5,001 matches
-
cu adevărat deschizătoare de drumuri: Erotica magna. O istorie a literaturii române dincolo de tabuurile ei, de Maria Luisa Lombardo. Din păcate volumul nu oferă nici un fel de repere în privința autoarei, așa încît, tot ce știm despre ea am aflat din succinta prezentare făcută de Cornel Ungureanu pe ultima copertă: este italiancă (se putea bănui), românistă (și asta se putea bănui din tematica volumului) și s-a ocupat, înainte de publicarea acestei cărți de ipostazele erosului în opera autorilor răsăriteni. Ceea ce se mai
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
vedere, nu se va sfii să ceară satisfacții pe măsura sensibilităților înmagazinate. Individul e gata să ceară o funcție pe măsura dramatismului lui..." (Teodor Mazilu, Ipocrizia disperării, Editura Albatros, București, 2002, pag.7) Cam acestea ar fi trăsăturile de caracter succinte, dar edificatoare ale pseudo-elitei. Vechi sau noi. De ieri și de azi. Dar parcă până și răul de ieri nu era într-atât de negru față de cel de acum. Poate nu e exemplul cel mai bun pentru chestiunea în cauză
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
severă orînduială, deloc retoric, dar cu adecvare și eficiență. Benoît Duteurtre, George Steiner, Ulrich Dibelius, Hans Zender, Clemens Kühn, Hannes Böhringer, Ulrich Dibelius, Stephan Wehowsky, Claus-Steffen Mahnkopf, Miller Puckette sunt doar cîțiva dintre autorii de frugale exegeze muzicologice ori de succinte crochiuri eseistice, cele mai multe aparținînd ultimului deceniu, cărora Dan Dediu le oferă, grație convocării în paginile cărții sale, șansa de a accede și de a se rostui în literatura noastră de specialitate. în definitiv, Radicalizare și guerrilla seamănă cu o sticlă
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
subsolurile blocurilor, devine martorul nedorit al unui asasinat, pentru ca în final să se vadă pus în situația de a moșteni regatul underground. Pînă și în această lume misterioasă urmele trecutului se fac încă simțite așa cum află fostul reporter special în urma succintei sale inițieri: "... chiar și în această lume fără mari pretenții, pe care o conducea el, Puterea trebuia consolidată cu simboluri ale Puterii. Mai merge cu Ceaușescu aici?» îl întrebă el incredul. «Cerșetorii bătrîni îl plîng pe față. Unii sînt plini
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
în pagină la noi de Romulus Vulpescu, odată cu traducerile sale din vechea lirică franceză, va fi adaptat și pentru Proverbele..., căci oamenii care realizează partea tehnică a proiectului sunt, până la urma urmei, pionii fără de care nimic din ideile culturale descrise succint, mai sus, nu ar fi cu putință.
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
și de la Dunărea de Jos. Cu riscul de a se repeta, se face din nou apel la opera lui Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre antiteză, cu personalitatea lui Decebal descrisă cu câteva pagini înainte. Ca orice conflict de natură militară, și războiul daco-roman are cauzele sale, autorul amintindu-le succint atât pe cele de natură politică cât și pe cele de natură economică (în măsura în care acestea au existat în realitate). În ceea ce privește desfășurarea propriu-zisă a celor două campanii militare ale împăratului Traian, autorul se folosește de informațiile surselor literare ale vremii (printre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
romană, fiind atinse problema sclaviei, a colegiilor sau chiar a tulburărilor de natură socială. Un alt aspect important din istoria Daciei romane se referă la viața economică și la integrarea provinciei în angrenajul economic complex al Imperiului roman. Sunt analizate succint: agricultura, exploatarea bogățiilor subsolului, meșteșugurile, relațiile comerciale și, nu în ultimul rând, vă mile Daciei. Viața religioasă a Daciei romane este analizată destul de succint, autorul limitându se la a menționa o sumă de divinități din panteonul greco-roman adorate în această
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la viața economică și la integrarea provinciei în angrenajul economic complex al Imperiului roman. Sunt analizate succint: agricultura, exploatarea bogățiilor subsolului, meșteșugurile, relațiile comerciale și, nu în ultimul rând, vă mile Daciei. Viața religioasă a Daciei romane este analizată destul de succint, autorul limitându se la a menționa o sumă de divinități din panteonul greco-roman adorate în această regiune și cunoscute în special grație inscripțiilor. Sfârșitul stăpânirii romane în Dacia este tratat aparte; această problemă a generat și generează încă vii controverse
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
istorică oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului utilizate în notele infrapaginale (p. 273-277), tabla celor 26 de ilustrații incluse în text, un index (p. 281-303) și o hartă a Daciei romane. În cadrul Introducerii, autorul prezintă succint războiul daco-roman din 101-102 și 105-106 p.Chr., confirmat de izvoarele literare (în speță, Cassius Dio), sursele iconografice (Columna lui Traian) și epigrafice. Vasile Christescu relatează conflictul respectiv într-un mod organizat, prezentarea fiind clară și concisă. Desigur, istoricul nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri greșite în cazul unor surse epigrafice (p. 165, p. 169). Concluziile autorului sunt succinte, ele nereușind să surprindă aspectele profunde ale vieții militare din Dacia romană; desigur, explicația este simplă ― absența, la momentul redactării, a unui consistent corpus de inscripții și a unor săpături arheologice vaste în așezările militare. În Addenda, editorii completează datele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul românesc. Ea restrânge critica surselor epigrafice la cele publicate deja, fapt recunoscut, de altfel, în cadrul textului. De asemenea, chiar dacă analiza inscripțiilor este succintă și pertinentă, deseori este lipsită de considerații deosebite sau inovatoare. Cercetarea nu este uniformă, împărțirea pe capitole fiind defectuoasă: investigațiile epigrafice și iconografice trebuiau centrate mai întâi pe legiuni, apoi unitățile auxiliare, nu invers (cazul capitolelor al III-lea și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
carte reeditată anul trecut, dar practic de negăsit pe piață. Așa cum, un alt eseu foarte bun, semnat de Radu Pavel Gheo, Despre Science Fiction (Ed. Omnibooks, Satu-Mare), publicat în 2001 și nepromovat, a trecut la fel de neobservat. Am făcut această foarte succintă trecere în revistă a cărților mai importante despre SF publicate la noi de către autori români, pentru a se vedea totuși amploarea constantă a unui fenomen cu oarece tradiție și la noi care, deși n-a reușit, precum la americani, să
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
un document viu a tot ceea ce a fost, creionându-se posibilitatea unui paralelism Între portretul moral al cetățeanului român, trăitor Între anii 1930 - 1950, cu cel din anii 1970 - 1980 și cu cel al anilor 1990 - 2010. Este un studiu succint al modului cum evoluează sau involuează omul sub imperiul tuturor oportunităților și obscenităților ce ți le pune În viață destinul sau Cel-de-Sus. Și, peste toate acestea, te captivează cele două povești de dragoste, una dintre un român și o țigăncușă
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
născut la 13 martie 1907. Dar asta e data corectă! Ea corespunde celei de 28 februarie, stil vechi. Povestea nu s-a terminat aici. Editura Humanitas are salutarul obicei de a publica pe pagina a doua a fiecărui volum o succintă notă biografică despre autor. Conform primei ediții a Memoriilor (1991), Mircea Eliade s-a născut la 28 februarie 1907; ediția a II-a a aceleiași cărți (1997) "corectează": 9 martie 1907; ediția a III-a (2004) - probabil uluită - nu mai
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
se manifestă patologii de tip artrită reumatoidă etc. Pentru protezarea articulațiilor mici ale mâinii s-a dezvoltat o gamă variată de dispozitive implantabile (material, design, număr de componente diferite), unele cu rezultate chiar foarte bune. Lucrarea își propune să prezinte succint o sinteză a datelor din literatură legate de implanturile articulare pentru articulațiile mici ale mâinii, cu accent pe biomaterialele din care sunt realizate și rezultatele care au fost obținute de-a lungul timpului. De asemenea se au în vedere aspecte
BIOMATERIALE UTILIZATE ?N PROTEZAREA ARTICULA?IILOR MICI ALE M?INII by MAGDALENA CARLA CORNECI () [Corola-journal/Science/84134_a_85459]
-
exemplară simbioză dintre substanța și simțirea specifică românească expusă în forme particulare și originale. Cele afirmate până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la marele progres făcut de gândirea muzicală modernă. În continuare, într-o formă succintă, dar esențializată, îi vom aminti pe cei mai reprezentativi compozitori, creatori ai unor cvartete de cameră românești de factură timpuriu-modernă. Cvartetul de coarde nr. 1 în fa major (scris în 1914), de Dimitrie Cuclin (1885- 1978) deschide șirul cvartetelor românești
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
63 66; Jakovljevič, Andrija Inventarul manuscriselor muzicale românești aflat la Mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos; în: Studii și cercetări de istoria artei, Seria Teatru, Muzică, Cinematografie, tom XXIX, București, Editura Academiei, 1982, pp. 35 -39; footnote>, unele prezentate ulterior, succint de Gregorios Stathis<footnote Staqh, Gr. Q. Stathis Manuscrisele de Muzică Bizantină - Sfântul Munte, Atena, volumul I, II, III, 1975, 1976, 1993; footnote>, al cărui catalog l-am prezentat și recomandat la vreme, cititorilor revistei Muzica<footnote Vasile, Vasile Manuscrisele
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
p. 101; footnote>; Manuscrisul nr. 59 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 42; Manuscrisul nr. 60 este cel cu numărul 43 din același fond sinait; Manuscrisul nr. 63 este în prezent în biblioteca chiliei românești Sfântul Ipatie, la fel prezentat succint de Sebastian Barbu Bucur, în volumul citat și în cel de-al doilea catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007, p. 284; footnote> și apoi într-un studiu al bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
pus în rama inimii, Doamna Maria Toacă (zâmbet dulce-amar, încercănat de doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități cu vast orizont cultural, stăpânind un arsenal de mijloace necesare perceperii în profunzime, interpretării și tălmăcirii
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
al Literaturii Române. Cuvântul de deschidere, care a cuprins și motivarea temei acestei manifestări, a fost rostit de președintele Uniunii, Doru Dinu Glăvan. Domnia sa a adus mulțumiri numerosului și selectului auditoriu care a răspuns invitației organizatorilor, făcând și o prezentarea succintă a momentelor programate pentru această întîlnire, sub semnul lui Eminescu. În prima parte a avut loc lansarea unei lucrări, „Dosar de presă” - cum a intitulat-o autorul, despre care doamna Muguraș Petrescu a spus și a scris : O ZI DIN
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
la Radio și Televiziune, fie de la catedră unde este profesor asociat. La 22 de ani de la reînființare, vorbește cu mândrie despre Uniunea Ziariștilor Profesioniști, dar și despre drumul parcurs până aici. - Cu ce am putea completa, domnule Mihai Miron, această succintă carte de vizită? - M-am născut la 20 aprilie 1942. Am studiat filologia la Iași și la București și am încheiat un doctorat, în 1976, la Universitatea din București, care abordează transmiterea culturii prin mijloace electronice - în special televiziune. Am
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
ani, ce se întâmplă să conțină tocmai un raport ce scoate la lumină câteva date despre pagubele și victimele pe care atacul bombardierelor americane le-a produs în complexul feroviar Ploiești. Cel ce are norocul necesar pentru a putea lectura succintele rânduri ale ineditului document va afla că la orele 13:08 ale acelei zile din vara anului 1943 vuietul strident al sirenelor a anunțat apariția la o altitudine de 100 - 150 de metri deasupra Zonei Petrolifere a nu mai puțin
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
care face un ultim film, pentru a-și reprezenta și ordona propria existență. Ființa care îl obsedează este Noa, amanta sa (care închide un patrulater conjugal - și ea, și Thomas fiind căsătoriți). Răsvan Popescu analizează în stilul său binecunoscut - sobru, succint - modul cum ideea de film din mintea regizorului se vulgarizează pe măsură ce devine film. Actorii iremediabil prozaici, dar și inhibați de autoritarismul și nervozitatea lui Thomas, fac de nerecunoscut povestea de dragoste. Romanul este compus din secvențe scurte și are un
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
sunt altarul / cu nări fumegânde”). La un nivel mai înalt se ridică versurile din cartea următoare, Scrisori neexpediate (1978), cu miza, acum, pe farmecul desuet al convenției “retro” exploatate cu dexteritate și cu un remarcabil profit în ordinea lirismului. Acest succint “roman de provincie 1920”, construit ca schimb epistolar între un “El” și o “Ea”, alimentat de reverii de sursă livrescă (“despre timpul pierdut / în romane cu prieteni frumoși în amurgul fanat / din saloane”; Mai știi melodrama / din strada Bastiliei zece
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]