a lungul secolelor, urbea fiind pe rând capitală a Regatului maghiar, capitală de pașalâc turcesc și oraș de
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
din care nelipsite erau pasajele secrete. Utilitatea lor era indiscutabilă, permițând fie primirea în taină a unor solii, fie trimiterea de emisari prin care se solicita ajutor în caz de asediu. Istoricii sunt unanim de acord că lipsa unor asemenea subterane într-o cetate de calibrul Timișoarei ar reprezenta o notă discordantă foarte puțin probabilă. De altfel, existența tunelurilor ce comunicau cu exteriorul este atestată și de istoricul venețian Francesco Griselini, în a sa Istorie a Banatului. „Despre greaua situație a
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
un aport important și la înființarea Școlii Politehnice pe care, pentru un scurt interval, a și condus-o. Extinderea rețelei de canale a continuat în toată perioada interbelică, ajungând în anul 1939 la lungimea de 96,5 kilometri. Controalele Securității Subteranele Timișoarei aveau să revină în actualitate în ultimele două decenii ale regimului comunist. Orice vizită importantă în Timișoara punea în alertă Securitatea, în „agenda de lucru” figurând și verificarea tunelurilor subterane. Unul din angajații regiei de apă și servicii de
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
din decembrie 1989, voluntari entuziaști intenționând să străbată rețeaua subterană a orașului în căutarea teroriștilor. Alături de canalul corespunzând Bulevardului Republicii se avea în vedere și cercetarea spațiului din fața Muzeului Banatului, fostul Castel Huniade. Nu s-a obținut nici un rezultat, misterele subteranelor rămânând în continuare... un mister. Catacombele din Piața Veche Desigur, Timișoara nu reprezintă un caz singular în ceea ce privește tunelurile din vestul țării. Acestea apar bunăoară și la Arad, aduse fiind în prim-plan cu prilejul discuțiilor referitoare la lucrările edilitare vizând
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
fie cu jumătate de metru mai jos dacă s-ar turna, căci aici oamenii au pus piatră și s-a tot intervenit. E cea mai veche zonă a Aradului”. Parisul în oglindă Cu siguranță că într-un top al celebrităților, subteranele Parisului ar ocupa primul loc, concurență făcându-i doar catacombele romane ale primilor creștini și poate, ceva mai recent, tunelurile ghetoului din Varșovia în perioada ocupației Poloniei de către armatele celui de-al III-lea Reich. Pentru a ne explica întâietatea
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]