55,132 matches
-
iubitei, pas cu pas. Aș vrea să citesc, pe piele sau nu, un român scris de Miron Ghiu. În timp ce citea , îmi sună în minte ce zicea Florin Iaru în prefață de la RealK: “Sex? Orgii? Așa ar fi fost , dar eroul suferă de o ciudată formă de pudoare și nu-și aduce aminte. Cel mult, una, două aluzii cu multă perdea.” Textul de aseară compensează, nu într-un mod de show-off, ci într-unul literar, asumat și cu o doză bună de
Bucurenci vs Ghiu: cum a fost by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83044_a_84369]
-
articolului 5 al Legii privind deconspirarea Securității și șunt convins că CEDO îi va da dreptate. Dar cred că Mona Musca a greșit cand nu și-a asumat din proprie inițiativă trecutul la începutul acestei legislaturi. Iar din această scăpare suferă cel mai tare nu Mona Musca, ci celelalte femei din politică. Imaginea politicianului „altfel” pe care și-o construise doamna Musca le-a dat încredere să continue atunci cand mitocanii din partide le-au stigmatizat și le-au trimis la copiii
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
să faci o reverența sumara în fața celui mai celebru dintre noi. Între doi habotnici aleg habotnicul bucurenci care, atenție! dă tonul la comentarii ce cuprind în ele mindria de a te da mai deștept decît alții. Fiind moldovean (și dă, sufăr de patriotism local)aleg Ștefan (chiar însetat de vin precum culoarea singelui) pentru că în cazul în care nu ar fi “sărit” cu sabia acum mincai rahat și sugiuc și de băut - preferai ceai - ca să nu mai zic că aveai o
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
nu poate fi rescrisa - nu mă pot gândi la un titlu mai frumos pentru nuvelă lui Eliade “La țigănci”. Am mai scris într-un mesaj care văd că nu apare, cred că spațiul public românesc, ca și cel din America, suferă din cauza ipocriziei și a stridentelor de comportament venite pe fondul grijii excesive pentru minorități. Țiganii care fură ajung la pârnaie, cei că Ion Voicu dau concerte la Londra, Paris , New York etc. E simplu, nu trebuie să facă nimeni legi speciale
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
Pleșu și că trebuie să-ți iubești micimea asta, pt că te-a salvat de la o corecție exemplara,gen “calul bălan”! De ce ne iei de proști, Dragoș? Uite, eu am 23 de ani, visez să fac multe cu viața mea, sufăr, cum ar veni, de iluzii. Dar nu cu prețul de a duce cu preșul, cu zăhărelul. Crezi că nu avem simt critic, că nu știm să evaluăm nimic intr-atit încît să nu ne dăm seama că exerciți asupra unora
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Alice Botez). Dacă demersul critic pe teren românesc e remarcabil de riguros și pertinent prin aplicarea metodelor de clasificare și analiza enumerate în prima și a doua secțiune a cărții, nu același lucru se poate spune despre discuția teoretică, care suferă printr-o oarecare lipsă de originalitate și prin confuzie: autorul afirma că baza demersului sau e relația utopie/distopie pentru ca apoi să împrumute (fără a da nici un motiv) trăsăturile portretului fiziologic al utopistului scriitorului de distopii. Deși volumul are avantajul
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
ceva pentru că sunt scriitor sau gazetar. De aceea, mi-e greu și să concep ideea editorialului zilnic, mi se pare ceva esențialmente aberant. Eu am scris numai când ceva din afara mea m-a făcut să tresar. Nu am cum să sufăr de bovarism. Nu m-a preocupat niciodată faptul că aș scrie prea puțin, nu mă sperie gândul că de mâine nu voi mai scrie un rând. Uneori trec ani între o tresărire și punerea ei pe hârtie. În vara asta
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
unde s-ar mai tupila purtătorii de cuvânt de ambele sexe, mustăcioșii crainici și atâția și atâția VIP? Mai bine să nici nu ne gândim... Postul de televiziune OTV s-a desființat, d-nii Dan Diaconescu și Corneliu Vadim Tudor au suferit o sancționare - primul nu purta coronița inocenței, al doilea își păstrează în liniște, netulburat de adversari de talie, titlul de campion într-ale calomniei, defăimării, terfelirii. Dar ce vină avea postul de televiziune? Aici, tartarini de ocazie, ce ar fi
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
lovitură ce i-a smuls un țipăt de durere, și atunci ne întrebăm, de ce oare? Pentru că se apropie luna noiembrie a invitării României în NATO - iar procentul electoral al P.R.M. ne trage greu îndărăt? Pentru că a dat ordine centrul conspirativ, nemaisuferind a tot fi pișcat? Fiindcă, în fine, dl Ion Popescu a ordonat d-lui Ion Iliescu să iasă din amorțeală? Deoarece membrii audiovizualului au simțit dintr-odată că așa nu mai merge? Câte puțin din toate la un loc, deopotrivă
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
rase, John Poe avea idei liberale. S-a dus împreună cu Hellen la cei din conducerea școlii pentru a-i lămuri că tenul smead al fetei nu însemna că e negresă; copiii erau indieni, din India, și, deci, nu trebuie să sufere discriminări, puteau să călătorească în același autobuz ca și copiii albi. Școala a acceptat argumentarea, dar s-au stîrnit alte probleme. Cînd Nissy a mai crescut, a aflat că ceilalți copii, cei albi, o porecliseră Indianca Picior Negru și fata-capră
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
cercetarea românească (la pământ!), medicina (invadată de medicamente străine experimentate pe pacienți); unde, frumoasele peluze cu multicolorele și parfumatele petunii și crăițe autohtone, de pe Litoral, lăsate să piară, dar înlocuite în schimb cu bieți palmieri aduși pe "bani verzi" și suferind exilul că și nefericitul Ovidiu (de pe acum tânjind la locurile natale, iar la iarnă vor simți, ca și poetul român, vântul turbat de la malul mării, unde îngheață valurile). Tot "actualitate": recent am intrebat în Italia cum de "se menține", în ciuda
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
instabilitatea emoțional-perceptivă se datora unor întâmplări relativ recente. Trei au fost deci faptele care au zdruncinat convingerile mele. Mai întâi vizitarea pur întâmplătoare a mai multor săli tip Internet-Café. În secundar lecturarea perpetuă a Omului recent. Și, în fine, eșecurile suferite în lupta cu PC-ul atunci când avusesem de rezolvat niște probleme strict științifice (să zicem de fizică și matematică). Riscând deci o atitudine amfibolică am hotărât că textul cu pricina se preta la pledoarii antagonice. Cu șanse charismatice sensibil egale
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
demonstrată, dar pentru criticul nostru pare, în același timp, sursa analizei seci, fără atracție. Cioculescu face din elemente filologice clasice, elemente de poveste. Niciodată critica nu a intrat atît de bine în anecdotic așa cum se întîmplă în "mărturiile" sale. Cioculescu suferă în zilele noastre de o boală specifică unui anumit tip de critică - cea care n-a dat naștere unor "mituri" literare, o critică din care n-au tocit copiii la școală, care n-a invadat comentariile. Boala se numește ignorare
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
complectă de relații și prietenii numai din lectura cărților de critică". Lucrurile au evoluat astăzi: lectura articolelor critice nu mai oferă doar oglinda prieteniilor literare, ci dă lista completă a ranchiunelor și dușmăniilor. Unii recunosc sincer: nu pot să-l sufăr pe X, nu pot să-i sufăr pe cei care... Răsfoirea cărții se transformă într-o simplă verificare, întotdeauna izbutită, a idiosincrasiei. Îndeobște urechiștii alunecă oportun printre capriciile proprii și ale altora. Instituționalizarea urechii ar trebui trecută în istoriile literare
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
lectura cărților de critică". Lucrurile au evoluat astăzi: lectura articolelor critice nu mai oferă doar oglinda prieteniilor literare, ci dă lista completă a ranchiunelor și dușmăniilor. Unii recunosc sincer: nu pot să-l sufăr pe X, nu pot să-i sufăr pe cei care... Răsfoirea cărții se transformă într-o simplă verificare, întotdeauna izbutită, a idiosincrasiei. Îndeobște urechiștii alunecă oportun printre capriciile proprii și ale altora. Instituționalizarea urechii ar trebui trecută în istoriile literare. Prioritatea urechii care ascultă față de ochii care
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
părul, gîtul lui Meaume sînt arse. Fiica judecătorului e atinsă la mînă. Urlă. Durerea fiecăruia este atît de vie că urlă cu toții. Meaume este dus la meșterul său. Heemkers cheamă un medic care-l îngrijește pe ucenic. Ochii n-au suferit leziuni. Dar fața e toată o rană. Mai tîrziu, rănile se umplu de puroi. Suferă ca un cîine. Cînd febra îi trece, vrea să reia legătura cu fiica judecătorului. Se duce s-o caute pe slujnică. Slujica îi spune că
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
este atît de vie că urlă cu toții. Meaume este dus la meșterul său. Heemkers cheamă un medic care-l îngrijește pe ucenic. Ochii n-au suferit leziuni. Dar fața e toată o rană. Mai tîrziu, rănile se umplu de puroi. Suferă ca un cîine. Cînd febra îi trece, vrea să reia legătura cu fiica judecătorului. Se duce s-o caute pe slujnică. Slujica îi spune că stăpîna nu dorește să-l vadă. Îi spune că de altfel, cît timp a fost
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
adîncime, cu viziunea poetului asupra lumii, ca uriașă farsă existențială, în care "nimic nu pare a fi cu adevărat durabil, solid articulat, miracolul conviețuind cu derizoriul, banalul cu insolitul." Chiar dacă, la analizele de detaliu, studiul lui Ion Pop are de suferit de pe urma unui anume didacticism, în ansamblu rămîne o contribuție importantă într-un teritoriu poetic încă prea puțin explorat. Ion Pop, Gellu Naum - poezia contra literaturii. Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 2002, 196 de pag., preț neprecizat.
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
transparent."(p.24) Una peste alta, volumul lui Liviu Georgescu rămîne un amplu poem (imn?!) al "morții însorite ca o floare carnivoră", așadar și al credinței într-o viitoare resurecție, un volum foarte ambițios în intenție, dar care are de suferit uneori din cauza infuziei abundente de metafizic și aglomerării prea mari de simboluri și prețiozități imagistice. Liviu Georgescu - Solaris, Universalia Books, New York, 2002, 176 de pagini, f.p.
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
și din punct de vedere politic. Excelentă este și analiza Universității Friedrich-Wilhelm, instituția în care Eminescu și-a făcut studiile. Universitatea era într-o vizibilă cădere de valoare. După ce trecuseră pe acolo profesori precum Schleiermacher, Fichte, Hegel sau Schelling, școala suferise o drastică scădere de popularitate și de calitate - mai ales în domeniul filosofiei, cel care îl interesa în mod direct pe Eminescu. Și apoi, se petreceau mari schimbări și în ce privește mai vechea ierarhie a științelor: " Ipoteza mea este că așa-
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
la memoria speciei și nu la cazuistica socio-economică și politică a contextului imediat. Oricîte descoperiri geografice s-ar fi făcut în acea vreme, oricît de mult s-ar fi extins zona cunoașterii și a comunicării și oricîte prefaceri ar fi suferit, în structura lui profundă, organismul social, fundamentală rămîne presiunea tacită a memoriei antichității și nevoia irepresibilă a ieșirii din captivitatea colectivistă și din hipercodificarea cultural-eclezială a perioadei anterioare. Redeșteptarea tipului eroic, fascinația mistică, dincolo de recuzita raționalistă, în fața valorii de univers
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
masă la care te-a invitat), pe care-l cunoști, cu care ai vorbit în multe ocazii? Cît de beat trebuie să fii ca să-ți omori mama, femeie bătrînă, împingînd-o peste balustrada balconului, în pofida rugăminților și țipetelor ei? Ce tratament suferit în copilărie poate explica astfel de acte de cruzime ori criminale? * Știrile de pe mai multe canale t.v. ne-au încunoștințat că, la școala de vară de la Amara a tinerilor politicieni PSD, au participat Irina Schrotter, Cătălin Botezatu și Dana
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
din Goethe: "Unde poți găsi un mai bun adăpost împotriva plictiselii, decît la teatru? Unde poți să fraternizezi mai profund? [...] Ce mai înseamnă o pictură sau o sculptură în comparație cu acel alt-eu din fața mea, din carne vie, din carnea mea, care suferă sau se bucură, și care îmi face fiecare fibră nervoasă să vibreze la unison?"... Prin comparație cu un alt mare festival al Franței, festivalul de la Cannes - Avignon-ul e o planetă diferită; începînd și sfîrșind cu modul în care respinge juriile
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
odată cu el, peste imagine se așternuse colbul, ca și pe imensele șantiere cu circuri ale foamei. O simplă suflare a șters praful, cu imagine cu tot. (Mulți o numesc Revoluție, i se poate spune și așa). Dacă, prin urmare, imaginea suferă de efemeritate, de precaritate adesea, iar regizorul trebuie să schimbe frecvent concepția spectacolului, nu mai puțin timpii unei imagini diferă, după intensitatea duratei, postulată de Bergson. Un sfert de veac a rezistat imaginea lui Ceaușescu, de-a lungul căruia nu
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
din textele vechi românești (în primele traduceri de texte religioase, în pravile, la cronicari) apar cuvintele (de origine slavă) mită și mîzdă. Ceva mai tîrzii sînt turcismele rușfet, ciubuc, bacșiș. Alături de vechile și popularele peșcheș (turcism) și plocon (slav), au suferit o convertire semantică înspre sensul marcat negativ și termeni precum dar, drept, atenție. în toate perioadele, pentru a desemna acțiunile de mituire au fost folosite și expresii metaforice sau metonimice - de la vechiul a unge osia (cu atestări cronicărești) la modernul
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]