172 matches
-
expresiei: supinul substantiv primește articol și nu admite prepoziția-morfem de: „Mersul pe jos este odihnitor.”; supinul verb nu admite articol și nu se poate lipsi de prepoziția-morfem, fără de care s-ar confunda cu participiul: „Mai este de mers, nu glumă.” Supinul substantiv se încadrează, ca orice alt substantiv, în flexiunea nominală și nu mai interesează flexiunea verbului: Răsăritul soarelui. Supinul verb prezintă deopotrivă caracteristici verbale și caracteristici substantivale. Caracteristici substantivaletc "Caracteristici substantivale" Supinul poate realiza funcții sintactice specifice substantivului: • nume predicativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
articol și nu se poate lipsi de prepoziția-morfem, fără de care s-ar confunda cu participiul: „Mai este de mers, nu glumă.” Supinul substantiv se încadrează, ca orice alt substantiv, în flexiunea nominală și nu mai interesează flexiunea verbului: Răsăritul soarelui. Supinul verb prezintă deopotrivă caracteristici verbale și caracteristici substantivale. Caracteristici substantivaletc "Caracteristici substantivale" Supinul poate realiza funcții sintactice specifice substantivului: • nume predicativ: „Multe sunt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege...” (I. Creangă) • atribut: „Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu participiul: „Mai este de mers, nu glumă.” Supinul substantiv se încadrează, ca orice alt substantiv, în flexiunea nominală și nu mai interesează flexiunea verbului: Răsăritul soarelui. Supinul verb prezintă deopotrivă caracteristici verbale și caracteristici substantivale. Caracteristici substantivaletc "Caracteristici substantivale" Supinul poate realiza funcții sintactice specifice substantivului: • nume predicativ: „Multe sunt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege...” (I. Creangă) • atribut: „Nu e, însă, mai puțin adevărat, că se găsesc și destule frânghii de legat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai puțin adevărat, că se găsesc și destule frânghii de legat pe oamenii de soiul meu...” (C. Hogaș) • circumstanțial (scop): „La zgâriet el v-a dat gheară / Și la tors v-a dat mustețe.” (M. Eminescu) Caracteristici verbaletc "Caracteristici verbale" Supinul poate dezvolta construcții sintactice specifice verbului: ca regent al unui complement direct, de exemplu: „...Scoase vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) sau, mai rar, al unui complement de agent: Acesta nu e un
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unui complement direct, de exemplu: „...Scoase vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) sau, mai rar, al unui complement de agent: Acesta nu e un roman de citit de către oricine. Cât privește categoriile gramaticale, supinul le refuză deopotrivă și pe cele nominale (gen, număr, caz) și pe cele verbale (timp, diateză). Din punctul de vedere al timpului, acesta este dat de verbul principal din propoziție. Structura morfologică Sintagma supinului este constituită din două elemente: tema
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de către oricine. Cât privește categoriile gramaticale, supinul le refuză deopotrivă și pe cele nominale (gen, număr, caz) și pe cele verbale (timp, diateză). Din punctul de vedere al timpului, acesta este dat de verbul principal din propoziție. Structura morfologică Sintagma supinului este constituită din două elemente: tema liberă de participiu a verbului și prepoziția-morfem de, la sau pentru, care-i asigură autonomie - în planul expresiei - față de participiu: de cântat, de lucrat, de coborât, de vândut, de prins etc. Structura supinului este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sintagma supinului este constituită din două elemente: tema liberă de participiu a verbului și prepoziția-morfem de, la sau pentru, care-i asigură autonomie - în planul expresiei - față de participiu: de cântat, de lucrat, de coborât, de vândut, de prins etc. Structura supinului este aceeași pentru toate verbele; doar tema de participiu, componentă a sintagmei, diferă, în funcție de tipul de flexiune din care face parte verbul, prin sufixul tematic: „De uitat, n-am uitat nimica, tată.” (I. Creangă) SINTAXA VERBULUITC "SINTAXA VERBULUI" Identitatea specifică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
afla/va fi prezentă$$ mâine. SINTAXA FORMELOR VERBALE ABSOLUTETC "SINTAXA FORMELOR VERBALE ABSOLUTE" I. Funcțiile sintactice ale formelor verbal-nominale reflectă specificul lor de termeni dependenți din punct de vedere sintactic - cu excepția enunțurilor infinitivale, a infinitivului, a structurilor speciale întemeiate pe supin și participiu și a unor construcții sintactice în care intră infinitivul și gerunziul - și depind în realizarea lor de specificul lexico-gramatical al fiecăreia dintre ele (cu predominarea dimensiunii substantivale, adjectivale, verbale): • subiect: „Înc-odată iar și iară / A iubi e primăvară
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin înglobarea în semantica sa și a auxiliarului de diateză a structurilor în care intră: aceste enunțuri - enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A nu se staționa! SINTAXA SUPINULUITC "SINTAXA SUPINULUI" Dimensiunea substantivală din planul semantic al supinului ca formă absolută îl apropie de infinitiv; prin aceasta, supinul realizează cele mai multe funcții sintactice în alternativă cu infinitivul și totodată cu substantivul sau cu propoziții având ca predicat verbe la conjunctiv. Planul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
auxiliarului de diateză a structurilor în care intră: aceste enunțuri - enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A nu se staționa! SINTAXA SUPINULUITC "SINTAXA SUPINULUI" Dimensiunea substantivală din planul semantic al supinului ca formă absolută îl apropie de infinitiv; prin aceasta, supinul realizează cele mai multe funcții sintactice în alternativă cu infinitivul și totodată cu substantivul sau cu propoziții având ca predicat verbe la conjunctiv. Planul semantic al regentului face posibilă realizarea funcției sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A nu se staționa! SINTAXA SUPINULUITC "SINTAXA SUPINULUI" Dimensiunea substantivală din planul semantic al supinului ca formă absolută îl apropie de infinitiv; prin aceasta, supinul realizează cele mai multe funcții sintactice în alternativă cu infinitivul și totodată cu substantivul sau cu propoziții având ca predicat verbe la conjunctiv. Planul semantic al regentului face posibilă realizarea funcției sintactice guvernate prin oricare din variantele morfologice: infinitiv, supin, conjunctiv sau
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin aceasta, supinul realizează cele mai multe funcții sintactice în alternativă cu infinitivul și totodată cu substantivul sau cu propoziții având ca predicat verbe la conjunctiv. Planul semantic al regentului face posibilă realizarea funcției sintactice guvernate prin oricare din variantele morfologice: infinitiv, supin, conjunctiv sau orientează selecția: • subiect; în relație cu expresii impersonale: e bine, e greu, e necesar, e ușor etc. sau cu unele verbe întrebuințate impersonal: a nu-i arde, a rămâne, a urma etc. E ușor de citit/(a citi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
băut. • complement: A dat de băut la toți. „Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea...” (I. Creangă) • atribut: „...Scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul.” (I. Creangă) În relație cu verbe de aspect, supinul intră în structura unor constituenți dezvoltați, prin care se realizează diferite funcții sintactice: • predicat dezvoltat: S-a apucat de citit. „Și... unde nu s-a apucat și el, în ciuda Morții, de tras la mahorcă și de chilit la țuică și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el, în ciuda Morții, de tras la mahorcă și de chilit la țuică și holercă...” (I. Creangă) • complement predicativ: L-a văzut apucându-se de secerat. • circumstanțial: Apucându-se de citit, a trecut într-o altă stare. În structura constituentului dezvoltat, supinul realizează funcția de complement (direct, indirect) interior, ca funcții de gradul II. Alte verbe de aspect se construiesc numai cu infinitivul sau conjunctivul: a începe, a prinde, a continua: Mihai a început a cânta/să cânte la pian. Verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai cu infinitivul sau conjunctivul: a începe, a prinde, a continua: Mihai a început a cânta/să cânte la pian. Verbele de aspect a termina, a sfârși, a încheia, în legătură cu sensul aspectual perfectiv pe care îl impun, se construiesc cu supinul și, mai rar, cu conjunctivul, fără a accepta infinitivul. Forma absolută de supin este concurată de supinul devenit substantiv: El a terminat de cules, de secerat/culesul, seceratul. Supinul intră și în structura unor constituenți dezvoltați în relație cu verbul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
început a cânta/să cânte la pian. Verbele de aspect a termina, a sfârși, a încheia, în legătură cu sensul aspectual perfectiv pe care îl impun, se construiesc cu supinul și, mai rar, cu conjunctivul, fără a accepta infinitivul. Forma absolută de supin este concurată de supinul devenit substantiv: El a terminat de cules, de secerat/culesul, seceratul. Supinul intră și în structura unor constituenți dezvoltați în relație cu verbul a avea întrebuințat cu sens modal: Am de mers până la pădure. În interiorul predicatului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânte la pian. Verbele de aspect a termina, a sfârși, a încheia, în legătură cu sensul aspectual perfectiv pe care îl impun, se construiesc cu supinul și, mai rar, cu conjunctivul, fără a accepta infinitivul. Forma absolută de supin este concurată de supinul devenit substantiv: El a terminat de cules, de secerat/culesul, seceratul. Supinul intră și în structura unor constituenți dezvoltați în relație cu verbul a avea întrebuințat cu sens modal: Am de mers până la pădure. În interiorul predicatului (constituentului) dezvoltat, supinul realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în legătură cu sensul aspectual perfectiv pe care îl impun, se construiesc cu supinul și, mai rar, cu conjunctivul, fără a accepta infinitivul. Forma absolută de supin este concurată de supinul devenit substantiv: El a terminat de cules, de secerat/culesul, seceratul. Supinul intră și în structura unor constituenți dezvoltați în relație cu verbul a avea întrebuințat cu sens modal: Am de mers până la pădure. În interiorul predicatului (constituentului) dezvoltat, supinul realizează funcția de complement direct: Am avut de străbătut trei tunele. Având de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de supinul devenit substantiv: El a terminat de cules, de secerat/culesul, seceratul. Supinul intră și în structura unor constituenți dezvoltați în relație cu verbul a avea întrebuințat cu sens modal: Am de mers până la pădure. În interiorul predicatului (constituentului) dezvoltat, supinul realizează funcția de complement direct: Am avut de străbătut trei tunele. Având de străbătut trei tunele, mi-a trebuit mai mult timp. * Dezvoltarea câmpului semantico-sintactic prin construcțiile pe care supinul le guvernează este determinată de dimensiunea verbală a planului său
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modal: Am de mers până la pădure. În interiorul predicatului (constituentului) dezvoltat, supinul realizează funcția de complement direct: Am avut de străbătut trei tunele. Având de străbătut trei tunele, mi-a trebuit mai mult timp. * Dezvoltarea câmpului semantico-sintactic prin construcțiile pe care supinul le guvernează este determinată de dimensiunea verbală a planului său semantic și de relația sintactică în care se află deja înscris. Supinul verbelor intranzitive generează câmpuri semantico-sintactice împlinite prin realizarea funcțiilor: • circumstanțial: Am de mers mâine cu Andra la doctor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Având de străbătut trei tunele, mi-a trebuit mai mult timp. * Dezvoltarea câmpului semantico-sintactic prin construcțiile pe care supinul le guvernează este determinată de dimensiunea verbală a planului său semantic și de relația sintactică în care se află deja înscris. Supinul verbelor intranzitive generează câmpuri semantico-sintactice împlinite prin realizarea funcțiilor: • circumstanțial: Am de mers mâine cu Andra la doctor. Acesta este un drum greu de străbătut pe jos. • complement corelativ: Aici nu-i de venit cu copiii. • complement indirect (al cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i de venit cu copiii. • complement indirect (al cărui plan semantic este o limită spațială sau temporală exprimată printr-un termen lexical cu trăsătura + uman): Am avut de trecut pe la doctor/Andra. N-a fost chip de plecat înaintea Ioanei. Supinul verbelor tranzitive este determinat în mod necesar de • complement direct: Acestea sunt povești de adormit copiii! Are o nouă metodă de descoperit loc de fântână. Dacă supinul intră în relație cu verbe întrebuințate impersonal sau cu expresii impersonale, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de trecut pe la doctor/Andra. N-a fost chip de plecat înaintea Ioanei. Supinul verbelor tranzitive este determinat în mod necesar de • complement direct: Acestea sunt povești de adormit copiii! Are o nouă metodă de descoperit loc de fântână. Dacă supinul intră în relație cu verbe întrebuințate impersonal sau cu expresii impersonale, indiferent de tranzitivitatea verbului în care își are originea, construcția sa - mediată de întreaga sintagmă - este reprezentată de funcția sintactică de subiect: Rămâne de văzut cine vine. Mai rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tranzitivitatea verbului în care își are originea, construcția sa - mediată de întreaga sintagmă - este reprezentată de funcția sintactică de subiect: Rămâne de văzut cine vine. Mai rămâne de venit Tudor. Este greu de stabilit ordinea/cine este primul. * Prin elipsă, supinul dezvoltă o variantă de enunțuri situaționale, a căror autonomie este asigurată de complementaritatea cu dimensiunile (temporală, spațială) situației de comunicare, prin care se împlinește și planul semantic global: De închiriat = „șAceastă casă esteț de închiriat. De revăzut = „șAceastă expresie/traducere
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adevăr.” (M. Eminescu) „În multe forme-apare a vieții crudă taină Pe toți ei îi înșală, la nime se distaină.” (M. Eminescu) Cu această funcție s-a impus și în sintagme stilistice, mărci ale odei: La Heliade, LaBucovina. 3. morfem al supinului, ca formă verbală absolută: „La zgâriet el v-a dat gheară.” (M. Eminescu) Detc " De" 1. prepoziție: „Eu stau pe țărm și sufletul mi-e dus de-acasă.” (L. Blaga) „Îngânat de glas de ape / Cânt-un corn cu-nduioșare.” (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]