234 matches
-
găseai în bibliotecă), prietenos, atrăgând ca un magnet pe cei de care se apropia. S-a impus repede în fața noilor lui colegi, a întregului internat și a corpului profesoral, devenind simbol al aspirațiilor fiecăruia dintre noi. Dumitru Lungu era din Sudiți, Ialomița, tipul copilului de țăran din Bărăgan, vârtos la trup; avea un defect la mâna stângă, urmare a unei fracturi din copilărie, privire ageră, mers caracteristic oamenilor dârji, voluntari. A atras și el atenția tuturor. Împreună au recrutat elemente demne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
2. Circumscripția electorală nr. 2 Călărași Municipiul Călărași Comună Ștefan Vodă 3. Circumscripția electorală nr. 3 Fetești Orașul Fetești Comunele: Bordusani Facaeni Stelnica Ștefan cel Mare 4. Circumscripția electorală nr. 4 Țăndărei Orașul Țăndărei Comunele: Giurgeni Mihail Kogălniceanu Movila Săveni Sudiți Valea Ciorii Vlădeni 5. Circumscripția electorală nr. 5 Jegalia Comună suburbana Modelu Comunele: Borcea Dichiseni Jegalia Perisoru Roșeți Unirea 6. Circumscripția electorală nr. 6 Gheorghe Doja Comunele: Albești Amară Andrasesti Ciochina Gheorghe Doja Grivița Perieti Scînteia 7. Circumscripția electorală nr.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Platonesti 44. Scînteia 1. Scînteia 2. Iazu 45. Sfîntu Gheorghe 1. Sfîntu Gheorghe 2. Butoiu 3. Malu 46. Sinesti 1. Sinesti 2. Boteni 3. Catrunesti 4. Hagiesti 5. Lilieci 6. Livedea 47. Stelnica 1. Stelnica 2. Maltezi 3. Retezatu 48. Sudiți 1. Sudiți 2. Gură Văii 49. Valea Ciorii 1. Valea Ciorii 2. Bucșa 3. Dumitresti 4. Murgeanca 50. Valea Măcrișului 1. Valea Măcrișului 2. Grindasi 51. Vlădeni 1. Vlădeni ─────────────────────────────────────────────────────────────────── JUDEȚUL CĂLĂRAȘI ---------------- cu reședința în municipiul Călărași ------------------------------------
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
Scînteia 1. Scînteia 2. Iazu 45. Sfîntu Gheorghe 1. Sfîntu Gheorghe 2. Butoiu 3. Malu 46. Sinesti 1. Sinesti 2. Boteni 3. Catrunesti 4. Hagiesti 5. Lilieci 6. Livedea 47. Stelnica 1. Stelnica 2. Maltezi 3. Retezatu 48. Sudiți 1. Sudiți 2. Gură Văii 49. Valea Ciorii 1. Valea Ciorii 2. Bucșa 3. Dumitresti 4. Murgeanca 50. Valea Măcrișului 1. Valea Măcrișului 2. Grindasi 51. Vlădeni 1. Vlădeni ─────────────────────────────────────────────────────────────────── JUDEȚUL CĂLĂRAȘI ---------------- cu reședința în municipiul Călărași ------------------------------------
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
încep să domine epoca, un interes aparte din partea statului pentru elemente care țin în mod normal de viața privată a indivizilor. Exemplul elocvent în acest sens îl reprezintă inițiativa lui I.S. Sturdza de a fi trecută în fișele din catagrafia sudiților din Moldova descrierea îmbrăcăminții evreilor. Prevederea cuprinsă în articolul 48 al Regulamentului Organic al Moldovei, potrivit căreia copiii de evrei aveau posibilitatea să frecventeze școlile publice dacă purtau o îmbrăcăminte asemănătoare cu a celorlalți elevi 548, reprezenta preocuparea statului de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sub suzeranitate otomană. Beneficiind de acest regim juridic, supușii străini, sudiții, cum sunt cunoscuți în istoriografie, mulți dintre ei nativi moldoveni sau munteni, se bucurau de un statut privilegiat, care dădea naștere la numeroase abuzuri. Prevalându-se de protecția consulară, sudiții se eschivau de la exercitarea unor îndatoriri, refuzau să plătească impozite și să se supună autorităților locale. Menținerea dreptului de judecata al consulatelor asupra supușilor lor reprezenta, de asemenea, un amestec în afacerile interne ale Principatelor, drept pe care nici măcar Puterea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Brăila și Galați, care adresau frecvent memorii de protest. Din rapoartele consulului francez, Hugot, aflăm despre un astfel de incident: „Bețivul de polițist a înștiințat adineauri pe consulul Angliei că, dacă nu trimite îndată cheile casei lui Riss, unul din sudiții săi, plecat în Transilvania, el va ordona să se spargă ușile și să se arunce mobilele pe fereastră. Și notați că Riss, înainte de plecare, cedase rușilor jumătate de casă, crezând că astfel va scăpa cealaltă jumătate. Va întreb ce drept
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
din februarie 1830) și la Bârlad (din 1833). După cum se vede, cei mai mulți erau în Moldova, de acolo de unde intențiile rusești puteau fi mai ușor observate, dar este de înțeles această mulțime de agenți consulari austrieci și prin faptul că numărul sudiților Austriei era mai mare în Țara Românească decât în Moldova. în perioada de referință au existat doi consuli generali englezi la București: E. L. Blutte (1826-1834) și Robert Colquhoun (1835-1859). Rapoartele lui Blutte erau adresate, cu precădere, ambasadorilor englezi la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
subliniază că acordul său trebuia să rămână condiția sine qua non pentru recunoașterea căsătoriilor mixte. Asistăm în fapt la sfârșitul jurisdicției consulare, care se manifesta nu numai prin noile dispoziții referitoate la starea civilă, dar și prin cele care obligau sudiții să se supună judecății tribunalelor țării. în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
non pentru recunoașterea căsătoriilor mixte. Asistăm în fapt la sfârșitul jurisdicției consulare, care se manifesta nu numai prin noile dispoziții referitoate la starea civilă, dar și prin cele care obligau sudiții să se supună judecății tribunalelor țării. în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au dreptul de a cita direct pe sudiți, ci numai prin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în procesele dintre sudiți și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au dreptul de a cita direct pe sudiți, ci numai prin mijlocirea consulatului de care ei depind și care are calitatea exclusivă de a-i invita să se prezinte la proces. Blutte constata și desființarea dreptului străinilor de a apela la Constantinopol, ca instanță supremă de justiție, în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
convingând pe secretarul de stat al Munteniei să declare această decizie ca nulă și neavenită. Și gerantul viceconsulului prusian la Iași se plângea, în septembrie 1832, că nu întotdeauna președinții sfaturilor orășenești invita pe starosti să asiste la procesele dintre sudiți și pământeni. în plus, după pronunțarea sentinței, sfaturile însărcinau pe ispravnic cu executarea ei, fără a cere autorizația starostelui. După cum se vede, argumentul de bază al consulilor și agenților străini era că drepturile lor sunt stabilite prin tratatele încheiate de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se bucurau Principatele. Beizadea Nicolae Suțu vorbea, în acest context, de „pornirea cicălitoare care caracterizează consulatele europene din Orient și care nu mai poate fi tolerată de acum înainte, Țara Românească bucurându-se, la umbra tratatelor, de o cârmuire regulată”. Sudiții englezi rămâneau expuși însă, cu consimțământul tacit al acestei „cârmuiri regulate”, la numeroase provocări din partea autorităților locale sau a cazacilor, care înveninau regulat relațiile, și așa încordate, între Blutte și autoritățile rusești. Este cunoscut episodul de la Galați, unde de la o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
izbucnise o confruntare între localnici și ionieni, soldată cu arestări în rândul acestora din urmă, cu manifestări de vandalism în fața consulatului englez și cu articole în presă defăimătoare la adresa Angliei. Provocările se întețesc: soldații ruși intrau cu forța în casele sudiților, cu toate că aceștia erau scutiți de încartiruire; cazacii violau imunitatea diplomatică și pătrundeau după bunul lor plac în reședințele consulare, proferând amenințări. în aceste circumstanțe, Blutte adresează, în aprilie 1832, un protest energic lui Kisseleff, în care cere rezolvarea următoarelor incidente
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îl înștiința pe Blutte că demersul său pentru crearea unui nou viceconsulat la Brăila nu a fost acceptat. Acesta din urmă replica subliniind că este dreptul său incontestabil, în calitate de consul acreditat, de a numi delegați în provincie pentru apărarea intereselor sudiților din diferitele părți ale țării. Afrontul suprem are loc însă în luna mai, când Blutte este singurul consul general neinvitat la un dineu de gală pe care Kisseleff îl organizează cu prilejul aniversării reginei Angliei. în aceste circumstanțe, ambasadorul englez
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
St. Petersburg, și primului ministru, Palmerston. Nesselrode îi răspunde lui Heytesbury că aceste evenimente erau niște „malentendus”, apărute din neânțelegeri personale, și că ele vor fi corijate. Și întradevăr, în 1833, conform Manualului administrativ al Moldovei, în cazul arestării unui sudit, se impune obligativitatea informării Consulatului de care depinde într-un interval de 24 de ore. Același document confirma oficial scutirea străinilor de încartiruire. în legătură cu recunoașterea calității de supus britanic, starostele Furnarakis răspundea, la 8 mai 1832, unei note a postelniciei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
nu mai avea nici o speranță. Consulii protestează și împotriva taxelor orășenești, de 16 lei vechi pe carul cu marfă și de 4 lei vechi pe butia de vin, în afara drepturilor de vamă obișnuite și de fumărit, ca și împotriva obligării sudiților de a se înscrie în corporațiile locale și de a plăti taxe ca membri ai acestor corporații, taxe destinate, după cum recunoștea însuși Divanul Moldovei, citat de Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
locale și de a plăti taxe ca membri ai acestor corporații, taxe destinate, după cum recunoștea însuși Divanul Moldovei, citat de Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că sudiții „au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum observa istoricul I. C. Filitti, conform tratatelor Porții, străinii erau scutiți de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că sudiții „au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum observa istoricul I. C. Filitti, conform tratatelor Porții, străinii erau scutiți de patentă numai când făceau comerț en-gros; consulii invocau însă o asemenea scutire și pentru comerțul en détail. Un alt motiv de protest îl reprezenta
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
M. Pappanicolas, că a obținut concesia ca fumăritul să fie plătit după cum fusese stabilit în 1827 și nu în „proporția exorbitantă” fixată în 1830. în schimb, pentru a-și ameliora relațiile cu administrația locală, accepta, la 30 ianuarie 1834, ca sudiții să plătească taxele în galbeni conform cursului de 31,5 lei vechi pentru un galben. La 6 februarie 1834, el se declara chiar „gata de a colabora cu ocârmuirea spre a pune capăt tuturor acestor greutați, întrucât ele pot fi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Se pare, după cum mărturisesc rapoartele acuzatoare ale hatmanului Dimitrie Sturdza, inspectorul general al poliției moldovene, ca și ale colonelului Miscencu, comandantul poliției din Galați, că Charles Cuningham s-ar fi deplasat la Măcin, în fruntea unui grup de 80 de sudiți, cu scopul de a împiedica prin forța armelor transferul prizonierilor în Turcia, intervenind chiar pe lângă ayanul de Măcin pentru a nu-i primi. într-o depeșă către Gardner, Cuningham se disculpa, arătând că nu a atacat convoiul și că nu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
32.050 (în 1838), la 36.348 (în 1859). Verax (Radu Rosseti) ajunge la aceste cifre având în vedere și ținutul Cârligătura. Alte surse stabilesc numărul evreilor ieșeni la 432 familii (1822 persoane), israeliți raia, și 142 familii de evrei sudiți, adică 582 persoane. În total existau 2404 locuitori evrei în Iașii anului 1808. Se știe, însă, că pe la 1821, același oraș avea 4.654 dajnici evrei. În privința estimării numerice cea mai importantă sursă rămâne, însă, recensământul din 1859, întocmit sub
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
mondiale. În realitate, atitudinea xenofobă era “rezultatul unei amare experiențe istorice”. Este însă la fel de adevărat că, în preajma Unirii de la 1859, se constată o reactivare a tuturor elementelor străine din Moldova: unii dau mai multă ascultare reprezentanților Austriei la Iași (cazul sudiților evrei ce se sustrag legii comune), iar alții (cazul rusofililor din sudul Basarabiei) solicită autonomia, așteptând un semn prietenesc din partea Rusiei. Însă, “problema evreiască” nu reprezenta numai o consecință directă a creșterii numărului evreilor, ci o realitate a procesului de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
rubrică totalizatoare, oferă o imagine sugestivă asupra profilului demografic al unor târguri din Moldova: Transpuse în Anexe, grafice, fig. 2, informațiile reliefează cele două categorii, liudi și birnici, care se detașează semnificativ de celelalte categorii neplătitoare de taxe către stat (sudiții și cei scutiți de domnie). La Huși, oraș cu un număr relativ mare de locuitori (786 liuzi și 54 în mahalaua Broșteni, care nu fusese încorporată încă), s-a remarcat o importantă colonie, destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea. Erau menționați separat 58 negustori „hrisovoliți” (bogasieri, bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]