117 matches
-
mediatizare specială, în care retorica presei comuniste, axată pe înfierare, miza pe tehnica bestializării adversarilor politici înfățișați ca „șerpi”, „ploșnițe”, „hiene”, ori pe aceea a infracționalității confecționate: sabotori, trădători, jefuitori, complotiști, spioni, bandiți; dar s-a mizat și pe registrul subuman, cei incriminați fiind catalogați drept lachei și slugoi (ai imperialismului), epave, pleavă, putregai. Această mediatizare a fost îngroșată ritualic de telegramele așa-zișilor oameni ai muncii și de moțiunile prin care aceștia manifestau un sadism lingvistic legat de pedepsirea presupușilor
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
românești în sens lingvistic a fost evidentă încă din Imaginarul violent al românilor (Humanitas, București, 2003). Analizând exclusiv violența de limbaj din presa românească pe parcursul a mai bine de un veac, decodasem nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc: subuman, igienizant, infracțional, bestiariu, religios, scatologic, libidinos, funebru, xenofob-rasist. Pentru a caracteriza mahalaua lingvistică de astăzi, mahalaua contemporană (care de astă dată nu mai ține strict de presă și pamflet, ci de limbajul stradal vehiculat în centru și la periferie sau
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
o stare de delincvență lingvistică, oricât ar fi aceasta de asumată ca frondă și oricât de întemeiate ar fi motivele acestei fronde! Pe forumurile on-line despre manele și hip-hop, dar nu numai, dezbaterile sunt agresive și inflamate. Combatanții utilizează registrul subuman (ce vizează acuzarea, la nivel moral și psihic, ca avorton, paria, rebut, handicapat a celuilalt, în scopul declasării și desconsiderării acestuia); destul de folosit este și registrul de tip bestiariu, care mizează pe o animalizare denigratoare, relativ obișnuită în ceea ce astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
conform cu natura sa. Această metafizică, acest mod de a gîndi nu sînt ale noastre. Putem totuși să recunoaștem coerența lor și să nu ne arătăm insensibili la măreția și frumusețea lor. în loc să-i expediem pe acuzați într-o zonă a subumanului și, fără voia noastră, să validăm astfel niște prejudecăți rasiste, ne-am strădui să arătăm că niște obiceiuri lipsite de sens într-un anumit complex cultural pot să aibă sens în altul. Pentru că nu există măsură comună după care să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fățișă. Titi, Titi, am crezut că te va omorî! Ne-a fost foarte frică! N-am spus nimic. Oricum, spiritul lor camaraderesc și atașamentul spontan față de mine au fost ca niște unguente care îmi oblojeau rănile provocate de această creatură subumană. Dar, în mintea mea traumatizată de acest comportament josnic, se țesea un plan. Dorința de răzbunare mă făcea mai tare, mai dinamic, mai hotărât. Se sunase de intrare. Antropoidul nostru întârzia, ca de obicei. Atunci le-am spus colegilor: Fiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Singura națiune cu sânge nobil, unica rasă superioară de pe planetă erau nemții. Rasa ariană! Supraomul! În rest, popoare și națiuni inferioare, nedemne să facă umbră pământului, trebuind gazate și apoi arse în crematorii pentru a curăța Terra de acest balast subuman. Aproape toți cei intrați pe poarta înfiorătorului lagăr Auschwitz nu au mai văzut lumina zilei niciodată. Doar murind au devenit liberi. Cum? Sub formă de cenușă; încât monștrii aceia cu chip de om care-și făceau cruce, care-și botezau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne propun un drum, ne deschid o cale a Înălțării și a mersului Înainte. Tânărul are nevoie de „ancore” valorice, pe care valorile saecolum-ului nu le pot oferi Întotdeauna. A trăi În mundan, fără un orizont absolut Înseamnă a trăi subuman, vegetativ și zadarnic. În al șaselea rând, valorile religioase Îmbie la solidaritate și comuniune, la difuziune de stări și de simțire. Vârsta vizată caută Împărtășirea și interrelaționarea, punerea eului În fața celorlalți. Adolescentul este avid de sociabilitate, Încearcă să se identifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fost grobiene, dar emblematice pentru ceea ce avea să urmeze: „Ce, bă, animalelor, nu vreți să lucrați?” sau „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 14-15, 19). Muncitorii erau priviți ca o masă de manevră, subumană („bă, animalelor”), apoi erau amenințați cu reeducarea, în sensul că protestatarii vor fi trimiși în Valea Jiului pentru a fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
problemele de gândire încetau să mai fie de domeniul metafizicii, pentru a se înscrie în schema tot mai larg acceptată a învățăturii darwiniene, a relației organism mediu. Mai mult, problemele gândirii au început să fie studiate la animale, la nivel subuman. Au fost provocări care au determinat ca problematica gândirii să fie scoasă din coordonatele de analiză metafizice și filosofice, ale disputelor dintre raționalism si senzualism. S-a pornit de la formularea unor noi postulate investigative, conform cărora formelor sau structurile logice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale populației evreiești din România după Holocaust" Perioada dictaturii fasciste a lui Ion xe "Antonescu"Antonescu a lăsat urme grave asupra stării generale a populației evreiești. Aceasta cunoscuse agresiunea fizică, concretizată În pogromuri, asasinate, torturi, muncă forțată, deportarea În condiții subumane, opresiunea de caracter economic, prin confiscarea de proprietăți, evacuarea din case, concedierile În masă ce au dus la un șomaj ridicat, interdicția practicării unor meserii, interdicția de a Învăța și de a primi asistență medicală În instituțiile statului. Era vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
acesteia În cadrul statului român. După căderea regimului xe "Antonescu"Antonescu, supraviețuitorii evrei ai Holocaustului formau o masă traumatizată de tragedia traversată, marcată pentru o lungă perioadă de timp de efectele șocului colectiv, dominată de teama unei posibile reîntoarceri la starea subumană la care fusese condamnată. O populație cu o sănătate zdruncinată, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, deosebit de temătoare În fața unor pericole reale sau potențiale. Pentru că, de vreme ce orice a fost posibil să se Întâmple, Încrederea În normalitate dispăruse
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
acolo unde nu este teamă, nu este nici tiranie.” Poate că și regele Mihai, ca orice om, a cunoscut uneori teama. Dar a dovedit prin toată existența sa că nu cedează, în nici un caz, niciodată, acestui sentiment diminuant, natural poate, subuman sigur. Tot ce a făcut, în momente când stihiile pustiirii îl asaltau din toate părțile (insist : din toate părțile), a fost să le privească în față, netulburat, să le spună exact pe nume și să nu se încline. Nici actul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
e să arate - a explicat un sociolog - că sînt mai prosperi, mai puternici, mai liberi, mai... civilizați! își dau în petic însă, amintind de strămoșii lor celți la ieșirea din păduri. *Aproape de fiecare dată, dimineața la cozi, văd niște figuri subumane mereu panicate că „nu mai ajunge” din „ce se dă”. Privesc cu dușmănie pe oricine e în fața lor. Articulează cu greu cîte o frază, dar inventează legi: „Legea spune că nu se dau decît două sticle cu lapte!” E un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Dunării. În acest fel poți să-ți duci zilele mai departe, la nesfârșit. De bine, de rău, ai două mâini, două picioare și, oricât de ciudat ar părea, Îți faci treaba cu ele. Te descurci, Îți sunt suficiente pentru viața subumană pe care o duci. Vii acasă de la facultate, mănânci și te culci până a doua zi de dimineață, când ai tăi trag de tine și abia reușesc să te urnească din loc. Pentru ce să te miști ? Trăiești cu inima
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
5, ca toți sclavii, și făceam o oră dus cu tramvaiul 16 și o oră Întors, timp suficient ca să studiez Întregul material uman aflat la dispoziție pe traseu. Vedeam fețe brutalizate de muncă și de oboseală, fețe schimonosite În grimase subumane, exprimând diferite ipostaze ale evoluției omului Înce- pând cu stadiul de reptilă. le studiam cu o curiozitate ameste- cată cu frică și cu dezgust. Trăiam Într-un tablou de Bosch. Îmi pierdusem treptat orice chef de hârjoneală. Trecute pe veci
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
patru etape importante de evoluție a umanității. În decursul acestor etape asistăm la o schimbare importantă a persoanei umane și a societăților, prin influența modelului socio-cultural. Etapele de evoluție socială la care face referință H. Schulz sunt următoarele: a) etapa subumană, de asimilare a naturii; b) etapa umană, de asimilare a culturii, cu două subetape: formarea colectivităților umane; organizarea și dezvoltarea comunităților sociale; c) etapa selecției culturale, cu două subetape: revoluția industrială și științifică; automatizarea industriei și a omului; d) etapa
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legea progresului, orice descărcare implică o nouă încărcare, orice pierdere a capacităților naturale este înlocuită compensator prin noile deprinderi oferite de viața civilizată. Omul actual este rezultatul istoric al unei evoluții psihosociale de ajustare prin descărcare, după cum urmează: a) faza subumană, în care se produce descărcarea indusă prin natură; b) faza umană, în care se produce descărcarea indusă prin cultură, în mai multe etape: prima descărcare, corespunzătoare apariției și utilizării uneltelor și a focului; a doua descărcare, reprezentată prin sedentarizare; a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe) conducătorii de la București, de la Sofia, de la Praga, de la Varșovia etc. Cand Occidentul a intrat în relații economice cu țările socialiste, nimeni nu s-a gândit la binele populațiilor de aici, la copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din țările socialiste"14. Basarabia, că victima a confruntării dintre Est
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
înșiră apoi o lungă serie de călugări leneși ori sălbăticiți, de călugărițe bătrîne și țîfnoase, de țărani stupizi, înfricoșați ori alcoolici agresivi, de hangii neospitalieri, de tineri sclifosiți ca Monsieur Georges: lumea lui Hogaș se compune din ființe degenerate și subumane. Singurele care găsesc, în ochii prozatorului, oarecare îngăduință sunt femeile frumoase, pe care el le agresează erotic, cu priviri, gesturi și fraze aluzive (tinerele călugărițe de la Văratic, hangița Zamfira de la Broșteni, Magda - sora fostei iubite Floricica - și alte cîteva). Ferească
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
europene, unde la tot pasul ți se taie respirația de emoție și de admirație în fața atâtor construcții magnifice, din toate epocile, construcții care durează și vorbesc copleșitor despre vocația creatoare ca emblemă a omului. Prin opoziție, imaginea drumului de mizerie, subuman, ca o boală, de la ieșirea din țară, m-a urmărit pretutindeni, obsesiv. Mă întrebam (și nu izbuteam să însăilez un răspuns) cum de s-a putut strica în asemenea hal, am mai văzut drumuri proaste, dar nu așa, parcă al
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
Iacob. Atracția acțiunii sociale nu o are, iar filosofia de aparat îi repugnă, dar în același timp nevoia unui sens spiritual îl împiedică să cadă la teapa pleziristă a plebei. Vrînd să fie un tip uman și nu o teapă subumană, autorul își satisface nevoia de spirit în trei împrejurări: citind cărți, întîlnind personalități sau vizitînd locuri consacrate. În volumul Această lume nu e o concluzie, cea de a cincea carte a autorului, întîlnim primele două elemente, adică comentarii cu pretext
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
angajați la cele mai grele munci (construcții, mine, căi ferate și autostrăzi), exploatați fără scrupule și disprețuiți în mod suveran", pentru a trimite în patrie "mult rîvnita valută". Precum ai noștri, muncitorii lusitani "trăiau uneori în barăci comune, în condiții subumane, despărțiți pentru ani întregi de familiile rămase acasă; dar țara întreagă a supraviețuit datorită lor". (va urma)
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
românul "nu e deci negativist, ci limitator", el având "un echilibru și o măsură în gest, care (") nu sunt lipsite de nobleță". Cele nouă registre ale imaginarului lingvistic violent, pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc (cel subuman, cel igienizant, cel infracțional, apoi cel de tip bestiariu, dar și registrul religios, cu subdiviziunile sale: punitiv, desacralizant și satanizator, registrul putridului și al excremențialului, cel sexual și libidinos, cel funebru și, în fine, cel xenofob și rasist), sunt depistate
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
nici un dubiu că lăsați liberi pe vremea lui Ceaușescu, tenorii de azi ai naționalismului pe bază de răgete ar fi fost niște șefi de partid la fel de breji ca Bobu și Postelnicu. Ba chiar mai breji, prin lingușeală, slugărnicie și prosternare subumană. Ceea ce, de altfel, i-a emasculat etic pe veci. Zbieretele patriotarde de azi nu sunt decât tânguielile după pierduta bărbăție de ieri. Intrați, ca să zic așa, până-n gât în rolul Șeherezadei, eunucii bolșevico-fasciști continuă să scoată falsete, doinind cu jale
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
în uniforma germană în renumitul pas de gâscă, chipuri menite să amintească francezilor că inclusiv rasa galică este chestionabilă sub raportul purității și demnității rasiale. Spectacolul este greu de suportat și totuși el desenează comportamente, mentalități, regăsește tot ceea ce este subuman în noi. Un alt film de propagandă, Le Juif Süss (1940), al lui Veit Harlan, realizat sub su-pra--vegherea lui Joseph Goebbels, oferă împachetate estetic argumentele linșajului la care populația evreiască trebuie supusă. Imagini de arhivă: fanfara cântă în piața publică
Aide-Mémoire by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6653_a_7978]