378 matches
-
apreciem pe baza capacității de a transforma restul țării sau de a stimula pasiunea pentru un nou stil de viață, atunci reușita sa a fost minimă. Adevărata Brasília, contrar celei ipotetice din documentele urbanistice, a fost puternic marcată de rezistență, subversiune și calcule politice. Le Corbusier la Chandigarh De vreme ce nu Le Corbusier a proiectat capitala braziliană, ar putea părea o greșeală să Îl Învinovățim pe el pentru eșecurile manifeste din acest oraș. Există totuși două motive ce justifică această asociere. Primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ȘI RONALDO. REVOLTĂ-TE! RĂSTOARNĂ MC’UNIVERSUL. SPUNE NU SOCIETĂȚII UNIVERSALE A CONSUMULUI. Tânărul se Învârtea Într-o companie reprobabilă, conducea o grupare anarho-comunistă, ascunzându-se sub numele de Zero, difuza pe internet materiale care făceau apologia delictului la limita subversiunii. Elio le mulțumise polițiștilor pentru atenția lor. Apoi, În liniștea biroului său, citise manifestul acelui delirant Zero de la Început până la sfârșit. Cuvintele acelea cutremurătoare Îi răsunau și acum În minte. Am ales să nu fiu sclavul nimănui. Și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
promiscuitatea în care trăia fiind identificate, pieziș, cu egalitarismul teoretic al marxismului, spiritul comunitar cu cel de clasă, ignoranța cu inocența, iar sărăcia cu inapetența pentru corupătoarea proprietate privată. Similitudinea conduitelor dă naștere oricând anonimatului, tipologiei 160. Marx căuta o subversiune radicală prin care să asalteze ordinea statului prusac 161. Avea nevoie de o contra-clasă, marginală, bună de opus societății existente. Clasa muncitoare era descoperită, în acest fel, ca forță care nu își știa rostul dar, nici o problemă, îl cunoștea Marx
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Farmecul discret al autoreflexivității, Cluj-Napoca, 2000; Dicț. esențial, 651-655; Maria-Luiza Cristescu, Politici ale romanului românesc contemporan, București, 2001, 73-79; Dicț. analitic, III, 39-42, 184-185, IV, 634-636, 682-684; Manolescu, Lista, II, 111-121, III, 184-186; Simion, Ficțiunea, III, 321-339; Carmen Mușat, Strategiile subversiunii, Pitești, 2002, 221-226, passim; Gheorghe Crăciun, Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu și Mircea Nedelciu, Cluj-Napoca, 2003; Ion Bogdan Lefter, Primii postmoderni. „Școala de la Târgoviște”, Pitești, 2003, passim. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
XX, iar plăcerea „regresiei de vârstă” în grup poate fi trăită intens, indiferent dacă ești laureat al Premiului Nobel sau posesor de Oscar. L.A.: Cum îți explici reacția foarte dură a ceaușeștilor față de meditația transcendentală? Crezi că a fost o subversiune psihologică a Securității, pentru a-și demonstra utilitatea și vigilența, ori au fost convinși de caracterul subversiv al întâlnirilor? D.G.: Eu nu cunosc dedesubturile, nu pot analiza decât procedura. Așa cum s-a acționat, a fost un răspuns extrem de dur la
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
epocii, a acelor ani de care te ocupi tu. Pentru cei tineri. Marius Jucan: Ai dreptate când menționezi că se citea iarna sub pătură, da, fiindcă a citi era subversiv, pentru că lumea citea ziare sau nu citea deloc. Asta era subversiunea: te ocupi de literatură, când ar trebui să te ocupi cu documentele partidului. Cum Îți permiteai? Tu citeai poezie. Toată lumea era Îndrăgostită de poezie, pentru că era subversivă, era un limbaj cifrat, lumea avea poftă de cifru, fiindcă În jur totul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
locutorul / 169 4.2. Personajul ca "locutor" / 172 4.3. "Locutorul L" și "locutorul λ" / 175 4.4. Ironie și polifonie / 179 4.5. Modalizarea autonimică / 185 4.6. Ghilimelele / 189 4.7. Caracterele italice / 192 4.8. Captare și subversiune / 196 Lecturi recomandate / 198 Exerciții / 199 Capitolul 5. Discursul raportat / 203 5.1. Discursul direct și indirect / 204 5.2. Discursul direct / 205 5.3. Discursul indirect / 209 5.4. Introducerea discursului raportat / 212 5.5. Discursul direct liber / 216
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Silvia: Galantul bourguignon, a cărui caracterizare îmi era străină, nu-mi vorbește de el176. În ultima replică a Silviei, grupul nominal "galantul bourguignon" este întrebuințat atât ca folosire, cât și ca mențiune, fiind citat și asumat. 4.8. Captare și subversiune Parodia poate fi și ea analizată din punctul de vedere al polifoniei. G. Genette 177 distinge trei specii de parodie satirică: parodia minimală: "a relua literal un text cunoscut pentru a-i da o nouă semnificație"178; de exemplu când
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a "reinvestirii" permite sublinierea faptului că un text sau un gen, o dată înscrise în memorie, sunt purtătoare ale unui capital variabil de autoritate, evaluat pozitiv sau negativ. Captatio constă în transferul autorității atribuite textului sau genului în discursul reînvestitor. În subversiune, în schimb, imitarea parodică permite discalificarea autorității textului sau a genului sursă. Se poate întâmpla chiar ca o reînvestire să fie ambiguă, să nu se știe dacă trebuie să fie interpretată ca o captare sau ca o subminare. Discursul captat
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se, 62 secvență (tip de ~), 289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173 tematizare, 306 temă constantă (progresie cu ~), 311 temă derivată (progresie cu ~), 312 temă vs remă, 307 temă/titlu, 167 text (gramatică de ~), 285 tip (enunț ~), 56 tip de discurs
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Stiopul) etc. În 1969 i s-a decernat Premiul revistei „Luceafărul”. Ca atitudine, scrierile lui S. înainte de plecarea în exil sunt pe deplin reprezentative pentru condiția prozei românești din anii ’60-’70 ai secolului trecut. Autorul încearcă să evite atât subversiunea, cât și dogmatismul ideologic, deplasând centrul de greutate de la situații la stările de conștiință. E drept că narațiunile sunt contaminate uneori de clișeele vremii („înainte de a face politica unui partid comunist ca partidul nostru, trebuie să faci din tine însuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
regimul tipărit la regimul audiovizual / 105 1. Regimul tradițional/ 107 2. Regimul de tranziție/ 114 3. Regimul audiovizual/ 118 7. Tentația pornografică a literaturii contemporane / 127 1. Literatura și textul "bine scris"/ 127 2. "Pornografizarea" literaturii / 130 3. Captare și subversiune/ 134 4. Pornografie și literatură/140 5. Ce vrea textul?/ 144 Concluzii: Un viitor nesigur / 151 Lecturi recomandate / 161 Scurtă introducere într-un subiect inedit Dominique Maingueneau este cunoscut de lumea literară românească mai ales prin lucrările sale dedicate pragmaticii
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
înfloritoare și de puțin amenințată, regulile simple de urmat fiind acelea că toate cărțile trebuia să fie scumpe și într-un tiraj restrâns"41. Cenzura se exercita cu o forță variabilă. Secolul al XVI-lea este mai preocupat să controleze subversiunea politică sau religioasă decât literatura erotică. Situația se schimbă în secolul al XVII-lea, care se dovedește extrem de represiv. În general, cotitura este plasată în anul 1623, când are loc condamnarea unei culegeri de 325 de poeme erotice, dintre care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
în regimul privirii, prin care, din ce în ce mai mult, individul tinde să se expună, să-și ofere intimitatea cea mai secretă privirilor tuturor". D. Baqué, Mauvais genre(s). Erotisme, pornographie, art contemporain, Éditions Du Regard, Paris 2002, p. 31. 3. Captare și subversiune Această "pornografizare" nu este, de altfel, deloc specifică literaturii: ea privește în egală măsură artele plastice și cinematografia. Asistăm la apariția unui mare număr de opere de artă care se străduiesc să distrugă granița dintre reprezentările pornografice și reprezentările care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
se doresc a fi pe deplin literare trebuie să o integreze într-un cadru nou, chiar dacă ar face-o să funcționeze împotriva finalității sale. De fiecare dată, cititorul este obligat să se întrebe dacă opera operează o "captare" sau o "subversiune" a materialului pornografic pe care-l exploatează: vorbim de o captare dacă opera are același sens ca și dispozitivul pornografic (ceea ce nu înseamnă că este redusă la acesta) și de subversiune când urmărește să-l descalifice. Prima opțiune pare a
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
se întrebe dacă opera operează o "captare" sau o "subversiune" a materialului pornografic pe care-l exploatează: vorbim de o captare dacă opera are același sens ca și dispozitivul pornografic (ceea ce nu înseamnă că este redusă la acesta) și de subversiune când urmărește să-l descalifice. Prima opțiune pare a fi cea lui M. Chodolenko sau Akari, iar a doua a lui C. Breillat din 36 fillete [36, mărime de fetiță*] sau a lui V. Despentes din Trage-mi-o. Dacă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lui V. Despentes din Trage-mi-o. Dacă Akari tinde astfel la o erotizare a lumii, deopotrivă violentă și rafinată, Trage-mi-o este clar îndreptat împotriva machismului, pe care l-ar valoriza pornografia. Dar această distincție între captare și subversiune, oricât de aplicabilă ar fi, este totuși reducționistă. Fiecare operă are propriul mod de captare sau subversiune a dispozitivului pornografic, un mod de a-l pune în slujba unui univers singular. Să luăm exemplul romanului Lust [Pofta] (1989) de Elfriede
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
violentă și rafinată, Trage-mi-o este clar îndreptat împotriva machismului, pe care l-ar valoriza pornografia. Dar această distincție între captare și subversiune, oricât de aplicabilă ar fi, este totuși reducționistă. Fiecare operă are propriul mod de captare sau subversiune a dispozitivului pornografic, un mod de a-l pune în slujba unui univers singular. Să luăm exemplul romanului Lust [Pofta] (1989) de Elfriede Jelinek, care a obținut în 2004 Premiul Nobel pentru literatură. În ciuda reproșurilor ce i se aduc în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
care a declarat în mai multe rânduri că această carte este un contra-proiect la Histoire de l'œil [Istoria ochiului*] de Bataille". N. Bary, prezentare la Lust, Seuil, colecția Points, Paris, 1996, p. II. Ne putem face o idee despre subversiunea operată de E. Jelinek din acest extras în care "directorul", întruchipare caricaturală a puterii masculine, se aruncă asupra unei femei în baie. Dar bărbatul îi face deja nasturii să plesnească. Tras de pe ea, capotul i se înfășoară în jurul urechilor. În
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
o atitudine cel puțin ironică. Cititorul este pus în poziția de spectator la o activitate deopotrivă frenetică și grotescă, în care "bărbatul" nu întâlnește "femeia" în chiar actul care ar trebui să-i unească. Când apare, ca în Lust, o subversiune a pornografiei emblematice pentru o dominantă masculină, se instaurează o ierarhie clară între materialul pornografic și literatura care se nutrește din el. În cazul captației, lucrurile sunt mai puțin clare și jocul mult mai strâns. Am văzut asta în legătură cu Le
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
n-au întârziat să-l noteze este prezența tot mai puternică a femeilor în scrierea unor asemenea texte. A celor care, precum V. Despentes, C. Breillat sau E. Jelinek, contestă pornografia, dar și a celor care vizează captarea acesteia, nu subversiunea. Le-am menționat deja pe C. Millet sau E. Durriès, dar mai pot fi citate A. Reyes, F. Rey, C. Cusset și multe altele. Nu încape îndoială că pornografia tradițională este domeniul bărbaților și că eticheta de "literatură feminină" trimite
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și pe Norea 140, cu care Începe neamul gnosticilor, „rasa neclintită” a Copiilor Luminii. Invidioși pe ei, Arhonții vor să-i extermine prin potop. Se năpustesc asupra Noreei, care cheamă În ajutor Puterea din Înalturi 141. În acest episod „de subversiune și de făgăduință”, cum observa cu finețe Anne McGuire, se confruntă „două modalități” de putere, avînd fiecare din ele „o forță sexuală și socială distincte”142. Narațiunea devine circulară: Îngerul Eleleth, unul dintre Marii Luminători, vine s-o ajute și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
filozofie ca pe ultima posibilă. Taubes subliniază rolul jucat de Reformă În revelarea forțelor istoriale autentice. Pentru el, Münzer este un teocrat revoluționar, ca și Profeții Vechiului Testament. El urmărește să instaureze Legea lui Dumnezeu pe pămînt, prin violență și subversiune. Dimpotrivă, Luther este un marcionit moderat, ușurat să lase În seama statului laic acea latură blestemată a existenței care cade sub incidența Legii și să-și dedice toate forțele edificării unei interiorități creștine. Dintre cei doi, Münzer ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
precum poetica sau semiotica narativă au ignorat studiul așa-numitei "literaturi de idei", Angenot propune o pespectivă interdisciplinară de abordare, avertizând, din start, că "nu reduce discursul literar la ficțiune, la expresivitatea limbajului, la ambiguitățile și la seducția pe care subversiunea textuală o exercită asupra teoreticienilor"4. Asimilându-le însă, le integrează unei metodologii de ansamblu pe care și-a dorit-o aplicabilă "prozei de idei" în general. În ceea ce ne privește, am găsit extrem de util demersul său cel puțin în
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și chiar amenință limba de apartenență: "Proprietatea pe care o are limba germană de a deveni frumoasă în gura străinilor care nu o posedă și care, în general, nu țin să o posede"616. Limba străină are o putere de subversiune care are legătura cu erotica (pe care franceza o reprezintă în mod exemplar). În Castelul institutorul îi răspunde lui K. care îl întreabă dacă îl cunoaște pe conte, în franceză, spunându-i: "Gândiți-vă la aceste urechi nevinovate"617. Elevii
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]