90 matches
-
care conțin uraniu și thoriu poate fi estimată prin măsurarea nivelului de heliu printr-un proces numit datarea heliului. Heliul lichid este folosit pentru a răci anumite metale la temperaturi extrem de scăzute necesare pentru superconductivitatea acestora, cum ar fi magneți supraconductori, pentru imagistică de rezonanță magnetică. Large Hadron Collider de la CERN folosește 96 de tone de heliu lichid pentru a menține o temperatură la 1,9 grade Kelvin Heliul la temperaturi joase este, de asemenea, utilizat în criogenie. Sub formă de
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
pentru transportul căldurii în rezervoare mari. În astfel de aplicații hidrogenul apără instalațiile de supraîncălzire și mărește eficiența. Hidrogenul lichid având o capacitate termică foarte mare se poate utiliza ca agent de răcire pentru temperaturi foarte mici necesare în cazul supraconductorilor, a distilării criogenice, conservării celulelor și organelor, intervențiilor chirurgicale criogenice. Hidrogenul lichid poate absorbi mari cantități de căldură înainte ca să se observe o variație semnificativă de temperatură rezultând o stabilitate mare chiar și la oscilații mari ale temperaturii exterioare. Primele
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
a prezis pe cale teoretică existența biexcitonului, o cvasiparticulă ușoară cu o durată efemeră, a descoperit fenomenul suprafluidității excitonilor și biexcitonilor. Vsevolod Moscalenco, atras de alte probleme ale fizicii moderne, s-a remarcat prin teoria tranzițiilor polifononice și prin elaborarea teoriei supraconductorilor polizonali. Pentru noutatea și originalitatea ideilor și concepțiilor lor ambii au fost înalt apreciați de către elita fizicii contemporane, au devenit posesorii unor prestigioase premii, dețin titluri academice și didactice superioare, sunt o mândrie a noastră națională. Lumea savantă va marca
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
printr-o relație liniară. La temperaturi foarte joase, apropiate de 0 K, unele materiale prezintă fenomenul cuantic de supraconducție, în care conductivitatea are valoare infinită (rezistivitatea este exact zero). În aceste materiale curentul electric poate curge la infinit. Fiecare material supraconductor are propria sa temperatură critică sub care prezintă aceste proprietăți; unele materiale precum cuprul și argintul păstrează totuși o conductivitate finită chiar și la temperaturi foarte apropiate de zero absolut. Altele în schimb rămîn supraconductoare pînă la temperaturi relativ înalte
Conductivitate electrică () [Corola-website/Science/297155_a_298484]
-
curge la infinit. Fiecare material supraconductor are propria sa temperatură critică sub care prezintă aceste proprietăți; unele materiale precum cuprul și argintul păstrează totuși o conductivitate finită chiar și la temperaturi foarte apropiate de zero absolut. Altele în schimb rămîn supraconductoare pînă la temperaturi relativ înalte, astfel încît pot fi utilizate și la temperatura de fierbere a azotului lichid (77 K); primul material de acest gen studiat a fost oxidul de ytriu bariu și cupru (YBaCuO, prescurtat YBCO).
Conductivitate electrică () [Corola-website/Science/297155_a_298484]
-
Magnetocardiografia (MCG) este o tehnică neinvazivă de detectare și măsurare la suprafața corpului a câmpului magnetic generat de activitatea electrică a inimii folosind dispozitive foarte sensibile precum dispozitivele supraconductoare cu interferență cuantică (SQUID). Înregistrarea grafică a variațiilor câmpului magnetic cardiac se numește magnetocardiogramă. Valoarea maximă a câmpului magnetic cardiac este de aproximativ 10 T (tesla) pentru adult și de aproximativ 0.5·10 T pentru făt, valori mult mai
Magnetocardiografie () [Corola-website/Science/333381_a_334710]
-
obținerea unei hărți de distribuție a câmpului magnetic. Utilizarea sistemelor SQUID multi-canal, numărul canalelor depășind în prezent câteva sute, a dus la îmbunătățirea condițiilor de examinare și obținerea de date mai credibile. S-au realizat și sisteme care utilizează gradiometre supraconductoare de ordinul unu sau doi care au permis efectuarea măsurătorilor biomagnetice și în încăperi ne-ecranate magnetic. Zimmerman a realizat primul gradiometru SQUID pentru măsurători de MCG în încăperi neecranate, ulterior fiind experimentate și de alte grupuri de cercetare din
Magnetocardiografie () [Corola-website/Science/333381_a_334710]
-
Institutul Pedagogic din Tiraspol; în 1982-1988 - conferențiar la Universitatea Tehnică a Moldovei, iar din 1988 și până în prezent - profesor universitar (conferențiar până în 1997) la Universitatea de Stat din Moldova. Ține cursuri la Mecanica cuantică; Fizica statistică; Fizica stării solide; Fizica supraconductorilor; Fizica sistemelor electronice de dimensiune redusă; Fizica Materialelor; Fizica Nanomaterialelor și Nanotehnologiilor, la care a publicat 4 manuale. A pregătit 10 doctori și doctori habilitați în științe fizico-matematice. Activitatea didactică a fost încununată, în anul 1997, cu conferirea titlului științifico-didactic
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
profesor universitar, la Universitatea de Stat din Moldova [1]. Valeriu Canțer a dezvoltat direcția științifică „Fizica proceselor electronice în materiale și nanostructuri cu anizotropie a caracteristicilor cvasiparticulelor”. Cercetările legate de dezvoltarea teoriei structurii și proprietăților electronice ale compușilor semiconductori și supraconductori, precum și ale structurilor cuantice, investigarea efectelor electronice de ordonare și coexistența mai multor faze, elaborarea tehnologiilor și principiilor fizice noi în proiectarea microdispozitivelor electronice s-au materializat într-o serie de rezultate valoroase. Dintre ele pot fi menționate următoarele: în
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
a fenomenelor de transport în cristalele anizotrope; au fost prezise și studiate stări electronice topologice și efecte noi termoelectrice și spintronice în structurile semiconductoare cuantice; au fost evidențiate mecanisme noi de formare a stărilor de interfață în nanostructuri semiconductoare și supraconductoare; a fost propus un model nou al stărilor de impurități în heterojoncțiuni și gropi cuantice; a fost identificat efectul de amplificare a cuantificării dimensionale prin anizotropie; a fost propusă o metodă nouă de caracterizare a fenomenelor de transport. În prezent
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
superaliajelor ce conțin niobiu e importantă pentru utilizarea să în motoarele cu reacție și cele de rachete. Niobiul este folosit în varioase materiale suberconductibile. Aceste aliaje supraconductibile, care conțin și titan și staniu, sunt folosite pe scară largă în magneți supraconductori pentru scannerele IRM. Alte aplicații ale niobiului includ folosirea să în sudura, industria nucleară, electronică, optică, numismatica și fabricarea de bijuterii. În ultimele două folosințe, toxicitatea mică și abilitatea de a fi colorat prin anodizație a niobiului sunt avantaje particulare
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
topire (2468C), care este depășit doar de 6 elemente: carbon, tungsten, rheniu, tantal,osmiu și molibden , iar punctul de fierbere este de 5127C. Niobiul devine un supraconductor la temperaturi criogenice. La presiunea atmosferică, are cea mai ridicată temperatura critică ai supraconductorilor elementari: 9,2 K. Niobiul are cea mai mare adâncime de penetrație magnetică a oricărui element. În plus, este unul din cei trei supraconductori elementali de tip ÎI, împruenă cu vanadiul și technețiul. Proprietățile supraconductive depind mult de puritatea niobiului
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
oxidul de aluminiu și feroniobiul, un aliaj al fierului cu niobiului folosit în producerea oțelului. Feroniobiul conține între 60% și 70% niobiu. Fără adăugarea de oxid de fier, pentru producția niobiului e folosit procesul aluminotermic. Pentru a atinge marja aliajelor supraconductoare, este necesară purificarea ulterioară. Topirea cu fascicul de electroni în vid e metodă folosită de către cei doi principali distribuitori de niobiu. În 2013, compania braziliană Cia. Brasileira de Metalurgia & Mineracao „controla 85% din producția mondială de niobiu.” Serviciul de prospectare
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Modulului de Serviciu Apollo. Precum niobiul e oxidat la temperaturi de peste 400 °C, un înveliș de protecție e necesar pentru ca aceste aplicații să împiedice aliajul să devină sfărâmicios. Aliajele de niobiu-germaniu (), niobiu-staniu () precum și cele de niobiu-titaniu sunt folosite că fire supraconductoare de tip ÎI pentru magneții supraconductori. Acești magneți supraconductori sunt folosiți în aparatele de imagistică cu rezonanță magnetică și rezonanță magnetică nucleară precum și în acceleratoarele de particule. De exemplu, acceleratorul Large Hadron Collider folosește 550 de tone de fire supraconductoare
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
e oxidat la temperaturi de peste 400 °C, un înveliș de protecție e necesar pentru ca aceste aplicații să împiedice aliajul să devină sfărâmicios. Aliajele de niobiu-germaniu (), niobiu-staniu () precum și cele de niobiu-titaniu sunt folosite că fire supraconductoare de tip ÎI pentru magneții supraconductori. Acești magneți supraconductori sunt folosiți în aparatele de imagistică cu rezonanță magnetică și rezonanță magnetică nucleară precum și în acceleratoarele de particule. De exemplu, acceleratorul Large Hadron Collider folosește 550 de tone de fire supraconductoare, în timp ce Reactorul Experimental Termonuclear Internațional folosește
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
temperaturi de peste 400 °C, un înveliș de protecție e necesar pentru ca aceste aplicații să împiedice aliajul să devină sfărâmicios. Aliajele de niobiu-germaniu (), niobiu-staniu () precum și cele de niobiu-titaniu sunt folosite că fire supraconductoare de tip ÎI pentru magneții supraconductori. Acești magneți supraconductori sunt folosiți în aparatele de imagistică cu rezonanță magnetică și rezonanță magnetică nucleară precum și în acceleratoarele de particule. De exemplu, acceleratorul Large Hadron Collider folosește 550 de tone de fire supraconductoare, în timp ce Reactorul Experimental Termonuclear Internațional folosește circa 600 de
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
supraconductoare de tip ÎI pentru magneții supraconductori. Acești magneți supraconductori sunt folosiți în aparatele de imagistică cu rezonanță magnetică și rezonanță magnetică nucleară precum și în acceleratoarele de particule. De exemplu, acceleratorul Large Hadron Collider folosește 550 de tone de fire supraconductoare, în timp ce Reactorul Experimental Termonuclear Internațional folosește circa 600 de tone de fire de NbSn și 250 de tine de fire de NbTi. Doar în 1992, firele de niobiu-titaniu au fost folosite pentru a construi aparate de imagistică cu rezonanță magnetică
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
de NbSn și 250 de tine de fire de NbTi. Doar în 1992, firele de niobiu-titaniu au fost folosite pentru a construi aparate de imagistică cu rezonanță magnetică clinice în valoare cumulata de peste 1 miliard de dolari. Cavitățile frecvențelor radio supraconductoare folosite în laserele cu electroni liberi FLASH (rezultat al proiectului anulat aș acceleratorului linear TESLA) și XFEL sunt făcute din niobiu pur. Superconductori feroviari Sensibilitatea ridicată a bolometrilor nitrurii de niobiu supraconductori îi fac detectori ideali pentru radiația electromagnetică în
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
bobină identică, legată în serie cu prima dar amplasată lateral. Cele două bobine erau în opoziție ceea ce facilita anularea câmpurilor magnetice distante ce proveneau din alte surse. O remarcabilă creștere a senzitivității măsurătorilor biomagnetice a fost obținută prin utilizarea dispozitivelor supraconductoare numite SQUID ("Superconducting QUantum Interference Device)"
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]
-
operare de sunt necesare aproximativ de heliu lichid, făcând din LHC cea mai mare uzină criogenică la temperatura heliului lichid. O dată sau de două ori pe zi, în timp ce protonii sunt accelerați de la până la cel mult , câmpurile magnetice ale dipolilor electromagnetici supraconductori sunt mărite de la 0,54 la . Protonii pot ajunge fiecare până la o energie de , energia totală de coliziune ajungând astfel până la (). La acest nivel de energie protonii au un factor Lorentz de aproximativ 7.500 și se deplasează cu viteze
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
YC, YC, și YC pot hidroliza pentru a forma hidrocarburi. În 1987, în cadrul Universităților din Alabama și Houston, s-a descoperit un compus constituit din oxid de ytriu, cupru si bariu, numit în limbaj comun "compusul 1-2-3", care demonstrase capacitate supraconductoare limitată la temperaturi înalte. Era al doilea material cunoscut ce avea această proprietate, fiind primul care să fie supraconductor la o temperatură mai mare decât cea de fierbere a azotului (important economic). Ytriul din sistemul solar a fost creat prin
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
în prostatectomii radicale asistate de un robot pe câini, într-o încercare de a reduce avariile colaterale ale nervilor și țesuturilor, pe când cele dopate cu erbiu încep să fie folosite în refacerea cosmetică a pielii. Ytriul a fost folosit în supraconductorul de oxid de ytriu-bariu-cupru (YBaCuO, numit și „YBCO” sau „1-2-3”) dezvoltat la Universitatea Alabama și Universitatea Houston în 1987. Acest supraconductor funcționa la 93 K, de recunoscut deoarece aceasta e peste punctul de fierbere a azotului lichid (77,1 K
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Houston în 1987. Acest supraconductor funcționa la 93 K, de recunoscut deoarece aceasta e peste punctul de fierbere a azotului lichid (77,1 K). Precum prețul azotului lichid e mai mic decât cel al heliului lichid, care trebuie folosit la supraconductorii metalici, costurile de operare ar scădea. Materialul supraconductor adevărat e de obicei scris ca YBaCuOunde "d" trebuie să fie mai mic de 0,7 pentru ca materialul să fie supraconductor. Motivul nu e încă clar, dar se știe că golurile apar
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
K, de recunoscut deoarece aceasta e peste punctul de fierbere a azotului lichid (77,1 K). Precum prețul azotului lichid e mai mic decât cel al heliului lichid, care trebuie folosit la supraconductorii metalici, costurile de operare ar scădea. Materialul supraconductor adevărat e de obicei scris ca YBaCuOunde "d" trebuie să fie mai mic de 0,7 pentru ca materialul să fie supraconductor. Motivul nu e încă clar, dar se știe că golurile apar doar în anumite locuri în cristal, avioanele și
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
mai mic decât cel al heliului lichid, care trebuie folosit la supraconductorii metalici, costurile de operare ar scădea. Materialul supraconductor adevărat e de obicei scris ca YBaCuOunde "d" trebuie să fie mai mic de 0,7 pentru ca materialul să fie supraconductor. Motivul nu e încă clar, dar se știe că golurile apar doar în anumite locuri în cristal, avioanele și lanțurile de oxid de cupru, dând naștere unui număr de oxidare ciudat al atomilot de cupru, care cumva duce la supraconductibilitate
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]