1,028 matches
-
la partea de text!" (blogspot.com), ca și accidentalul brandist (, Uite acest cuvânt al omului nou, de tip brandist", brandingromania.com). Lipsesc - deocamdată? - diminutivele. Oricum, elanul derivativ nu poate fi stăvilit - și nu e lipsit de pitoresc și inventivitate. Mai supărătoare mi se par asocierile greoaie, formulele pretențioase, cu aluzii filosofice, de tipul "Rebranding-ul de sine" (iqads.ro).
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
s - cuvintele disertație, disident, desinență (fr. dissertation, dissident - dar désinence, cu șzț). De fapt, acestea sînt frecvent pronunțate cu z; diferența fonetică dintre s și z fiind însă extrem de mică (o pură distincție de sonoritate), variațiile în rostire nu sînt supărătoare; în scris, ele atrag atenția considerabil mai mult. E interesant că tendința de sonorizare a lui s între două vocale pare să existe în româna actuală, dar ea nu funcționează automat și constrîngător. De pildă, în disertație, s este pronunțat
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
Circa 18% din tineri suferă de acufene (zgomote permanente, supărătoare în urechi, de diverse tonalități - țiuit, uruit, șuierat, zumzet -, care pot fi însoțite de tulburări de echilibru, anxietate, tulburări de auz) provocate de muzica ascultată la un volum prea ridicat sau de expunerea la un zgomot puternic, arată un studiu
Un tânăr din cinci suferă de acufene. Vezi dacă te numeri printre ei () [Corola-journal/Journalistic/22854_a_24179]
-
primul gol al turneului final. Introdus în teren în minutul 46 pentru a revitaliza jocul amfitrionilor, tânărul fotbalist portughez Cristiano Ronaldo a provocat o lovitură de pedeapsă de la 11 metri, ce a fost transformată cu precizie de Basinas. Datorită ratărilor supărătoare ale lui Figo, Pauleta, Rui Costa, Simao și Cristiano Ronaldo, meciul de deschidere a turneului final s-a încheiat cu o mare surpriză. Antrenorul brazilian al formației Portugaliei, Luiz Felipe Scolari, este acuzat de presa lusitană de lipsă de inspirație
Agenda2004-25-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282564_a_283893]
-
alte țări, faptul că un ins de statura lui Pacepa a devenit agent dublu, trădător, e privit cu mult mai mare îngăduința. La noi însă, se pare ca reactivarea internă a generalului Pacepa ar putea duce la noi dezvăluiri, la fel de supărătoare ca acelea care l-au determinat pe Ceaușescu să-l condamne la moarte. Altfel e greu de înțeles de ce cazul Pacepa a provocat atacuri în presa împotriva puterii, ca și cum reabilitatul general ar fi pus la cale noi și, mai ales
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
pe ideea că mesajul electoral al partidului a scăzut catastrofal după plecarea grupului Vasile. * Sînt și opinii contrare, precum în CURENTUL sau în CRONICA ROMÂNĂ, opinii potrivit cărora partidul condus de Ion Diaconescu a scăpat de un număr de disidenți supărători, fără ca asta să afecteze partidul. * Un editorial care nu ține seamă de această criză, ci ia în seamă multe alte crize e cel scris de Bazil Ștefan în ROMÂNIA LIBERĂ și intitulat Lupta cu haosul. Autorul pornește de la articolul publicat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
contaminare a mediului. O credință regresivă care condamnă la imobilism mental, la discontinuitatea eforturilor și la concluzii tulburi. Forma ei cea mai acută, panicată, este cea a purității de recuperat din fața unei evidențe care amenință să spună contrariul - dinaintea trecutului supărător care trebuie modificat și care găsise odată suficiente mijloace de autojustificare. Astăzi aceste mijloace nu mai sunt adecvate. Recuperarea purității se vădește o încercare prin sine imposibilă. E necesar să fie instaurată, dimpotrivă, convingerea că noblețea nu poate exista autentic
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
aș fi constrîns să fac o afirmație elogioasa despre el, aș spune că Gheorghe Grigurcu este răul cel mai necesar al literaturii române contemporane. Dacă i-aș fi prieten de-o viață și aș fi constrîns să fac o afirmație supărătoare despre el, aș spune că, deși scrie mai mult decat vorbește, Gheorghe Grigurcu este încă foarte departe de a surclasa imensă cantitate de ticăloșie, prostie, răutate și nerușinare care hălăduiește liberă prin viața publică de azi." Disputa Ratiu-Cristoiu Proprietarul ziarului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
e pentru că sinele și-a pierdut la rîndul lui substanță". Același lcuru se întîmplă și în cazul Patului lui Procust unde, după observații fine (oglindă "devine, ca și patul ăconjugală, o banală scula profesională" - sublinierea aparține autoarei) apar concluzii inutile, supărătoare: "relația speculara din Patul lui Procust e similară cu cea instituită de poemul eminescian: dramă vine din incapacitatea femeii de a gîndi iubirea stelara proiectată de bărbat". Astfel Ladima e Hyperion, Fred e Cătălin și, în același timp, accidentul aviatic
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
laser care realizează o atmosferă și o culoare cu totul speciale. Din acest punct de vedere, montarea budapestana se disociază net de unele reprezentări moderniste prezente în marile teatre din lume și chiar la Bayreuth, unde înscenările au unele licențe supărătoare, ce se îndepărtează cu mult de substanță filozofica și legendară a operei wagneriene. Am pătruns cu religiozitate în sanctuarul Operei din Budapesta pentru a asista la acest mare eveniment artistic căruia i s-a adăugat prezența pe afiș a unor
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
pare ca exista si o oarecare diferența în percepția asocierii pe de o parte a termenului "domn" cu prenumele masculin, pe de alta a lui "doamna" cu cel feminin: prima construcție e mai usor de acceptat, a doua e mai supărătoare. Cauza acestei ușoare diferențe (care rămîne de dovedit; de altfel, în acest domeniu sînt de dorit cît mai multe studii experimentale, anchete sociolingvistice) poate fi prezentă frecvență a acelorași unități masculine că nume de botez și de familie: "domnul Vasile
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
se proiectează cele cîteva observații de mai jos. A enumeră grafii jurnalistice greșite e în mare măsură redundant și inutil. Există totuși o ierarhie a inacceptabilului și o gradație a indignării. Mi se pare evident că erorile grafice sînt mai supărătoare cînd apar în reproducerea nu a numelor proprii, ci a cuvintelor comune din limbi de circulație. Cazul special asupra căruia aș vrea să mă opresc e scrierea unor cuvinte italienești în presa românească. Cuvintele italienești prezintă unele dezavantaje specifice: seamănă
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
sau moral, de o viziune crudă și plină de maliție, insistența pe detalii, diformități și orori. Din păcate, naratorul e mult prea condescendent cu sine. Se vede și că însemnările din lagăr au fost rescrise după 1944, cu o tendențiozitate supărătoare. Românul e mai degrabă un material brut, o colecție de biografii și întîmplări, gazetărește redactat (în pofida cîtorva pagini de poem, atît de dragi autorului lui Desculț) și dezlînat compozițional.
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
legătură cu literatura. Autorul practică un raționalism vulgar, care nu poate sesiza valoarea literară, așa cum năvodul pescarilor nu poate prinde soarele reflectat în mare. Lipsa de simt artistic a lui Laszlo Alexandru este evidentă la tot pasul, într-un mod supărător. Vehementul polemist nu simte, de exemplu, farmecul literar al folosirii cuvântului "ba" de către Petru Dumitriu, într-o interpelare adresată compatrioților săi ("Îmi vine să le spun românilor: ba, ați devenit o nație de judecători!") și crede în mod greșit că
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
D Lestine iterare Fie că din teama a nu folosi cacofonii: ca candidat, bunica care, Nicu cu Cristina, albastru ca cerul, explică cauzele nu le evită prin procedee corecte cum ar fi: în calitate de candidat (nu ca candidat), folosesc formule incorecte, supărătoare: ca (virgulă) candidat, sau boala „ca și”: ca și candidat, formule ridicole. Alți vorbitori neștiind ce-i cacofonia ajung la exprimări de felul: noi ca și deputați, eu ca și ministru, el lucra ca și taximetrist... Alte cacofonii: pe peretele
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
La mulți ani cu sănătate"..." (Dimineața 50, 1997, arhiva Internet). Ca și altor englezisme recente, cuvîntului i s-a creat cu ușurință un plural regulat; de altfel, adaptarea sa morfologică e dublată de o adaptare fonetică. Mai nouă și chiar supărătoare mi se pare însă folosirea cuvîntului într-o construcție sintactică anormală pentru română, în care se manifestă renunțarea la flexiune și copierea parțială a unui tipar de simplă juxtapunere: "polițistul fan Schwarzenegger" (România liberă = RL 2147, 1997, 20). în citatul
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
astfel de manieră mizează mult pe o anumită categorie de cititori (și nu e vorba de o ierarhizare valorică a lor) - este vorba de aceia care pot gusta jocul eseistic bine controlat (cu redundanțe pe care unii le-ar găsi supărătoare) și, mai ales, care pot aprecia caracterul "tonic" al acestor rînduri în care referința culturală în exces joacă un alt rol decît într-un tratat academic obișnuit. Mircea Braga, Cultura - o utopie asumată?, Editura Imago, Sibiu, 2000, 152p., f.p.
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
secretele" devenirii acestuia. Comparația este instructiva, atît la nivelul topicii, al sintaxei sau chiar al lexicului, cît și la acela al economiei textului, al strategiei prezentării unei idei sau unei argumentări care revine în noua formă asupra unei clarități uneori supărătoare, sau unui exces demonstrativ, în favoarea unei anumite încifrări, considerată a fi mai expresiva și chiar mai luminoasă. Lectură paralelă arată de la primele fraze această preocupare permanentă pentru o expresie cît mai strînsă, cu un impact cît mai puternic asupra cititorului
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
prin emoționalitatea expresiei. Și drăgălașele arii din zarzuele - care n-ar fi trebuit să pună probleme - au fost la fel de neinspirate. Am avut tot timpul o senzație de jenă în fața acestui spectacol trist, refuzul de a accepta realitatea, inevitabilul. Și mai supărătoare au fost lapsusurile, greșelile solistei, încheiate cu o scenă de comedie bufă: diva mâniată a sfâșiat partitura dirijorului, aruncând-o pe jos în aplauzele fericite ale publicului (!). Este adevărat că bietul dirijor nu a avut prezența de spirit să-i
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
în mod constant: "mânăstire de călugări, 15 viețuitori"; "mânăstire de maici, 17 viețuitoare". Masculinul viețuitor - "trăitor în mănăstire" - nu riscă să producă ambiguități, dar femininul suferă din cauza unei omonimii (sau polisemii, dacă considerăm că e vorba de același cuvînt) destul de supărătoare: riscînd să evoce în primul moment substantivul viețuitoare, al cărui sens curent e, cum se știe, cel de "vietate, ființă" (DEX).
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
esteților. Oare numai subtilitatea, numai rafinamentul dau culoare poeziei? Pun și eu întrebări stupide, compromițătoare, dar mă gîndesc că alăturarea galbenului de roșu face simțurile să zbîrnîie și asta nu e puțin lucru. Cam așa sînt textele lui N.Ț. Supărătoare prea multele trimiteri culturale - etichete excentrice lipite uneori pe cine știe ce complexe, dar unde e poezie, e poezie, indiscutabil. Iată: "dacă aș putea mi-aș lăsa spatele exact unde este acum vreo mie de ani/ și-aș pleca fără spate acasă
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
judecata și viziunea asupra lucrurilor, făcându-mă să le văd și să mi le imaginez mai frumoase și altfel decât sunt. Capacitatea mea fericită de a transfigura realitatea nu este, în ochii lui, decât lipsă de curaj în fața realității, camuflare, supărătoare manie a ficțiunii, care mă fac să pierd simțul și gustul pentru adevăr. Dacă pui un tablou sub o lumină care să-l avantajeze, trișezi cu ceva referitor la valoarea acelui tablou? Și atunci când soarele luminează peisajele, le falsifică dacă
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
vedem abordate la modul serios de către un scriitor bisericesc: istorie, monarhie, catolicism, colaboraționism, isihasm, francmasonerie, vrăjitorie, clonare dar și fotbal, Bach etc. Departe de a fi simple "luări de poziții" cu Biblia pe masă și, deși uneori cade într-un supărător naționalism altfel bine temperat, pr. prof. Buga pătrunde în esența "conflictului" și, ajutat de un stil spumos, formulează idei care captivează și entuziasmează. Fără a abandona rigoarea religioasă, scrie cu un inteligent umor și cu ironie adevărate pamflete. Câteva secvențe
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
este romanul postum "Zodia scafandrului". Lista poate continua, și la ea se adaugă majoritatea "clasicilor în viață", care, după 1989, au încetat să publice, din varii motive. Există, desigur, și excepții, inclusiv de autori afirmați abia după revoluție. În mod supărător, însă, cu singura excepție a romanului Orbitor, de Mircea Cărtărescu, cărțile noi și bune apărute în ultimii ani au trecut aproape neobservate. Este cazul tulburătorului roman Aripile arhanghelului Mihai, de Dan Stanca, al super-neobișnuitei cărți Te pup în fund, conducător
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
amnezie voluntară -, iar cei mai pudici din rîndul celor ce detestă revizuirile se silesc a le acoperi cu vălul unei absoluțiuni stîngace de sub care se văd, pe la margini, mîini, picioare și chiar capete culpabile. Fără adevăr, chiar dacă e un adevăr supărător, uneori supărător la extrem, nu s-ar putea face istorie, iar fără o conștiință istorică n-am putea decît clădi pe nisip. Alexandru George învederează lealitatea și fermitatea celui ce și-a propus a spune lucrurilor pe nume, se cuvine
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]