101 matches
-
am luat și acolo examenul destul de bine și am terminat Facultatea de Litere. Am fost și profesoară suplinitoare, pentru că tata n-avea de unde să-mi dea bani să mă țină la facultate. Am Învățat noaptea și ziua am fost angajată suplinitoare cu un salariu de mizerie, dar asta era situația. Am mai lucrat și după ce am terminat, la diverse școli, lângă tata. Părinții au Îmbătrânit și mi-au spus să nu mai stau la Cluj că nu am de ce, așa Încât am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
supravegheate de o doamnă - lucru pentru care noi plăteam, ca să nu fim amestecate cu băieții. La Începutul orelor venea profesorul, ne ducea sus În clasă, unde stăteam În timpul orelor, după care ne aducea Înapoi, iar În pauză eram cu doamna suplinitoare. Eu am terminat liceul acolo, la Dej, și mai aveam Încă un coleg evreu; apoi au mai luat, prin bunăvoința directorului, Încă o fată și un băiat evreu, dar când ni s-a permis să dăm bacalaureatul ăstora nu le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sine unul nou? Nu găsise cu cine, dar oare căutase? Pentru a găsi, lumea nu e niciodată prea mică, nici măcar ulița în care trăiești. Sibi îl găsise pe învățătorul ei chiar la școală, unde reușise să fie, după cum aflai, numită suplinitoare. Preda de un an, până ce veni titularul, care de-acolo din satul lui fugise nu de școală, ci de o femeie de care tocmai divorțase. Era încă proaspăt în suferința lui și spre a se elibera îi povesti totul suplinitoarei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
suplinitoare. Preda de un an, până ce veni titularul, care de-acolo din satul lui fugise nu de școală, ci de o femeie de care tocmai divorțase. Era încă proaspăt în suferința lui și spre a se elibera îi povesti totul suplinitoarei, a cărei blândă renunțare deveni speranță. (Dar parcă mama n-ar fi putut întîlni unul care să aibă ce-i povesti și ea să înțeleagă că un om care a suferit se va feri multă vreme să facă altora ceea ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
poate duce la desființarea de clase și chiar până la desființarea școlii. -Posibilitatea înființării altor unități în zona școlii care va putea duce la o migrație a populației școlare; -Continuitatea unui stil de predare poate fi întrerupt de mobilitatea cadrelor didactice suplinitoare și nu numai, care poate produce confuzie în procesul educațional. -Probabilitatea abordării unui stil inert de practicare a profesiei de către unele cadre didactice care poate conduce la o slabă pregătire a elevilor. B) STABILIREA OBIECTIVELOR DE MARKETING I) SCOPUL PLANULUI
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
și elevii am fost evacuați pe satele de pe Valea Izei. În acest context,am reușit cu greu să salvez arhiva școlii, gândindu-mă să nu ni se piardă urma. În anul 1946, a venit ca învățător Constantin Mazilu și ca suplinitoare doamna Magdalena Lostun, precum și doamna profesoară de română Irina Bercea, cu care am organizat cursurile școlare și în zona Izvorul Dragoș, începând cu 1 februarie 1947. Astăzi e greu să se înțeleagă ce înseamnă să ai în clase materiale didactice
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
colegele mai vârstnice, „găluștele“, „bombeurile“, „epavele“ (cum le porecliseră golanii), o întreagă armată de creaturi fosilizate după un sfert de secol de învățământ. După ele soseau achizițiile tinere, „nașpetele“ cu breton și tocuri isterice. Prin liceu se mai vânturau câteva suplinitoare și niște sectanți cu etichetă în piept (mormoni sau martori, aterizați din America să predea religie), îi recunoșteai imediat după cămașa albă îndesată în pantalonii negri. Seara, când evadai spre casă, populația de puștoaice și bunicuțe se deplasa epuizată către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de vârste diferite. Ferestrele 165 nu se deschideau niciodată și nimeni nu se gândea să aerisească încăperea. Erau cincisprezece copii în tot satul, în clase diferite și la grădiniță. Învățătorul navetist din Fundoaia, din toamnă nu mai zâmbea. Soția, învățătoare suplinitoare, rămasă fără post, fugise la București cu noul profesor de educație fizică, fotbalist, luându-l cu ea pe copilul lor cel mai mic. Într-o dimineață, când s-a trezit să plece la școala din Cocârț, învățătorul a găsit lângă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
albe, iar toamna crengile se rupeau sub greutatea fructelor. Până și orăcăitul broaștelor de pe balta din spatele casei îmi era familiar și îmi bucura auzul în nopțile calde de vară. Uneori, în serile lungi de iarnă, contabila, însoțită de fiica ei, suplinitoare la școala din comună, veneau cu lucru la mine. Împleteam și vorbeam vrute și nevrute. Odată cu trecerea în noul an, cel care avea să fie ultimul, 1989, am simțit că între mine și oamenii din acea comună s-a deschis un abis
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în ziua inaugurală a anului de învățământ, școala și împrejurimile ei arătau mulțumitor. În scurtă vreme sătenii au început să o aprecieze și să o îndrăgească pe noua lor învățătoare care era calificată și venise cu gânduri de stabilitate, spre deosebire de suplinitoarele de până atunci care se schimbau în fiecare an. Mulți dintre ei nici nu știau cum o cheamă și au numit-o simplu: dăscălița noastră. Așa i-a rămas numele, nume care include sentimentul de respect și ideea de adopție
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Părinții elevilor îi erau alături când avea de rezolvat probleme gospodărești iar copiii veneau cu drag la școală pentru că învățătoarea lor le vorbea frumos, îi ajuta să înțeleagă și să asimileze ceea ce nu au reușit în anii precedenți de la învățătoarele suplinitoare, care nu stăpâneau meșteșugul didactic, le aducea cărți de povești, îi învăța să cânte și să recite, și se juca cu ei în orele de educație fizică și în recreație. Corectarea cu regularitate a tuturor temelor efectuate în clasă și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Baia Mare și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-latină, a Universității din București (1974-1978). Mai întâi profesoară de română și latină la Giurgiu, își dă demisia, după trei ani de șomaj revenind în 1985 în învățământ la București, ca suplinitoare, iar din 1990 ca profesoară titulară. Obține titlul de doctor în filologie în 1999 cu teza Nicolae Iorga - critic și istoric literar. Debutează în 1976 la revista studențească „Convingeri comuniste”. Va mai colabora la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290471_a_291800]
-
istoric literar, prozatoare, autoare dramatică, traducătoare și editoare. Este fiica Claudiei (n. Melian) și a lui Victor Lungu, preot. Urmează Liceul „Ana Ipătescu” din Gherla (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1962-1967). După absolvire este profesoară suplinitoare, iar din 1969 până în 1997 cercetătoare la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Studii și cercetări lingvistice” în 1970, iar editorial în volumul colectiv De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
limba și literatura română (1955-1960). Lucrase în răstimp ca redactor la Editura Tineretului și la Editura pentru Literatură (1953-1955). După absolvirea facultății este angajată la Casa Regională de Artă Populară din Constanța (1961-1962), ulterior fiind învățătoare, apoi bibliotecară și profesoară suplinitoare la liceul bucureștean unde fusese elevă. Titularizată la o catedră de limba și literatura română a Liceului „Dimitrie Cantemir” în 1971, se mută trei ani mai târziu la Grupul Școlar „Electronica” din București. Obține titlul de doctor în filologie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
1953 și în 1963) sau să aibă un post de dactilografa. Treptat începe să publice traduceri și prefețe, manuale și dicționare de limba franceză. Din 1963 preda la Facultatea de Limbi Romanice a Universității din București, unde e numită asistență suplinitoare la Catedră de limbă și literatura franceză în 1965 și titularizata în 1969, profesând, până în 1989, când se va pensiona. Debutează cu antologia Humor en français ... de tous leș coins ... de tous leș âges, apărută în 1963, e prezenta în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
publicistă și prozatoare. Este fiica Smarandei (n. Mustea) și a lui Ioan Bruteanu, medic, și soția ziaristului Eugen Vaian. A urmat la București Școala Normală a Azilului „Elena Doamna” (1888) și Institutul de Fete (1889). După absolvire se angajează învățătoare suplinitoare la Isaccea (1903-1904), Târgu Ocna (1904), Monastir, în Macedonia (1905-1906), Giurgiu (1907-1908), din nou la Târgu Ocna, ca învățătoare provizorie (1908); mai târziu, în 1933, era institutoare în București. Debutează cu schițe în 1892 la „Adevărul”, iar editorial în 1895
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
și au ieșit de la acea școală mulți cântăreți numiți pe la biserici, formați la acea școală aparte, pentru cântăreți bisericești. Astăzi acel profesor de muzică vocală bisericească a devenit învățător de cl.I și II, s-a înlocuit și prin domnișoare suplinitoare, nu mai există nici cor în școală, nici cor bisericesc care să cânte în biserica lui Boldur, nici absolvenți de cântăreți bisericești. La articolul II se zice: în tot anul să se dea în folosul celor mai nevoiași țărani din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ionel îl mai puteai vedea pe strada Lăpușneanu, făcându-și plimbarea matinală. Meloman, a avut fotoliul său la Filarmonică timp de multe decenii. Cum nu-i plăcuse meseria, fratele mai mic, avocat, o făcea pe profesorul la Gulia, înconjurat de suplinitoarele de prostia cărora își bătea joc în pauze. Ele pălăvrăgeau despre mâncare, soți bețivi și plozi care știau să înjure înainte de a începe să vorbească. Emil Geanău se amesteca în toată această vorbărie, povestindule o rețetă de cozonaci (el care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în ziua inaugurală a anului de învățământ, școala și împrejurimile ei arătau mulțumitor. În scurtă vreme sătenii au început să o aprecieze și să o îndrăgească pe noua lor învățătoare care era calificată și venise cu gânduri de stabilitate, spre deosebire de suplinitoarele de până atunci care se schimbau în fiecare an. Mulți dintre ei nici nu știau cum o cheamă și au numit-o simplu: dăscălița noastră. Așa i-a rămas numele, nume care include sentimentul de respect și ideea de adopție
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Părinții elevilor îi erau alături când avea de rezolvat probleme gospodărești iar copiii veneau cu drag la școală pentru că învățătoarea lor le vorbea frumos, îi ajuta să înțeleagă și să asimileze ceea ce nu au reușit în anii precedenți de la învățătoarele suplinitoare, care nu stăpâneau meșteșugul didactic, le aducea cărți de povești, îi învăța să cânte și să recite, și se juca cu ei în orele de educație fizică și în recreație. Corectarea cu regularitate a tuturor temelor efectuate în clasă și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
1907 același consemnează iarăși în „Procesul verbal din 16 iunie 1907 unde menționează: Astăzi 16 iunie 1907, am făcut examenul de absolvire al elevilor din clasa a V-a de la școala din comuna Giurgioana, sub conducerea doamnei Lucia Popescu, învățătoare suplinitoare. Rezultatul acestui examen este următorul: din 5 elevi înscriși în clasa a V-a în cursul anului școlar 1906/1907, toți s-au prezentat la examen; au fost promovați 4 și a rămas repetent unul din cauza neîntrunirii mediilor la limba
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
armoniei și al apropierii coezive mântuie disparitatea inconfortabilă a "brațelor" răzvrătite ale subiectivității prin intermediul aplecării reflexive. Stăpânirea de sine ca ideal etic și educațional trece în chip esențial prin mijlocirea raționalității, subordonând orice demers cu tentă "ascetică" unei vizări inteligente suplinitoare și acoperitoare în același timp. Conștiința de sine construiește personalitatea pentru a sfârși prin a se nutri din latura activă cognitiv a acesteia. Iar acest fenomen nu ilustrează nici un miracol și nici un paradox, întrucât orice funcție psihologică este progresiv instrumentată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
am înscris la un liceu din Săliștea Sibiului ale cărui cursuri (după susținerea unor obositoare „diferențe”!) le-am absolvit în anul 1949”. c. „În anul 1950 am ajuns în satul Buda și acolo am rămas!” „Prima dată am fost profesoară suplinitoare la Școala din Oșești, timp de doi ani”. Am rupt un piculeț firul povestirii pentru a o întreba de ce a lucrat numai ca suplinitoare odată ce terminase câteva clase de „normală” dar și un liceu? Ne-a răspuns așa: „Dacă aș
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
anul 1950 am ajuns în satul Buda și acolo am rămas!” „Prima dată am fost profesoară suplinitoare la Școala din Oșești, timp de doi ani”. Am rupt un piculeț firul povestirii pentru a o întreba de ce a lucrat numai ca suplinitoare odată ce terminase câteva clase de „normală” dar și un liceu? Ne-a răspuns așa: „Dacă aș fi reușit să termin complet cursurile <<normalei>> ar fost bine însă n-a fost să fie din cauza celor spuse mai înainte. Prin urmare, în urma
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
studentă la Științe juridice, la Iași și a trebuit să mă retrag, venind la gospodărie, pentru a mă ocupa de mama (operată de peritonită) și de pământ. Mi-am reluat profesia de dascăl, la Costișa, unde am funcționat ca profesoară suplinitoare de limba rusă, până la căsătorie. De la tata și unchiul Nicu am început să înțeleg tâlcul povestirilor, iar pe la șase ani inventam și eu povești, spuneam versuri și tot tata a fost acela care a observat înclinația mea spre literatură. Școala
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]