65 matches
-
traduce prin vizite tot mai frecvente la medic și prin propensiunea de a declara mereu mai multe simptome și tulburări specifice bolilor. Se conturează acum nu o nouă bucurie de a trăi, ci intoleranța la durere, patologizarea crescândă a persoanei, supraconsumul de medicamente, extrema sensibilizare la problemele de sănătate. Preocuparea pentru extaze senzoriale? În locul ei vedem cum proliferează obsesia bolii și a bătrâneții, gesturile specifice îngrijirilor pentru sănătate, formă și longevitate. Locul petrecerilor a fost luat de gestionarea adecvată a capitalului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
umerii oamenilor povara unei responsabilități imposibil de asumat este oare de-ajuns pentru a explica această formă de medicalizare? Răspunsul este prea scurt: el neglijează fenomenul major reprezentat de noul raport al oamenilor față de bunăstare și de suferința subiectivă. Dacă supraconsumul de substanțe psihotrope demonstrează fragilitatea individului hipermodern, el pune în același timp în evidență demersul consumerist de a fi vindecat fără a mai trece prin suferințele bolii. În faza III, hiperconsumatorul are din ce în ce mai puține mijloace simbolice de a da un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cetățenească. Societatea de hiperconsum este oare minată din interior de aceste noi atitudini? Este ea martora aspirațiilor și a comportamentelor care amenință expansiunea consumeristă? Nu se poate tăgădui că aceste grupuri de cumpărători reprezintă o disidență față de modelul frenetic al supraconsumului. Ei vor să consume „diferit”, refuză să cumpere pentru a arunca, denunță excesele packaging-ului, sunt preocupați de o dezvoltare durabilă, critică permanenta căutare a noului, ignoră marile mărci în favoarea unor produse mai ieftine. Totuși, suntem nevoiți să observăm că ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
insatisfacție existențială 136 Despre decepție 137 Consum și decepție 139 Noii vectori ai decepției 143 Viață profesională, viață sentimentală, viață ratată 146 Dorințe, frustrări și publicitate 149 Publicitatea prometeică 150 Extinderea domeniului publicitar 151 Iluzia atotputerniciei 154 Publicitatea-reflectare 156 Tragedia supraconsumului? 160 Lipsa, acțiunea și ceilalți 162 Sărăcie și delincvență. Violența fericirii 164 Excludere, consum și individualizare 166 Precaritate și individualism sălbatic 170 Sărăcie materială, suferință interioară 172 Suferințe și renaștere 174 Refacerea vieții 177 8. Dionysos: societate hedonistă, societate antidionisiacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
unor obiective, creșterea îndemânării, dezvoltarea caracterului/identității, stimularea spiritului de competiție, ajutorarea oamenilor dezavantajați să se integreze în societate, întâlnirea cu persoane ce aparțin altor culturi. Deși aparent fără legătură, o amenințare din umbră poate apărea din industria alimentară, problema supraconsumului de băuturi sau alimente nesănătoase fiind un alt element cu potențial latent de a reduce numărul celor care doresc să practice un sport. O orientare a firmei în principal spre câștigul material are de asemenea aparența unui dezechilibru între natura
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
sub pat este un fost seminarist, ce-și are propria lui „teodicee”, concluzia căreia, ca în romanele rusești, e sinuciderea (cu martori). E vorba de un suicid la rece și estetizant (ca, eventual, al lui Petronius). Optează pentru moartea prin supraconsum etilic. Overdoza de „licoare brună”, și-o procură câștigând la loto. Cele zece fiole de elixir letal sunt deversate în ignobila găleată. Își invită, telefonic, un amic (veleitar, la rândul său, al morții prin defenestrare) la marele-i spectacol de
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
poate avea deseori consecințe nefericite: bugetul de stat este adeseori depă șit, iazurile sunt în pericol de degradare, iar pescuitul poate fi inechitabil, rețelele wireless și serverele se pot prăbuși ca urmare a presiunii consumatorilor, repartitoarele de scară duc la supraconsumul utilităților. În acest capitol, precum și în restul volumului, vom arăta cum se pot depăși cu succes problemele ce apar atunci când indivizii încearcă să gestioneze bunuri comune, urmând în principal abordarea ostromiană a guvernării bunurilor comune (vezi Ostrom , 1990). Capitolul este
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
logica liberală, orice deficit constituie o prelevare asupra unei producții private, care se face în detrimentul unei cereri private. Contracția acesteia se traduce deci printr-o economisire crescută. Cum presupunea Ricardo meditînd la deficitele finanțelor publice britanice pe timpul războaielor napoleoniene, orice supraconsum public este compensat de o economisire privată. Iar dacă cheltuiala publică e transformată în investiții (construcții de imobile, drumuri și alte infrastructuri), aceasta va fi deci finanțată printr-o economisire privată echivalentă, căci legea lui Say presupune egalitatea sistematică dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a piețelor financiare globale. Circulația capitalului privat depășește cu mult facilitățile oferite de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Țările în curs de dezvoltare concurează pentru a atrage capital, însă economiile mondiale sunt atrase de Statele Unite pentru a-și finanța supraconsumul. Am protestat vehement împotriva inegalităților produse de globalizare, dar mi-am recanalizat atenția atunci când suporterii supremației americane au ajuns să domine în administrația Bush. Urmărirea supraviețuirii celui mai puternic în sfera economică este un lucru, iar replica sa în acțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
periodice și va necesita cooperare internațională pentru a le controla. Chiar în absența unei crize, structura actuală are ceva pervers în ea. Economiile lumii sunt atrase spre centru de cea mai bogată și mai întinsă țară, Statele Unite, pentru a finanța supraconsumul. Aceasta nu poate continua la nesfârșit și, când se va opri, economia globală va suferi de pe urma unui deficit de cerere. Țările asiatice care finanțează supraconsumul din America ar trebui să stimuleze consumul local, dar, chiar dacă ar reuși, poate exista un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
atrase spre centru de cea mai bogată și mai întinsă țară, Statele Unite, pentru a finanța supraconsumul. Aceasta nu poate continua la nesfârșit și, când se va opri, economia globală va suferi de pe urma unui deficit de cerere. Țările asiatice care finanțează supraconsumul din America ar trebui să stimuleze consumul local, dar, chiar dacă ar reuși, poate exista un dificit temporar. Ar fi de cuviință ca autoritățile financiare internaționale să se implice în prevenirea unor accidente de acest fel, însă nu văd nici o inițiativă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
din basmele copilăriei, personaje din lecturile cerute la școală și personaje ca Harry Potter, reținute din filme, de la televiziune și din lecturi libere. Este evidentă confuzia dintre „valoare” și „notorietate”, imputabilă televiziunii. Ca o constatare mai generală, rezultată din observarea supraconsumului de televiziune, este accea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății, devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trăiri în ceea ce se numește „telerealitate” și de a fi puternic și profund impregnați de televiziune”. Analizând (fără pretenții de studiu sociologic) responsabilitatea cu care societatea, prin instituțiile sale formale și informale, tratează „educarea” părinților referitor la efectele pe care supraconsumul TV îl are asupra copiilor, trebuie subliniată discrepanța existentă între situația din țara nostră și cea din statele occidentale. O simplă introducere în motorul de căutare Google a sintaxei „children and TV” ne trimite spre o multitudine de site-uri
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru vite care era exportată către țările europene. Ironia sistemului actual de producție a hranei este că milioane de consumatori bogați din țările dezvoltate mor din cauza așa-ziselor boli ale abundenței - atacuri de inimă, apoplexie, diabet și cancer - cauzate de supraconsumul de carne de vită hrănită cu grâne și al altor feluri de carne, care au un conținut mare de grăsime, În timp ce săracii din Lumea a Treia mor de bolile sărăciei, datorită faptului că nu au acces la pământ pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezultând o creșterea cererii, iar punctul În care ajunge acest consum va fi Qs, În care curba cererii D Întâlnește axa cantităților oferite spre consum. Se ajunge, astfel, utilitatea la consumator să iasă În afara utilității marginale și apare ca un supraconsum de utilități - situat Între punctele Qm și Qs, și egal cu diferența dintre segmentele QQs și QQm. Creșterea consumului din bunul respectiv, ce se realizează la un preț situat sub costul marginal, presupune, pe de o parte „extrabeneficii” pentru consumatori
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]