5,898 matches
-
de Sfintele Rusalii ale anului 2012. Am ajuns relativ repede la Lefkara, localitate situată la 50 de kilometri de Limassol în direcția Larnaca parcurgând o bună bucată de drum pe autostradă iar apoi, de la Agios Theodoros spre munte (respectiv pantele sudice ale Munților Troodos), încă vreo 10-11 kilometri pe un traseu superb. Șoseaua șerpuia printre dealurile calcaroase ornate cu arbuști, livezi de măslini și pâlcuri de viță de vie terasată, toate formând un minunat ansamblu coloristic în nuanțe de verde, împodobind
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
militar-politice ale avarilor, bulgarilor și ungurilor ce s-au impus într-un spațiu romano-bizantin sunt, documentar, continuate prin hringul (banatul) Harom sau Homron de pe Dunăre, cu centrul în cetatea de la Lederata, ducatele lui Kean și strănepotului său Salanus în părțile sudice ale Panoniei, voievodatele lui Menumorut în Țara Crișurilor, Glad și urmașul său Achtum (peste ducatul Horomensis) ș.a. Toți cei din urmă, stăpâni înainte și după de migrarea ungurilor în Panonia, aveau conștiința apartenenței politice la spațiul imperial bizantin în fața pretențiilor
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1446630109.html [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
controla în mare parte ciurdele orașului, căci mai avea o ciurdă pe malul iazului. Iaz, toată lumea numea Șomuzul Mare, râul care trece în partea estică a orașului Fălticeni. Aici partea dinspre oraș era un fel de luncă, însă numai partea sudică. Râul avea aici un fel de mini deltă, ce se întindea de la podul drumului spre Țarna Mare și Petia, până la moara de la Ciorsaci, un rai al pescarilor cunoscut de însuși marele scriitor Mihail Sadoveanu. Ciurda de pe Șomuz era condusă de
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_nepotul_lui_mos_lica_mihai_leonte_1327436754.html [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
fi, ba chiar părinte, Acum însă nimeni nu ne poate minte. Bine ar fi să pleci din casa noastră, Neamul,cel că floarea mea albastră ILIESCU ... . Suntem în cuvânt și-n toate Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice. De avem sau nu dreptate, De avem sau nu dreptate, Emïnescu să ne judece. (prelucrare după versurile lui Ion Aldea Teodorovici) De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
1600 de lei iar cârciumile 100 lei674, deci o creștere de cca 60 la sută în numai doi ani. În cazul moșiei Schinteiești, creșterea este de 25 la sută în aceiași perioadă 675. Se remarcă faptul că în timp ce în partea sudică asistăm la o creștere acentuată a veniturilor provenite cu comercializarea băuturilor alcoolice în partea centrală, dimpotrivă cresc mai mult veniturile provenite din otaștină 676. Aici și înainte și după Regulament se lua otaștina și de la prunele și viile de casă
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Arhivele Statului Drobeta Turnu Severin ne prilejuiesc o constatare care la început ar părea surprinzătoare și anume aceia că în zona Mehedințiului cele mai întinse plantații cu vii erau situate nu în partea de nord ci în cea centrală și sudică (plășile Ocolul, Blahnița și Câmpu) de unde se obțineau și celelalte cantități de struguri și vin. O caracteristică a viticulturii din perioada Regulamentului organic este aceea că în marea lor majoritate viile nu formau podgorii întinse, compacte ci ocupau suprafețe mici
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
219 713 .Suprafața stabilită prin calcul se apropie de cea reală dacă ținem seama și de suma dată pentru anul 1859-1860 de Ion Ionescu de la brad (13403 pogoane aceasta în cazul unui județ mișcorat după 1838 mai ales în părțile sudice și estice (Vezi Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 120-121). 714 .După calculele noastre în această plasă existau în jur de 6-7000 pogoane vie. Pentru calcularea acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cu alură de palate, mi-au amintit de Praga și alte orașe din imperiul habsburgic. E drept că jumătate din ele au un aspect cam ponosit, dar de sub tencuiala coșcovită iese la lumină splendoarea de odinioară. În Lituania, cea mai sudică dintre cele trei țări, n-am ajuns și probabil nici nu voi ajunge vreodată. Mai ales că Vilnius nu e port la mare, deci posibilitatea unei croaziere este exclusă. Înainte de a încheia, să nu uit: Stockholm, Tallin, Riga, trei capitale
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404806012.html [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > DASCĂLII ȘCOLI DE IERI, PRIETENII ȘI PĂRINȚII NOȘTRI ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ! Elena Olteanu (1910 - 1993) Venită din părțile sudice ale județului Argeș a văzut lumina zilei în satul Ionești, din fostul raion Costești. A absolvit școala normală de menaj - promoția 1931 și s-a așezat la Rucăr prin căsătoria (în 1933) cu un tânăr de-al locului, Ionel Olteanu
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dascalii_scoli_de_ieri_prietenii_si_parintii_nostri_.html [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
spun cum sînt văzuți cocorii în literatura română și în cea străină. Simbolismul cocorului în cultura română nu este atît de bogat ca în alte culturi. Cocorul este la noi mai mult o pasăre de pasaj care trece din regiuni sudice către altele mai nordice și invers în migrația sa anuală. Ceea ce a atras atenția locuitorilor de pe aceste meleaguri și a marcat cultural cocorii este mai curînd faptul că stolurile de cocori în trecere semnalează statornicirea primăverii sau a toamnei. Mulțumim
RO KU , COCORUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Ro_ku_cocorul_valeria_iacob_tamas_1337075330.html [Corola-blog/BlogPost/358677_a_360006]
-
puternic, cel al Echinocțiului de toamnă. Ne găsim la începutul celei de-a tria faze Solare care se va încheia la Solstițiul de iarnă, pe 22 decembrie. În acest sens, Soarele traversează Ecuatorul ceresc trecând din emisfera Nordică către cea Sudică. Important este faptul că în timpul Echinocțiului, ziua și noaptea au o durată egală în orice loc al planetei, și anume 12 ore. Termenul de Echinocțiu, în sine, este relevant pentru acest lucru, el provenind din latinescul æquinoctium (æquus + nox, noctis
ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1411476423.html [Corola-blog/BlogPost/360057_a_361386]
-
punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Pe de o parte, Balanța aduce
ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1411476423.html [Corola-blog/BlogPost/360057_a_361386]
-
În această noapte, la ora 5:29,, odată cu producerea echinocțiului de toamnă, marcăm începutul toamnei astronomice. Momentul reprezintă trecerea Soarelui din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Ca în fiecare an, la începutul
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii. La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont. Începând de la această dată
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Ca în fiecare an, la începutul
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0. Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]
-
cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii. Iluminarea planetei la echinocțiul de toamnă ECHINOCTIU DE TOAMNA La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014: Momentul în care ziua este egală cu noaptea by http://uzp.org.ro/echinoctiu-de-toamna-2014-momentul-in-care-ziua-este-egala-cu-noaptea/ [Corola-blog/BlogPost/92681_a_93973]