484 matches
-
a accede la spiritual. Iar Lumina, Lumina a fost înainte de toate. A iubit, de la început, Întunericul. A dorit să-I dea fericire. A dorit să facă Întunericul să sclipească astfel încât să vadă și alții acele sclipiri. Și dacă în realitate Supernovele, fiicele Întunericului și ale Luminii se sting, e pentru că dincolo de toate Întunericul și Lumina se iubesc, sunt separate și în același timp sunt împreună. Însă stelele aparțin Întunericului, copiii sunt ai mamei. · Cine iartă, cine iubește, cine câștigă? Lupta ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
contrar tradiției creștine. În cartea publicată de curând, Papa Benedict al XVI-lea încearcă să dezlege unele mistere și să combată unele mituri legate de venirea pe Pământ a Mântuitorului. Astfel, Papa susține că Steaua de la Betleem a fost o supernovă, aceea despre care astronomul german Johanes Kepler a spus că a apărut în jurul anilor 7 sau 6 Î.d.Hr. Tot atunci ar fi venit și Mântuitorul pe Pământ, în lumea muritorilor, potrivit astronomului Papei. Suveranul Pontif mai spune că
Mitul despre nașterea lui Iisus, demontat de Papa Benedict () [Corola-journal/Journalistic/80721_a_82046]
-
a anunțat agenția spațială americană. Astronomii au declarat că nu au văzut niciodată o explozie cu o astfel de intensitate luminoasă și cu o durată atât de mare. În general, emisiile puternice de raze gamă care rezultă din distrugerea unei Supernove care și-a epuizat combustibilul nuclear, nu durează niciodată mai mult de câteva ore, informează . Acest fenomen cosmic a fost depistat inițial pe 28 martie, de satelitul american Swift, special construit pentru a detecta exploziile de raze gamă din univers
NASA a surprins cea mai mare explozie cosmică () [Corola-journal/Journalistic/70386_a_71711]
-
astronomii au remarcat o stea foarte strălucitoare ce a apărut în mod misterios pe cer, unde a rămas vizibilă timp de opt luni. În anii 1960, oamenii de știință au aflat că acel corp ceresc bizar era de fapt prima supernova ce a fost descrisă vreodată în analele astronomiei. Ulterior, l-au "RCW 86" și l-au descris ca fiind resturile unei stele care a explodat într-o supernova spectaculoasă. Aceste resturi se aflau la o distanță de Terra de circa
Misterul primei supernove observate acum 2000 de ani, descifrat de astrofizicieni () [Corola-journal/Journalistic/68521_a_69846]
-
știință au aflat că acel corp ceresc bizar era de fapt prima supernova ce a fost descrisă vreodată în analele astronomiei. Ulterior, l-au "RCW 86" și l-au descris ca fiind resturile unei stele care a explodat într-o supernova spectaculoasă. Aceste resturi se aflau la o distanță de Terra de circa 8.000 de ani-lumină (1 an lumină reprezintă 9.460 miliarde de kilometri). Însă un anumit mister continua să existe: aceste resturi de formă sferică sunt mai mari
Misterul primei supernove observate acum 2000 de ani, descifrat de astrofizicieni () [Corola-journal/Journalistic/68521_a_69846]
-
ocupat de Lună. Soluția a venit grație noilor observații realizate cu raze infraroșii de telescoapele spațiale ale NASA și datelor colectate anterior de două telescoape orbitale - unul american și altul european. Rezultatele au relevat faptul că RCW 86 era o supernova de tipul "Ia", formată din moartea relativ liniștită a unei stele, asemănătoare Soarelui , care apoi s-a micșorat pentru a forma un corp ceresc de o mare densitate, denumit "pitică albă". "O pitică albă este ca un fel de jar
Misterul primei supernove observate acum 2000 de ani, descifrat de astrofizicieni () [Corola-journal/Journalistic/68521_a_69846]
-
Universitatea Carolina de Nord, principalul autor al acestui studiu, publicat în revista americană Astrophysical Journal. Aceste observații au relevat în premieră faptul că o pitică albă poate să creeze o cavitate în jurul ei înainte de a exploda într-un tip de supernova de tipul "Ia". Acea cavitate ar explica motivul pentru care resturile de RCW 86 sunt atât de dispersate. Atunci când s-a produs explozia, materialele au fost expulzate în spațiu cu o viteză mai mare în această cavitate, golită de gaze
Misterul primei supernove observate acum 2000 de ani, descifrat de astrofizicieni () [Corola-journal/Journalistic/68521_a_69846]
-
a detectat 14.000 de stele noi, într-o zonă aflată la 7.500 ani-lumină de Pământ, potrivit . În urmă analizei imaginilor, oamenii de știință au ajuns la concluzia că unele dintre stelele foarte mari s-au autodistrus, în explozii supernovă, dând astfel naștere la mii de stele noi. Material Video: http://www.youtube.com/watch?v=PwsdSEshFTc
14.000 de stele noi, surprinse în Carina Nebula () [Corola-journal/Journalistic/68618_a_69943]
-
descoperite, oamenii de știință de la NAȘĂ susțin că vor putea înțelege mai bine cum stelele masive explodează, lăsând în urma lor găuri negre, și vor putea aproximă mai bine numărul acestor corpuri. Potrivit NAȘĂ, noua gaură neagră este o rămășită a supernovei SN 1979C care a explodat. Ea este situată în galaxia M100, la aproximativ 50 de milioane de ani lumină de pământ. Datele culese de observatorul Chandra, European Space Agency's XMM-Newton și de observatorul ROSAT au relevat o sursă de
NASA a descoperit o gaură neagră în vârstă de 30 de ani () [Corola-journal/Journalistic/71015_a_72340]
-
observatorul Chandra, European Space Agency's XMM-Newton și de observatorul ROSAT au relevat o sursă de raze X stabilă în perioada 1995 - 2007. Acest lucru sugerează existența unei găuri negre care este alimentată fie de materia atrasă în interior de la supernovă, fie de un sistem binar. „Dacă interpretarea noastră este corectă, am descoperit cel mai apropiat loc unde o gaură neagră s-a format“, a declarat Daniel Patnaude de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizica din Cambridge, Massachusetts care a condus studiul, într-
NASA a descoperit o gaură neagră în vârstă de 30 de ani () [Corola-journal/Journalistic/71015_a_72340]
-
ori mai masivă decât Soarele s-a prăbușit. Multe din găurile negre descoperite în universul îndepărtat, au fost detectate sub forma exploziilor de raze gamă. Totuși, SN 1979C este diferită, pentru că este mult mai aproape și aparține unei clase de supernove care nu poate fi asociată cu exploziile de raze gamă. „A fost un anumit tip de supernovă care a explodat. Steaua a aruncat unele părți din ea, dar nu pe toate bogate în hidrogen. Așa că este puțin probabil să fi
NASA a descoperit o gaură neagră în vârstă de 30 de ani () [Corola-journal/Journalistic/71015_a_72340]
-
fost detectate sub forma exploziilor de raze gamă. Totuși, SN 1979C este diferită, pentru că este mult mai aproape și aparține unei clase de supernove care nu poate fi asociată cu exploziile de raze gamă. „A fost un anumit tip de supernovă care a explodat. Steaua a aruncat unele părți din ea, dar nu pe toate bogate în hidrogen. Așa că este puțin probabil să fi fost asociată cu o explozie de raze gamă (GRB). Supernovele au fost uneori asociate cu raze gamă
NASA a descoperit o gaură neagră în vârstă de 30 de ani () [Corola-journal/Journalistic/71015_a_72340]
-
gamă. „A fost un anumit tip de supernovă care a explodat. Steaua a aruncat unele părți din ea, dar nu pe toate bogate în hidrogen. Așa că este puțin probabil să fi fost asociată cu o explozie de raze gamă (GRB). Supernovele au fost uneori asociate cu raze gamă, dar numai în cazul în care steaua a explodat și a pierdut complet hidrogenul“, au declarat cercetătorii. Deși cercetările indică faptul că structura masivă descoperită este o gaură neagră, există și altă ipoteză
NASA a descoperit o gaură neagră în vârstă de 30 de ani () [Corola-journal/Journalistic/71015_a_72340]
-
fi aflat trecutul? Oare nu asistăm la urzirea unei noi mitologii cu ajutorul unui vocabular care, pe cît de fascinant este, pe atît de precar se dovedește în realitate? Cu toții am auzit de găuri negre, de supracorzi, de fractali și de supernove, ba chiar le-am întîlnit atît de des, încît noțiunile acestea nu ne mai surprind deloc. Le folosim cu un aer firesc și cu o seninătate subînțeleasă, dar mai degrabă grație unui act de obișnuire lexicală decît în virtutea unei asimilări
Vidul demiurgic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7358_a_8683]
-
Cea mai recent descoperită supernovă a fost fotografiată de astronomii români de la Observatorul din Bârlad. Supernova a fost descoperită în urmă cu trei săptămâni de cercetătorii britanici și după 9 zile a devenit vizibil și din România. Supernova a rezultat în urma exploziei unei stele din
Primele imagini cu cea mai recent descoperită supernovă, realizate de astronomii români () [Corola-journal/Journalistic/62639_a_63964]
-
Cea mai recent descoperită supernovă a fost fotografiată de astronomii români de la Observatorul din Bârlad. Supernova a fost descoperită în urmă cu trei săptămâni de cercetătorii britanici și după 9 zile a devenit vizibil și din România. Supernova a rezultat în urma exploziei unei stele din constelația Ursa Mare, acum 12 milioane de ani. Supernova cu numele
Primele imagini cu cea mai recent descoperită supernovă, realizate de astronomii români () [Corola-journal/Journalistic/62639_a_63964]
-
Cea mai recent descoperită supernovă a fost fotografiată de astronomii români de la Observatorul din Bârlad. Supernova a fost descoperită în urmă cu trei săptămâni de cercetătorii britanici și după 9 zile a devenit vizibil și din România. Supernova a rezultat în urma exploziei unei stele din constelația Ursa Mare, acum 12 milioane de ani. Supernova cu numele de 2014J a fost descoperită pe 21 ianuarie 2014 în galaxia M 82 de către astronomul Steve Fossey de la University of London Observatory
Primele imagini cu cea mai recent descoperită supernovă, realizate de astronomii români () [Corola-journal/Journalistic/62639_a_63964]
-
din Bârlad. Supernova a fost descoperită în urmă cu trei săptămâni de cercetătorii britanici și după 9 zile a devenit vizibil și din România. Supernova a rezultat în urma exploziei unei stele din constelația Ursa Mare, acum 12 milioane de ani. Supernova cu numele de 2014J a fost descoperită pe 21 ianuarie 2014 în galaxia M 82 de către astronomul Steve Fossey de la University of London Observatory cu ajutorul unui telescop de 350 de milimetri, potrivit unui comunicat al Observatorului din Bârlad.
Primele imagini cu cea mai recent descoperită supernovă, realizate de astronomii români () [Corola-journal/Journalistic/62639_a_63964]
-
o nebuloasa a cărei dinamică se datoreaza vântului stelar emis de un pulsar (o stea neutronica, mica și foarte densă, care se rotește emițând fascicule de radiație electromagnetică.) Stelele neutronice reprezintă rămășițele foarte dense ale unor stele care au explodat (supernove). În cazul de față, radiația X emisă la interacțiunea vântului stelar cu câmpurile magnetice din vecinătate a luat formă spectaculoasă a unei mâini. Deși „Mâna lui Dumnezeu” se poate spune că este o exemplificare a fenomenului numit pareidolia - fenomenul psihologic
Imagine impresionantă cu "Mâna lui Dumnezeu", realizată de NASA by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62760_a_64085]
-
Andrei Moisoiu (Google) Un fenomen spectaculos va putea fi observat pe cer la un moment dat în următorii 50 de ani. Astronomi de la Universitatea de Stat din Ohio, SUA, au ajuns la concluzia că în următorii 50 de ani o supernovă o să apară în galaxia noastră și o să fie vizibilă de pe Pământ. Rezultatele au arătat că folosind un telescop cu radiații infraroșii sunt 100% șanse să vedem acest fenomen astronomic. Probabilitatea de a observa evenimentul cu ochiul liber este însă mult
Spectaculos! Ce vom vedea cu siguranță pe cer în următorii 50 de ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63108_a_64433]
-
de pe Pământ. Rezultatele au arătat că folosind un telescop cu radiații infraroșii sunt 100% șanse să vedem acest fenomen astronomic. Probabilitatea de a observa evenimentul cu ochiul liber este însă mult mai mică, de doar 20%, potrivit simplegade.ro. Ultima supernovă foarte luminoasă a fost observată în Calea Lactee în 1604, la aproximativ 20.000 de ani lumină de Pământ, de către Johannes Kepler, pe când acesta se afla în nordul Italiei. VEZI ȘI: Fenomen astronomic incredibil în 2013, vizibil cu ochiul liber "O dată
Spectaculos! Ce vom vedea cu siguranță pe cer în următorii 50 de ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63108_a_64433]
-
Calea Lactee în 1604, la aproximativ 20.000 de ani lumină de Pământ, de către Johannes Kepler, pe când acesta se afla în nordul Italiei. VEZI ȘI: Fenomen astronomic incredibil în 2013, vizibil cu ochiul liber "O dată la câteva zile pot fi văzute supernove în afara galaxiei noastre," a explicat Scott Adams, doctorand la Universitatea din Ohio și membru al echipei care a făcut această prognoză. "Dar din aceste fenomene putem învăța puține lucruri, pe când cele petrecute în Calea Lactee ne pot ajuta să înțelegem mai
Spectaculos! Ce vom vedea cu siguranță pe cer în următorii 50 de ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63108_a_64433]
-
din aceste fenomene putem învăța puține lucruri, pe când cele petrecute în Calea Lactee ne pot ajuta să înțelegem mai bine fenomenul. Detectorii neutrino și cei ce folosesc unde gravitaționale sunt sensibili doar la ceea ce se petrece în galaxia noastră, în care supernovele apar doar o dată sau de două ori într-un secol", a adăugat Adams, citat de www.pentagonpost.com. Un eveniment similar este posibil să fi generat apariția stelei luminoase care a vestit nașterea pruncului Isus, conform Bibliei. Această explicație a
Spectaculos! Ce vom vedea cu siguranță pe cer în următorii 50 de ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63108_a_64433]
-
Isus, conform Bibliei. Această explicație a fost ulterior susținută și de Papă. Benedict XVI, fostul cardinal Ratzinger, a scris într-o carte publicată anul trecut că steaua de la Bethlehem, care i-a ghidat pe cei trei crai, a fost o supernovă.
Spectaculos! Ce vom vedea cu siguranță pe cer în următorii 50 de ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63108_a_64433]
-
insera mai bine în istoria filmului, dar și pentru jocul de lumini și umbre pe care filmul vechi îl proiectează într-un mod magic. Lipsit de intrigă, La vida util constituie o miseen- abîme a universului cinematografic cu constelațiile și supernovele sale, inefabile care nu se lasă ușor descifrate. El se adresează memoriei filmului ca artă, dar și memoriei noastre ca privitori, încercând să conjuge cele două lumi pe care cinematograful le pune împreună, actori și spectatori, spectre și amintiri, într-
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]