175 matches
-
bărbatul ei luat prizonier la ruși, de unde n-a mai primit nicio veste și așa s-a stins, cu acea așteptare întru speranță pe care i-a transmis-o și maică-mii până ce m-a născut pe mine. Aveai mânecile suflecate și degetele tale lungi și firave amestecau țărâna galbenă cu acele picături, aproape transparente, smulse din roua cerului senin de vară. Căldura ta mă topea într-un fluid în care eu germinam și mă întindeam ca o rădăcină din fundul
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
după tine să mergi într-o linie cu șovăieli să stai încovoiat pe verticală înțepenite plete în vânt, de apus și de gropi adânci dar pășeai ca să mergi, să alergi contra curentului, în durere, în derizoriu cu necaz în mânecile suflecate și buzele paralizate zeul crud ți-a smuls copilul și l-a spânzurat de cer ca pe un înger cu cămașă de in natural jefuit în ogradă, în inventar... și n-ai murit unii te pun la încercare, alții te
TRĂIEŞTI PRIN AMINTIREA FIICEI TALE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351236_a_352565]
-
Acasa > Versuri > Iubire > VIOARA... Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Brunetezi vioara la care toarce dorul înlemnindu-i cântul suflecat și trist mânile boeme bombănesc fiorul în ochii-ți de iarnă plânge-un ametist ciupești cordelina firului din mine creat de-ntuneric sub al pânzei trac cu-amintiri ce surpă galbene suspine din chipul de înger făcând chip de drac
VIOARA... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369881_a_371210]
-
pregătind de zor cadouri complexe și îmbelșugate. „Surprizele pregătite părinților cuminți sunt atât de bine meșteșugite de mine încât, cu siguranță, Moș Crăciun se va înroși de invidie până în vârful nasului”, a ținut să precizeze o școlăriță inimoasă, cu mânecile suflecate și cu ochelarii stropiți de sclipici fermecat. Sorin Petrache Referință Bibliografică: CADOURI PENTRU PĂRINȚII CUMINȚI / Sorin Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1075, Anul III, 10 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Sorin Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CADOURI PENTRU PĂRINŢII CUMINŢI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362559_a_363888]
-
teatru: „Copii eram noi amândoi, Frate-meu și cu mine, Din coji de nucă car cu boi Făceam și înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne ... Și frate-meu ca împărat Mi-a dat mie solie Să merg la broaște suflecat Să-i chem în bătălie, Să vedem cine-i mai tare.” O altă lume i s-a deschis în fața ochilor atunci când a început să învețe carte. Înscris la Cernăuți în clasa a treia la gimnaziul greco-catolic, după primele două învățate
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
de culoare. „Prin sălcii vântul se frământă./ La nesfârșit fixându-și straiul/ Ca fata, ce de mijloc frântă,/ Își bate rufele cu maiul.// Deposedat, se-mpleticește,/ În propria-i intimitate,/ Ca fata ce, pălind, roșește,/ C-o prinzi cu poale suflecate.// Ca salcia ce nu mai scapă/ De vânt, prin vânturi despletită./ Stă fata, pân`la brâu în apă,/ Și mă tot duce în ispită.” Poeziile de dragoste ocupă un loc însemnat în creația autorului. Sunt poezii de o mare sensibilitate
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
după tine să mergi într-o linie cu șovăieli să stai încovoiat pe verticală înțepenite plete în vânt, de apus și de gropi adânci dar pășeai ca să mergi, să alergi contra curentului, în durere, în derizoriu cu necaz în mânecile suflecate și buzele paralizate zeul crud ți-a smuls copilul și l-a spânzurat de cer ca pe un înger cu cămașă de în natural jefuit în ograda, în ... Citește mai mult Trăiești prin amintirea fiicei talemi-ai întins o mânași te-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
să supraviețuiești târând viață după tinesă mergi într-o linie cu șovăielisă stai încovoiat pe verticală înțepenite plete în vânt, de apus și de gropi adâncidar pășeaica să mergi, să alergi contra curentului, în durere, în derizoriucu necaz în mânecile suflecate și buzele paralizatezeul crud ți-a smuls copilul și l-a spânzurat de cerca pe un înger cu cămașă de în naturaljefuit în ograda, în ... XXIII. CARUSELUL, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011. Caruselul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
cum purtau toți ciobanii. A lui era de alun, o „metreacă” decojită cu brișca doar unde îi venea îndemână. Plutea cu un zâmbet neșters, cu ochii ireal de adânci, cu clopul ros, cu pieptar înfundat și mânecile de la cămeșă mereu suflecate. - Oile să țân cu dragoste șî cu post. Nu era un sfat, nu era o părere. Zâmbetul Unchiului se schimbase o clipă în ceva ce nu pot defini. Doar ochii-i continuau să exprime un soi de acceptare și încântare
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
de apă așa că fiecare din noi a luat-o în partea din care venise. A doua zi treceam la fel de îngândurat și când mi-am amintit de apă, m-am uitat în urmă și i-am văzut pe trecători cu pantalonii suflecați, pășind cu mare grijă prin apa care le trecuse de genunchi. Și la fel ca de obicei, cei timorați pășeau ca niște servitoare afectate, numai în vârful picioarelor, ajungând pe celălalt trotuar uzi până la piele. Se așezau pe câte o
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
dădeam seama cum reușise să facă podoabele alea argintii dar nu mai văzusem un brad mai frumos împodobit. Am stat minute în șir admirându-l și întrebându-mă dacă nu tocmai intrasem într-o poveste. Am găsit-o cu mânecile suflecate luptându-se cu aluatul. - Ce faci acolo? - Pâine, mi-a răspuns firesc. E ajun de Crăciun. - Ai mai făcut vreodată pâine? - Fac acum. Am lăsat-o să își frământe pâinea. Categoric intrasem într-o poveste și îmi plăcea. Uitasem de
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
Na! pooc! Tot milițianul l-a calmat, nea Gică avea teamă sau respect pentru uniforma albastră. A fost urcat în camion și iarăși dus la spital. Acum era în spatele nostru, masiv, cu o cămașă cadrilată descheiată la piept, cu mânecile suflecate, cu o bâtă în mâini de puteai omorâ un taur cu ea, cu barba uriașă în care sigur colcăiau șerpi ori scorpioni... - Tot! Să nu rămână un bob, struguri ați vrut - struguri să mâncați până v-o crăpa burta! Satul
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
în abator. A fost unul dintre cei 15.883 de pui care au crescut într‑o hală din ferma din Crăiești și au fost aduși, câțiva pași, în camioane de „TRANSPORT ANIMALE VII” până la gura abatorului. Din camionul cu prelatele suflecate, un bărbat în echipament de lucru încarcă pe o bandă rulantă navetele galbene, 10 pui într‑una, creste și ciocuri rozalii ițite printre zăbrele, cotcodăceli uzuale. Câteva secunde mai încolo, doi bărbați în mănuși îi scot din navete și îi
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
păzitor și nu bănuiam că, cineva, plecat pe urmele mele (sau poate eu eram plecat pe urmele lui) era cu inima în poziție de tragere, gata să mă împuște cu întrebări sau cu răspunsuri cioplite anume din sfințenia Pietrei Carpaților, suflecata a truda, așa cum și eu eram cu inima în poziție de tragere, gata să-l împușc cu răspunsuri sau cu întrebări cioplite din aceeași piatră a sufletelor pereche. În cele din urmă, cărările ni s-au încrucișat la Poarta sărutului
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
păzitor și nu bănuiam că, cineva, plecat pe urmele mele (sau poate eu eram plecat pe urmele lui) era cu inima în poziție de tragere, gata să mă împuște cu întrebări sau cu răspunsuri cioplite anume din sfințenia Pietrei Carpaților, suflecata a truda, așa cum și eu eram cu inima în poziție de tragere, gata să-l împușc cu răspunsuri sau cu întrebări cioplite din aceeași piatră a sufletelor pereche. În cele din urmă, cărările ni s-au încrucișat la Poarta sărutului
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
îndure primăvara / plouă întruna / plouă cu spume / un pumn de frunze / tânguie tăcut / plopii s-au contopit cu umbra / vântul șuieră prin turle / din luna zgribulită / ies lilieci / noaptea-i de plumb / toamnă oriunde / dar nu ne pasă / cu sufletele suflecate / ne iubim ca doi nebuni. (Ca doi nebuni). Cred că nici un poet nu a putut rosti până acum: “mă călugăresc în cuvânt”, așa cum a făcut-o Mihaela Aionesei și nici sintagma: “de un timp sufletul vinde lacrimi”, într-un octombrie
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
plăcea viața bună - ca unui rabelaisian veritabil -, deși răgazurile i se surpau sub povara gândului „pe repede înainte” al paginilor ce se cereau acoperite cu scrisul său mare și rotund. Mi-a fost drag Serafim Duicu, cel care, cu mânecile suflecate, din zori până în noapte, ctitorea românește în Ardeal și în patria de cuvinte, bucurându-se ca un copil pentru fiecare punct câștigat. Eram prieteni nu numai pentru că amândoi veneam din „țara” de dincolo de Carpați (el -gorjean, eu - munteancă) și aveam
SERAFIM DUICU-UN CAVALER DE DOLJ SUB CULORILE TRANSILVANIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346386_a_347715]
-
dovleac, Crude, sunt de mare leac; Cum că laptele-i sănătos De-i din mijloc de uger stors. Cu o astfel de informație, Plin, cu multă abnegație, Se duse la Maria-n șură Ce mulgea o vacă sură. Cu mâinile suflecate, Și storcea din țâțe lapte, Iar jetul alb și vârtos Spumega-n doniță, jos. Într-o astfel de candoare, Maria, conservatoare, Mulgea vacile din șură De la ea din bătătură. Și-i ceru, Ionel, pe loc Ca să-i umple un cancioc
ECO-LOGICĂ! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376683_a_378012]
-
doniță, jos. Într-o astfel de candoare, Maria, conservatoare, Mulgea vacile din șură De la ea din bătătură. Și-i ceru, Ionel, pe loc Ca să-i umple un cancioc Cu un lapte sănătos Din mijloc de uger stors! Și cu mâna suflecată Ea execută îndată, Și-și înfipse mâna-n lapte Mai bine de jumătate. Apoi scoase din căldare O căniță nu prea mare: - Ține Ionel, frumos, Lapte de la mijloc scos! Gabriel Todică 28.12.2014 Foto: tablou de Elena Moskaleva (Rusia
ECO-LOGICĂ! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376683_a_378012]
-
suflete, fântână, apă rece să reverși, Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești! Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite, Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite! Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele ce-aleargă Suflecate, să-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă! Fă-te suflete, poveste, ce adoarme pruncul seara Spusă blând de o bunică care toarce caier vara... Fă-te suflete, o stea ce străluce-n cer de mai Luminând cu raza sa mândrul
FĂ-TE SUFLETE CE VREI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374300_a_375629]
-
ai noștri dădeau în fiert, întindeau degrabă pînze, turnau ghipsuri, mai întindeau o pînză, mai turnau un cancioc de ghips, afișul era gata și, dintr-o dată, Dalessul exploda: Balcanii zonă a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde-s toate astea? în ce secol se petreceau? unde-i edenul balcanic? pe străzile inundate de lumea pestriță? în piețele plesnind de bubuitul glasurilor? în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pictură), iar Petru Comarnescu devenise unul din excepționalii mei colaboratori. Pe lîngă densa corespondență dintre noi, clipele petrecute în compania sa, în "chilia" de pe Icoanei, rămîn borne luminiscente. Această ființă efervescentă era într-un necontenit recital. În cămașă cu mînecile suflecate, dar cu cravată (uitată probabil la gît dintr-o de-abia încheiată conferință, dintr-o agapă, dintr-un vernisaj), îmi propunea, punctual, viitoarele colaborări, răspundea la telefon, deschidea ușa factorului poștal, punea o bandă cu ancestrale colinde... scria la mașină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în spinare, pe Valea Prahovei, ori aici, în Bucium, în ținută de lucru (într-o astfel de ipostază e și în fotografia prinsă pe peretele atelierului meu din Armeană, alături de cea deja pomenită, a lui Petru Comarnescu: cămașă cu mîneci suflecate, în față paleta cu mirificele culori, în spate o "relicvă" palladyană, Paravanul lui Pallady (cum avea să-și intituleze una din propriile compoziții, față boieresc expresivă, pipă). Pictor mare, de anvergură. Întreținută într-un decorativism de rară calitate. La fel de mare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce-i drept) altuia, mai dinspre soare apune, consecvența în faptă, și-a rezervat sieși un fel de spleen al dezabuzării, considerîndu-se prea de viță (romană, probabil), pentru a insista în urmărirea scopului ivit într-un moment de maximă decizie. Suflecat, inițial, la mîneci, s-a crezut în stare a-i face concurență celui de sus, numai că, mde, nu a luat în calcul ceea ce cu adevărat îl face mare pe cel de sus: consecvența. De unde și istoria românului, una croită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
standardelor lumii civilizate, păstrînd icoana dragă a pămîntului părăsit, dar decis să nu se mai întoarcă aici, definitiv, niciodată. Nu sînt de avut în vedere, evident, cohortele de juni care emigrează de ani de zile spre Eldorado-ul canadian sau suflecații zilieri plecînd voioși la căpșune, în Spania. Drama României de azi e resimțită cu precădere de stratul suprapus al spiritului, cel care a determinat, în veac, făurirea statului român modern și care în pofida terorii comuniste a întreținut eroic demnitatea unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]