184 matches
-
unor relații sociale și interpersonale etc. Supervizarea implică strategii și procese de negociere, subliniază Cojocaru (2005), din cauza faptului că supervizorul și supervizații au poziții de autoritate diferite, pe care, în cursul interacțiunii profesionale, le negociază permanent. Cojocaru consideră că atât supervizații, cât și supervizorii joacă diverse roluri în relațiile pe care le stabilesc. În privința supervizaților, sunt de notat o serie de tactici prin care ei încearcă să modifice procesul de supervizare: tactica manipulării nivelului cererilor, reducerea asimetriei puterii, redefinerea relațiilor și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Cojocaru (2005), din cauza faptului că supervizorul și supervizații au poziții de autoritate diferite, pe care, în cursul interacțiunii profesionale, le negociază permanent. Cojocaru consideră că atât supervizații, cât și supervizorii joacă diverse roluri în relațiile pe care le stabilesc. În privința supervizaților, sunt de notat o serie de tactici prin care ei încearcă să modifice procesul de supervizare: tactica manipulării nivelului cererilor, reducerea asimetriei puterii, redefinerea relațiilor și controlul situațiilor. La rândul lor, supervizorii „joacă diferite jocuri din aceleași motive ca și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sunt de notat o serie de tactici prin care ei încearcă să modifice procesul de supervizare: tactica manipulării nivelului cererilor, reducerea asimetriei puterii, redefinerea relațiilor și controlul situațiilor. La rândul lor, supervizorii „joacă diferite jocuri din aceleași motive ca și supervizații”(ibidem). Supervizorul utilizează mai multe tactici în scopul reducerii stresului generat de unele sarcini pe care le deține în cadrul organizației. Printre ele, identificăm: redirecționarea dezacordului față de soluția oferită de supervizat către explorarea și analiza rezistenței supervizatului (supervizorul exploatează poziția sa
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
aceleași motive ca și supervizații”(ibidem). Supervizorul utilizează mai multe tactici în scopul reducerii stresului generat de unele sarcini pe care le deține în cadrul organizației. Printre ele, identificăm: redirecționarea dezacordului față de soluția oferită de supervizat către explorarea și analiza rezistenței supervizatului (supervizorul exploatează poziția sa de autoritate pentru ca, în final, să-și impună propria poziție) sau tactica de a răspunde la o întrebare lansată de supervizat printr-o altă întrebare (Kadushin,1992, cf Cojocaru, 2005). Comunitatea are o anumită influență asupra
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
delegarea unor atribuții și întărirea unor competente practice. Supervizorul monitorizează modul de administrare a resurselor alocate și a sarcinilor asumate de către membrii comunității. Planificarea după un regulament clar a activităților de teren ale supervizorului contribuie la reducerea stresului și nesiguranței supervizaților. Funcțiile supervizării (de nivel) În privința unei abordări mai generale a supervizării, reținem etimologia latină a acestui cuvânt (Cojocaru, 2005). Cele două particule flexionare ce compun cuvântul supervizare (super + videre) au făcut ca termenul să fie tratate, de timpuriu, ca un
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pentru a încredința resurse suplimentare pentru comunitate, în ansamblul ei. În practica implementării proiectelor finanțate la nivel comunitar, FRDS are nevoie de mai multe categorii de actori, pentru susținerea procesului de supervizare: Supervizorii, angajați de Fond și neremunerați din proiectele supervizate, au rolul de a supraveghea procedurile de implementare - în special, respectarea celor ce privesc achizițiile de bunuri și servicii -, dar și de a oferi asistență tehnică celor care răspund de managementul local al proiectului (asistență care, uneori, în practică, este
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
din comunitate. Supervizorii realizează vizite în comunități, pot avea contacte telefonice regulate cu cei care execută proiectul comunitar și răspund în fața monitorilor de specialitate ai Fondului (responsabili de mai multe proiecte comunitare și care lucrează la centrala Fondului de la București). Supervizații sunt persoanele din comunitate responsabile de managementul local al proiectului, având și rolul de mobilizare a membrilor comunității, de activare a lor pentru a participa la activitățile din proiect. Supervizorii sau monitorii locali sunt specialiști plătiți de către comunitate, din grant
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proiectelor, precum și nivelul implicării comunității și a evoluției capitalului social în timpul implementării proiectului. Supervizarea efectivă poate furniza informații relevante pentru procesul de monitorizare, având situația la zi a implementării proiectelor. Profesionistului în supervizarea efectivă i se solicită competențe specifice domeniului supervizat, dar și abilități relaționale, din care menționăm: să fie un bun negociator, să faciliteze cooperarea și să fie un mediator al eventualelor conflicte între supervizați. Vom reține și o perspectivă din sfera managementului relațiilor umane asupra supervizorului, furnizată de Savedra
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
la zi a implementării proiectelor. Profesionistului în supervizarea efectivă i se solicită competențe specifice domeniului supervizat, dar și abilități relaționale, din care menționăm: să fie un bun negociator, să faciliteze cooperarea și să fie un mediator al eventualelor conflicte între supervizați. Vom reține și o perspectivă din sfera managementului relațiilor umane asupra supervizorului, furnizată de Savedra și Hawthorn (1996): Supervizorul este o persoană selecționată la nivelul mediu de conducere pentru a se ocupa de un grup de oameni care au o
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
punctuale, în special cele legate de promovare), limitele de competență ale supervizorilor (s-a înțeles mai greu faptul că supervizorii nu emit reguli noi în afara manualelor și regulamentelor aprobate de FOND, dar pot face unele recomandări strict în limita proiectului supervizat). În același timp, s-a observat că, în unele proiecte, președinții CCP, mai ales cei fără pregătire economică, au avut dificultăți în îndeplinirea unor proceduri financiare, angajând cheltuieli personale pe care nu le pot recupera, de unde și unele nemulțumiri și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a pus în ordine. Au fost și situații când mi-a solicitat, și am răspuns, să merg la alte proiecte, la unii care se cam încurcaseră, să le spun cum am făcut noi” (lider de proiect FRDS, Hangu, județul Neamț). Supervizații deja angajați și motivați în realizarea planului lor aduc la cunoștința supervizorului aspectele pe care nu le pot rezolva, iar acesta va organiza - consultându-se, după caz, cu alți specialiști sau cu monitorii finanțatorului - soluționarea problemelor apărute. Este circuitul normal
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unor legături speciale cu persoane cunoscute de ambele părți; - evocarea unor legături comune valabile în prezent; - evocarea încrederii reciproce; - amenințarea cu ruperea relației privilegiate; - crearea unei situații de supraveghere amicală. Avansăm ipoteza că schimbarea stilului de comunicare a supervizorului față de supervizați poate să ducă la o altă atitudine a acestora față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca restrictive și poate să aibă efecte pozitive în îndeplinirea planurilor de implementare a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care pot genera
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care pot genera frustrare, respingere, neînțelegere, abandon): - apelul la o normă comună împărtășită; - menționarea indirectă a normelor procedurale, prin înmânarea la sfârșitul comuncării a unei liste cu reguli și proceduri; - recunoașterea maturității și responsabilității supervizaților („Știu că voi sunteți atenți și știți ce faceți și pentru ce faceți. Dar unii greșesc chiar și cu rea intenție”); - crearea unei relații de parteneriat și co-responsabilitate („Voi și cu mine suntem garanția că acest proiect va fi un
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
greșite ale unor regulamente sau lacune legislative. Supervizorul formează pe cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cei supervizați în politicile și filozofia organizației pe care o reprezintă, întărindu-le comportamentele dezirabile în această direcție. Deseori, pe parcursul supervizării, se dezvoltă atașamente și angajamente reciproce între supervizori și supervizați care pot completa angajamentele formale, contractuale. Așadar, cum percep supervizații procesul de supervizare? Care este relația lor cu supervizorul? Cum percep funcțiile supervizării? Pentru a răsturna cumva perspectiva oferită în subcapitolul anterior, insistăm pe o altă grupare a atribuțiilor, în scop creativ, dar și de validare calitativă a demersurilor noastre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
la activitățile supervizorilor și la nevoile lor de instruire. În interpretarea datelor calitative obținute de la cele două focus grupuri cu beneficiari ai unor proiecte FRDS (vezi caseta de mai sus, punctul d) am utilizat asumpția că, la nivel perceptiv-relațional (perspectiva supervizaților), supervizarea apare ca o combinație de două seturi de calități: o tendință de a controla sau de a ghida și una care se focusează fie pe sarcină, fie pe persoană. Prin urmare, eram interesați de felul în care se concretizează
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text a relatărilor supervizărilor cu programul Hamlet, apoi termenii originali („cuvintele supervizaților”) au fost uniformizați, determinând atributele care se încadrează fiecărui tip de supervizare. Am procedat și la un control al uniformității codării prin apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au codat. Atributele celor patru categorii astfel determinate au fost
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizare. Am procedat și la un control al uniformității codării prin apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au codat. Atributele celor patru categorii astfel determinate au fost: atribute ale supervizării care controlează: „supervizorul este cel care conduce proiectul”, „supervizatul conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proiectul”, „supervizatul conturează detaliile”, „perspectivă autoritară”, „supervizare închisă implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
implicând instruire”, „punerea inițiativelor supervizorului în practică”, „tehnici de transmitere comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comune”, „motivație oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în comun a graficului de activități”, „relații mai personale”, „motivații intrinseci”. Matricea de analiză a tipurilor de supervizare (obiectivele studiului) Efectele supervizării se pot exprima în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în comun a graficului de activități”, „relații mai personale”, „motivații intrinseci”. Matricea de analiză a tipurilor de supervizare (obiectivele studiului) Efectele supervizării se pot exprima în termeni de acumulare a cunoștințelor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în comun a graficului de activități”, „relații mai personale”, „motivații intrinseci”. Matricea de analiză a tipurilor de supervizare (obiectivele studiului) Efectele supervizării se pot exprima în termeni de acumulare a cunoștințelor și deprinderilor supervizaților pentru implementarea proiectelor. Avem ca obiectiv principal analiza modului în care s-au produs aceste efecte prin acțiunea supervizorilor. La nivelul percepției celor intervievați, vom urmări modul în care accentul a fost pus pe completarea sarcinilor și învățarea de abilități
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]