347 matches
-
întâmplarea a șocat-o, nu putea vorbi, nu putea zâmbi, nu-și simțea trupul, de aceea continuu la Tatăl se ruga. Era surprinsă că prepelița a știut și nu i-a spus, de aceea era necăjită și mima în glasu-i sugrumat și cruce și-a lăsat. Pe de altă parte bărbatul, se uita la cer, pe care îl scruta și se întreba: -Oare e stafie?... și singur răspuns a găsit: Nu, m-a vrăjit această făptură, pură și divină. Cred că
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a trecut și dacă târgul nu ar fi numărat cu șase locuitori mai puțin, totul ar fi rămas ca o poveste de iarnă. O iarnă pocită dacă era socotită și paguba de la saivane: zeci de oi fuseseră prăpădite; mai toate sugrumate; un cioban, la fel, se zăreau urmele colților în beregată. Doar mieii, era vremea fătatului, fuseseră mâncați, mai mult burțile. Pentru ficați, a fost de părere un bătrân. Și patru câini au fost sfâșiați. Gândul lumii s-a întors iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
și începe să i se bâțâie capul când se năpustește periodic din televizor asupra sa un anume Cezar". Potrivit lui CT Popescu, acest "băiat cu barbete și părul erecte în cap" se încordează în fălci pentru a scoate "triluri de bibiloi sugrumat". „E muncă în toată regula acolo, de la mărul lui Adam în sus, poate și diafragma, stomacul și duodenul își aduc aportul la canoneala asta de subțire. Cred că numele de familie al său ține de predestinare. Pare că la capătul
C.T. Popescu, în ipostază inedită. Ascultă cum îl imită pe Cezar Ouatu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/79610_a_80935]
-
care constituite coloana vertebrală a concertelor triumfale întinse pe parcursul a doi ani. Celebritatea, ca, de altfel, anonimatul, n-au schimbat însă cu nimic nici comportamentul lui Cohen, nici felul său de a înțelege lumea, nici stilul muzicii sale, nici pasionalitatea sugrumată a versurilor. Știința rară de a adapta vocea melodiei a făcut ca timbrul său să pară neschimbat, deși modificări ale acestuia sunt, desigur, perceptibile. O prietenă alături de care urmăream nu demult concertul de la Londra explica: „E norocul baritonilor și-al
Vechimea, adâncul (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4911_a_6236]
-
imnul național. Cortegiul, urmat de o coloană de mașini oficiale negre sau albe, a intrat pe principalul bulevard al capitalei. "Este cea mai mare pierdere pentru partidul nostru și pentru națiune", a comentat pentru televiziune un prezentator nord-coreean, cu vocea sugrumata de tristețe. Televiziunea a difuzat și imagini cu civili în lacrimi de-a lungul traseului. Bărbați și femei plâng zgomotos, strângând pumnii în semn de durere sau căzând în genunchi. Experții se așteaptă la o manifestație de loialitate bine orchestrata
Sute de mii de nord-coreeni au participat la înmormântarea lui Kim Jong-il () [Corola-journal/Journalistic/58940_a_60265]
-
o daltă. Acum bietul om era într-o groaznică stare de agitație. Doctorul reintră în dormitor, reapare după vreo cinci minute. - Îmi pare rău, spune el. Mă tem că am nevoie de o rangă. - O rangă?! Țipă soțul cu glasul sugrumat... Ce are? Spuneți-mi și mie! - Încă nu știu, spune doctorul, n-am reușit să-mi deschid trusa încă...
Bancul Zilei: Un doctor vine la soția bolnavă by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63807_a_65132]
-
Simona Vasilache Duă lucruri rețin atenția la volumul, în format de buzunar, pe care Voronca îl publică, în '32, în Colecția „Cartea cu semne", Act de prezență. Mai întâi, o undă de provincialism liniștit, în care tradiția sugrumată revine în galop: „Alergam cu dimineața pe stradă și băteam la toate ferestrele și trilurile râsului meu deșteptau alte triluri, înăuntru într'o tristețe joasă, sau în afară în cămășile prinse cu agățătoare pe frânghiile pentru uscat, prelungind lumina difuză
A fi și a nu fi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6341_a_7666]
-
mari erori judiciare petrecute vreodată în România. Din obediență față de sistem, procurorii, judecătorii și experții criminaliști au înscenat o crimă pentru că nu au fost capabili să îl descopere pe adevăratul vinovat. Totul despre "cazul Anca" Anca Broscotean a fost violată, sugrumată, iar după deces a fost tranșată ca la abator, bucăți cu părți din corpul ei fiind aruncate în WC-uri publice și tomberoane de gunoi. Ceaușescu ceruse identificarea criminalului, dar anchetatorii nu aveau nicio pistă motiv pentru care au pus
Înscenare a procurorilor, sancționată cu 500.000 euro. Caz șocant () [Corola-journal/Journalistic/45507_a_46832]
-
atitudine a lui Traian Băsescu - îi acuză pe ceilalți exact de ceea ce face el, nu se dă înlături de la nimic pentru a acapara toată puterea în mâinile sale și ale apropiaților, ba chiar am sesizat că aveați și vocea puțin sugrumată, mai că vă venea să plângeți, ca știm noi cine...", își încheie comentariul purtătorul de cuvânt al PNL.
Cristina Pocora, atac fără precedent la adresa lui Victor Ponta () [Corola-journal/Journalistic/32052_a_33377]
-
Gabriel Dimisianu Am vorbit altădată despre carierele literare accidentate ale unor Mihail Villara, Dinu Pillat, Pavel Chihaia, Alexandru Vona, scriitori manifestați semnificativ în perioada războiului și în primii trei ani de după război, când libertatea scrisului nu fusese încă sugrumată ci numai amenințată. Ei au ieșit din scenă, forțat, la începutul anului funest 1948 (unii mai înainte) când începea o eră sumbră de îngheț ideologic, de aliniere fără excepție la normele realismului socialist, instituit ca metodă unică de creație de
Sorana Gurian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14874_a_16199]
-
pe un prieten, își amintește studentul Mircea Eliade ("Memorii", Humanitas, 1997). Cred că m-aș fi legat mai mult de el dacă n-ar fi existat Nae Ionescu. Nae, cu strălucirea construcției spontane a gândului filosofic în fața studenților, eclipsa "vocea sugrumată de o emoție secretă, neînțeleasă" a lui Mircea Florian. Dar magiei discursului naeionescian, i se opunea edificiul unei gândiri sistematice, îndelung elaborate a autorului "Recesivității". De la Titu Maiorescu, poate, cultura română nu mai avusese un spirit critic mai cuprinzător decât
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
-mi sunt iertate? Ostatic orb și sângerând năvalnic Voi părăsi Câmpia - pas prădalnic, Cu ochii goi, cu buzele de ceață! Voi pescui departe, fără zare, Voi înălța toți praporii-n mirare Sfârșindu-mă-ntr-o altă dimineață! De dor nebun ascund Melanholia, Jertfire sugrumată! Ce durere... Sunt priponit de umbră și tăcere: Străluminat sonet, îți duc solia! Nu-mi pasă! Cred în visuri efemere, în zbor semeț înalț zădărnicia... Am vrut s-ascund de tine Poesia: Aminte ia, mă-njunghie himere! Bătrân de-acum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
solaro-selenar, adică, mai exact: apollinico-artemizian, al Dalbilor Pribegi!: „Lumina din icoană plânge-ntruna,/ Pe cer rămas-au soarele și luna/Să-mi binecuvânteze pas și floare!” (cf. Sonetul IX). „Melanholia” romantic-eminesciană, dar și dürer-iană („De dor nebun ascund Melanholia//Jertfire sugrumată” - cf. Sonetul XIV), ca și thanaticul - sunt sublimate (în excelentul Sonet XVIII), prin Iubire Dionysiacă (cel puțin, așa este indicată de către autor...), în Albinele Hyblei Olimpiene, cele având funcție soteriologică și psihopompă (ca și Calul, care inițază întru „roata” Moarte-Înviere
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
interpretând un fragment din melodia cu care Cezar Ouatu a reprezentat România la concursul Eurovision din Suedia. Potrivit lui CT Popescu, Ouatu, acest "băiat cu barbete și părul erecte în cap" se încordează în fălci pentru a scoate "triluri de bibiloi sugrumat". „E muncă în toată regula acolo, de la mărul lui Adam în sus, poate și diafragma, stomacul și duodenul își aduc aportul la canoneala asta de subțire. Cred că numele de familie al său ține de predestinare. Pare că la capătul
CTP despre Ouatu, noul membru PSD by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30651_a_31976]
-
care-și impresiona, probabil, studentii ei la cursurile de medicină, începea să mă întrebe tacticos. Unde ai zis că ajungi, dragul mamei, la Calea Lactee? Măi să fie cu desenele voastre cu tot, după care explodă într-un zâmbet cu greu sugrumat. Gropițele din obraji însă, o trădau. Se vedea că e copleșită de propia ei mândrie și fericire. În final nu se mai putea abține și izbucnea într-o jarjă de bombăneli rozalii( semn de bine pentru mine și Taty) și
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
susținere nu mai aveau tencuială, păreau ca după un bombardament, iar pe resturile din coșul de gunoi picat jos, doi câini se băteau. Era timpul ca rapidul să sosească, dar difuzoarele stației transmiteau cu întreruperi un zgomot pe diferite tonalități sugrumate. Într-un târziu s-a anunțat sosirea lui cu mențiunea "întârziat" și după o pauză, numerotarea vagoanelor, începând de la locomotivă. Am fost norocos. Vagonul cu numărul menționat pe bilet s-a oprit chiar în dreptul meu. M-am suit, trăgând cu
LA DRUM DE SEARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385305_a_386634]
-
este cutremurător să fie confruntat cu destine curmate sau vieți franțe, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare. Acum cativa ani, cu vocea sugrumata de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, isi lămurea prietenii de ce era atât de tulburat: descoperise numele și fotografia tatălui său, ... Citește mai mult Un sit memorial informativ și emoționantPeste două milioane de oameni au fost persecutați din motive
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
este cutremurător să fie confruntat cu destine curmate sau vieți franțe, din motive arbitrare și absurde, din voința unui regim represiv. Pentru cineva care a trăit în acele vremuri, vizita poate deveni o experiență zguduitoare.Acum câțiva ani, cu vocea sugrumata de emoție, Robi Auscher, venit la Sighet din Israel, isi lămurea prietenii de ce era atât de tulburat: descoperise numele și fotografia tatălui său, ... XIII. GETTA NEUMANN - OPORTUNITĂȚILE CULTURII EVREIEȘTI LA TIMIȘOARA - CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021, de Getta Neumann, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
să se îndoiască de dubla mea piele³.” De ce datorie morală? Deși ar putea să sune retorică întrebarea, sunt două aspecte ale acestei datorii morale, ca fețele aceleiași monede. Primul aspect este legat de nedreptatea săvârșită voluntar de politic asupra societății sugrumate, alături de care și pentru care Panait Istrati luptă dorindu-se a fi ceasul deșteptător al masei amorțite. Al doilea aspect este datoria morală față de “glasul de la Villeneuve⁴”, care l-a impresionat pe Istrati “cu accentul său deosebit: atunci când ai ceva
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
În zece ani, aceasta „credință” s-a accentuat. Secțiile maghiare ale liceelor de muzică abia mai funcționau, la celelalte erau acceptați puțini elevi de această etnie, iar absolvenții facultăților erau repartizați prin Moldova. Practic, întreaga cultură maghiară din România era sugrumata. Foarte mulți soliști vocali talentați au fugit atunci din țară, pentru că nu se mai puteau angaja nicăieri. În anii ’90, am fi putut formă o operă numai cu artiștii clujeni - români și maghiari - care fugiseră din țară în cele două
Szép Gyula: „La Cluj-Napoca a fost compusa si prezentata prima opera in limba maghiara, din lume” [Corola-blog/BlogPost/93540_a_94832]
-
cu șotiile pușlamalei și mai aruncă în atenția coanei preotese de la catedră, încă o arătare incendiară: “Uite păsărica!” Iar copiii... să se tăvălească de atâta râs. Atunci, coana preoteasă, stupefiată, roșie ca focul, gâtuită de indignare, a șuierat cu vocea sugrumată: - Marș, la loc! Blegul de Dică, a miorlăit ca un pisoi: - Da’ ce, coană preoteasă, așa e povestea! Râsetele copiilor deveniseră obraznice. Blândul nostru înger și-a pierdut cumpătul. A inundat-o furia cumplită, înecându-i toate frumoasele sale zâmbete
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
curaj nebănuit. - Cine-l iubește pe Zorba,iubește sigur viața. Iar eu am plecat de acasă ,fiindcă vreau să trăiesc neapărat , îi dă replica în aceeași limbă , de care Shakespeare nu ar fi fost chiar mândru, că e atât de sugrumată. - Vrei să trăiești ?! Îndrăzneala tânărului îi atrăsese oarecum atenția. Până la urmă,o slugă care să îi facă treaba, acum că e bătrân, nu e de neglijat. - Ok, doi euro pe oră și-o masă caldă. E tot ce pot să
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
zilelor, să-și dea seama că au greșit. Cam așa ar trebui să stea lucrurile; asta să fie soarta lor. În salonul vecin, va fi instalat Castelanul, victimă sigură a celor patru. Într-o dimineață, va fi găsit spânzurat. Sau sugrumat; sufocat cu perna. În fine. ROMANCIERUL. Niciodată nu am fost mai amenințat. Fizic; într-un fel, din vina mea. Și ca scriitor, aici, sunt terminat. Chiar dacă, prin absurd, aș fi adulat, răsplătit, iubit, editat fără rezerve. Premiat de către Academie. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mai rău! — Blestemat nemernic! Dante sărise și el În picioare, cu mâinile Întinse spre grumazul lui Lapo. Simți o mână care Îl reținea, În timp ce restul se interpuneau. Abia izbuti să Îl atingă razant, Înainte să Îi scape cu un țipăt sugrumat. — Zgârii ca o mâță, messer Durante! scânci el, trăgându-se de nasul dungat În roșu. — Eu lovesc ca un tigru. Las mâțele pentru șobolani ca voi! Cu inima În frământare, poetul privi Împrejur. Probabil că și dânsul era răvășit, judecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
barbă, sub unghii... — Cine ești? șopti. Ea Își Îndreptă degetul arătător spre piept. Chiar În lentoarea acestui gest, cercurile de aur vibrară, emițând obișnuitul sunet metalic. — Beatrice. Pe Dante Îl podidi un sughiț. — De unde știi? bâigui dânsul cu o voce sugrumată. Cine ți-a spus acest nume? Pietra, curva aia... — Beatrice, repetă femeia. Îmi vreau răsplata, adăugă ea cu un glas fără ton, ca și când nu ar fi priceput Înțelesul a ceea ce spunea și s-ar fi mărginit să repete un sunet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]