326 matches
-
41, OMFP nr. 3055/2009 precizează: „Ca urmare, activele Și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile Și cheltuielile, subevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre Și nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.” Din aceste precizări reiese că activele Și datoriile, respectiv veniturile Și cheltuielile nu trebuie în situațiile financiare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
comparată cu situația internațională. Este un pas necesar către reformarea sistemului de învățământ având în vedere că obiecțiile aduse oricărei schimbări a situației moștenite din perioada socialistă au la bază legitimitatea dobândită prin cifrele mari ale încrederii în învățământ și supraevaluarea calității acestuia. Analiza detaliată a rezultatelor la astfel de teste indică de asemenea posibile ținte ale obiectivelor educaționale concrete. Evident că astfel de măsurători nu trebuie absolutizate. Testele înseși nu sunt decât reflectarea unor selecții tematice și procedurale ce pot
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din cauză că nu ești niciodată singur.” (G. Cesborn) Nevoia de altul este la fel de importantă pentru obținerea echilibrului psihic individual, ca și nevoia de sine: imaginea despre sine, oricît ar fi inițial de obiectivă, se deformează În timp cu impresii de sub sau supraevaluare, dacă nu ținem cont și de felul cum ne percep ceilalți, sau dacă nu acordăm atenție așteptărilor acestora față de noi. Și invers: nu putem să ajungem la o fermă exprimare de sine, dacă ne abandonăm părerilor altora despre noi Înșine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
răspunde pozitiv schimbărilor economice Păstrează practici organizaționale „deprinse” Manifestă o atitudine ambivalentă față de schimbare - exemplu: opțiunea pentru diferențieri pe criterii competitive, însoțită de preferința pentru păstrarea locurilor de muncă Are reprezentare a mediului organizațional și a propriei întreprinderi Caracterizată de supraevaluarea competitivității organizației Este mai adaptată Este vulnerabilă la presiunile economice datorită discrepanței dintre definirea situației și realitate; Profil valoric orientat spre schimbare Dă răspunsuri în funcție de presiuni sindicale Tabel 15. 1. 1. 2. Comparație între culturi organizaționale În 2001, Ionescu, Toma
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a moralei, dincolo de care domnește lumea instinctelor și a patimilor”. În căutarea sunetului unic al unor contemporani, autorul „revizuirilor critice” a putut greși (de notat, bunăoară, subestimarea estetică a dramaturgiei caragialiene și a prozei lui Slavici, negarea nuvelisticii lui Galaction, supraevaluarea unor Gh. Brăescu, Ion Iovescu, Camil Baltazar și a altora), dar linia globală trasată de critic intră în categoria evaluărilor durabile. Nici o consonanță de metodă nu leagă cele zece volume de Critice (1909-1929), de factură impresionistă, de tezele de doctorat
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Astfel, teoria totalitarismului, propusă de Hannah Arendt În anii 1950 pentru delegitimarea comunismului prin asocierea lui cu fascismul, avea să fie reluată În teorii mai recente ale unei minorități critice apropiate PDS (Michael Brie), justificând supunerea față de vechiul regim prin supraevaluarea dimensiunii represive a partidului-stat și a concentrării lui piramidale, fapt care diminua problemă responsabilității colective și individuale, transferată În totalitate liderilor politici. Acestui tip de reconstrucție a trecutului est-german i se opun teoriile care pun accentul pe avantajele obținute prin
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un model de explicare a prăbușirii fostului regim care pornește de la contradicția dintre acumularea concentrată de poziții Înalte de către nomenclatura și autonomia sub-sistemelor sociale cerută de dezvoltarea economică (imposibilitatea legilor endogene de a se impune, deprecierea cunoștințelor de specialitate și supraevaluarea posturilor politice). Alți factori au contribuit de asemenea la schimbare: statutul semiperiferic al Ungariei și dependența ei de economia mondială, măsurile de liberalizare luate de vechiul regim și raporturile de interdependenta stabilite cu „economia secundă” și cu „societatea secundă”; modificarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
membri ai familiei, de colegi sau alți indivizi cu care au venit În contact, din motive variate (situație socială, deficiențe psiho-motrice și intelectuale, trăsături psihocomportamentale). La aceasta se adaugă lipsa unor relații sociale ceea ce a adus la o tendință de supraevaluare a propriilor necesități, precum și la nesiguranța sau lipsa de orientare. Deci, copilul cu tulburări comportamentale este caracterizat de: slabe abilități de bază; oportunități și aspirații limitate; slabe relații cu ceilalți elevi, cu părinții sau profesorii; stimă de sine scăzută; presiune
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
să supraevalueze valorile Supra-Eului, atribuindu-și calități prin care persoana respectivă caută să se situeze deasupra celorlalte persoane. Orgoliul are un caracter subiectiv și seducător pentru individ, putând, din aceste motive, degenera În vicii morale (mândrie, vanitate, aroganță etcă. Această supraevaluare de sine, lipsită de regulă de un fundament real (atât timp cât individul Însuși și-l atribuie și nu ceilalțiă, nefiind Întemeiată valoric, creează o falsă imagine a persoanei respective. Aceasta o va situa, În raporturile sale cu ceilalți, Într-o poziție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ceilalți. Modestia este o inhibiție psiho-morală a tendințelor Supra-Eului unui individ. Ea exprimă o atitudine de rezervă, de abținere, de autocontrol, dorința de a nu deranja pe ceilalți. Orgoliul este, dimpotrivă, o atitudine psiho-morală, prin care individul caută, printr-o supraevaluare excesivă, să se impună celorlalți. Totul se centrează pe propria sa persoană, mergând până la negarea oricăror valori ale celorlalți. Este forma cea mai accentuată a egocentrismului. Aroganța este forma prin care, atitudinal, orgoliul se manifestă ca violență psiho-morală În relațiile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt În contradicție cu normele morale, cu Binele, Înclinând către Rău. Aceste idei imorale pot avea ca subiect de referință propria persoană, sau ele fac referire la ceilalți. aă Ideile imorale care fac referire la sine sunt legate de o supraevaluare a propriei persoane, o hipertrofie a Eului, datorită unui egocentrism exagerat și nejustificat. Ele iau aspectul orgoliului, al disprețului pentru ceilalți. bă Ideile imorale care fac referire la persoana celorlalți sunt corelate cu cele referitoare la sine și ele arată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de valori formale, inutile. Un Eu ideal este În primul rând un concept teoretic, abstract, un criteriu de referință. Din punct de vedere practic, distingem două mari grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-o anumită direcție, În raport cu tipul de valori care contribuie la formarea lor. În general, tipurile imagologice pozitive sunt rezultatul unei supraevaluări exemplare a Eului, fapt care face ca ele să se remarce, să aibă caracter de exemplaritate. Le vom prezenta În continuare. a. Tipurile exemplare practice Această categorie cuprinde tipurile psiho-morale care acționează asupra sferei subiective, a intimității indivizilor, creând o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a controlului ideologic, ca exemplu frapant de manipulare politico-propagandistică a valorilor literare în perioada „obsedantului deceniu”. Un studiu de Ion Vitner și o prefață de Sergiu Fărcășan sunt principalele piese ale dosarului proclamării lui T. ca poet oficial și al supraevaluării lui ca precursor al realismului socialist. Poet fără îndoială minor, de nivel modest, el își „jucase”, de fapt, destinul literar în anii de la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor. Aparținător „epocii epigonilor eminescieni” (Romulus Dianu), contemporan și
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de ideea de superioritate a propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente, sentimentul propriei sale insecurități în raport cu lumea și cu celelalte persoane, intoleranță la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Orice persoană este tentată să „vadă” numai anumite aspecte ale vieții personale; pe unele să le „uite”, pe altele să le „scoată în evidență” și, în plus, să mai „adauge” „elemente biografice” inexistente, imaginare cu scop corectiv sau de compensare, supraevaluare etc. În felul acesta se constituie, în paralel cu biografia reală un mit biografic sau un roman biografic individual. Filozofia existenței și a persoanei a adus importante contribuții la analiza psiho-biografică a persoanei umane, cu aplicații multiple în psihologie, psihanaliză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
plăcerea erotică cu durerea fizică. Este opusul sadismului. Mânie: stare de afect de scurtă durată și de mare intensitate, caracterizată printr-o descărcare pulsională asupra unui obiect sau a unei persoane. Megalomanie: impresia falsă a unor bolnavi deliranți, constând în supraevaluarea calităților personale. Melancolie: tulburare psihopatologică caracterizată prin dispoziție tristă, viziune pesimistă, inactivitate, idei delirante de negație și catastrofice, durere morală, monoideism trist, izolare morbidă, pierderea inițiativei și a dorinței de a trăi, idei și acte suicidare. Menopauză: oprirea definitivă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considera că ele operează mai ales în ceea ce privește aprecierea importanței valorii și a anumitor „arii de conținut” sau „subdomenii curriculare” pentru realizarea scopurilor propuse. Când designerul este expert într-un domeniu, se manifestă așa-numitul „narcisism de specialitate”, ce conduce la supraevaluarea domeniului în care este expert și subevaluarea altor domenii. Când matematicienii sunt implicați în proiectarea curriculumului formării profesorului de matematică, ei vor supraaprecia rolul unor capitole din matematică pe care profesorii nu le vor preda niciodată în gimnaziu sau liceu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și mai ales corectă a dimensiunilor noastre intime, spirituale, dacă vrei, și a recunoaște că nu suntem așa de „mari” cum ne place să credem, ceea ce ar însemna dezgolirea unei statuete penibile, un fel de homunculus ridiculus. Bineînțeles că orice supraevaluare este ridicolă sau penibilă și, dacă nu e cazul unui antrenament autosugestiv de depășire a unei depresii, ea poate trece pe panta alunecoasă a stărilor paranoice atunci când „măsurile” lipsesc. „Mărimea” este dată de sentimentul măsurii și ele nu sunt într-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ci dislocarea, posibilă doar prin comparație exagerată, a prestigiosului și strivitorului model cultural maiorescian: eforturile Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea metisă” și „mahalagismul cultural” ale epocii postpașoptiste au condus, odată cu tendința de supraevaluare a „caligrafiei stilistice”, la „sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice”, ajungând să se osifice apoi în criterii axiologice dogmatice, atotprezente atât în sistemul educațional, cât și în critica și estetica interbelice. Studiul Limba literară - concentrat asupra gestului genezic al
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în literatura română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință supraevaluări cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
producere a deciziilor. Mecanisme de decizie certe, de încredere vor produce soluții certe. Plusvaloarea poate fi investită fie în capacitățile persoanelor care iau decizii, fie într-o serie de instanțe exterioare cărora li se deleagă autoritatea să ia asemenea decizii. Supraevaluarea capacităților decidentului poate lua o mulțime de forme, începând cu credința în capacitățile decizionale propriu-zise (har, inteligență, intuiție, noroc, șansă) și sfârșind cu absolutizarea cunoștințelor de care dispune respectiva persoană. În mod frecvent întâlnim o combinare a acestor două variante
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
autenticitate, plăsmuitori ai unui „univers de carton”. „Excepționalismul” generației ’80 este astfel pus în chestiune. Contestările vehemente, reciproce ori încrucișate, par să fie un lucru normal, poate chiar banal în viața literară de la noi și, probabil, și de aiurea. Dincolo de supraevaluările ori de subestimările partizane, o. rămâne în cele din urmă unul dintre cele mai importante episoade ale dinamicii literaturii române contemporane. Repere bibliografice: Desant ’83, București, 1983; Simion, Scriitori, IV, 466-723; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor vremuri o trataseră. Toate legiuirile vechi pornind de la concepția perimată azi a unei supraevaluări a bărbatului, al cărui rol social exclusiv, era tămâiat și recunoscut cu potențări mistice aproape, au creat din femeie o ciudată „purtătoare de drepturi”. ș...ț Codul Napoleon, pe care - în imitatori fideli - l-am copiat în legiuirile noastre, a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai importanți prozatori ai epocii, unul dintre principalii novatori ai prozei românești de ficțiune. Cultivă o formulă estetică și o ideologie literară (aplicată) de o profundă originalitate. Cărțile lui, inegale valoric, dar fără excepție remarcabile, au suscitat uneori contestări sau supraevaluări, deopotrivă nejustificate, sau au fost cvasiignorate din rațiuni în afara literaturii („cariera” sau gesticulația publică a scriitorului, episoade biografice, „ideologia” reală sau presupusă, jactanța lui proverbială, suspiciunea de egolatrie și acuzația de aroganță constituite ca reacție la discursul lui publicistic, considerat
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]