KorAP: Find »[drukola/base=suprainfecție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...7 >

168 matches

Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

face cu alte erupții infecțioase, bacteriene sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. 4.2.6 Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat:  pneumonia cu celule gigante (Hecht)  keratita rujeolică punctată  crupul rujeolic  suprainfecțiile posteruptive bacteriene: bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză  gastroenterita, hepatita, enterocolita, adenita mezenterică  encefalomielita acută, panencefalita sclerozantă subacută  alte complicații rare: miocardita, glomerulonefrita, purpura trombocitopenică postinfecțioasă, exacerbarea tuberculozei preexistente. 4.2.7 Tratament Spitalizarea este necesară în formele severe și complicate

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
și a 5-a zi de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic de infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Bolile eruptive MAJORE 73 Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie, leziuni cicatriceale cutanate. Varicela perinatală apare la copii

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin:  Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86  Suprainfecția bacteriană sau micotică  Mecanism toxic: nefrita “in focar”  Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape:  Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ușor alcoolizate aplicate pe fața anterioară a gâtului, administrarea de picături nazale INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 87  Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen).  Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
boli infecțioase 5.3.5.2 Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt:  Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie  Neurologice: sindromul GuillainBarre, meningită, encefalită, mielită, nevrită INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 93  Cardiace: miocardita, pericardita  Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă  Ruptura splenică  Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de oboseală cronică sunt astenia, fatigabilitatea, hipersomnia, artralgiile, persistente peste

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
funcției hepatice, repaus; din cauza riscului de ruptură splenică, se evită exercițiile fizice timp de cel puți 4 săptămâni  Simptomatice: analgezice, antitermice  Patogenic, în formele cu obstrucție respiratorie sau angină severă: corticosteroizi în cură scurtă. Antibioticele sunt justificate numai în cazul suprainfecțiilor bacteriene. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 94 5.4 Difteria 5.4.1 Definiție Difteria este o boală infecțioasă acută și transmisibilă, strict umană, determinată de Corynebacterium diphteriae, caracterizată printr-o evoluție autolimitantă, cu febră, fenomene locale patognomonice și stare toxică

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
laringiene și a mușchilor respiratori. Nevritele periferice se manifestă tardiv, în săptămânile 7-10, cele mai frecvente fiind paraliziile de nervi cubital și sciatic popliteu extern și nevritele senzitive. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 97 Alte complicații sunt manifestările toxice renale, hemoragiile, suprainfecțiile bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite). 5.4.5 Diagnostic Diagnosticul difteriei este susținut de următoarele criterii:  Epidemiologic: neimunizat, contact cu bolnav de difterie  Clinic: pseudomembrane și stare de toxemie  Laborator:  Nespecific: leucocitoză, neutrofilie, VSH crescut  Bacteriologic: identificarea bacilului difteric. Diagnosticul bacteriologic

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
de tip respirator și extrarespirator. Complicațiile respiratorii sunt: crupul și bronșiolita (rar), bronșita acută, pneumonia primară gripală (edematoasă), otita medie acută, sinuzita acută. Spre deosebire de pneumonia gripală primară, determinată de acțiunea directă a virusului gripal, pneumonia bacteriană secundară este cauzată de suprainfecții cu Stafilococ auriu, H. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 102 Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
în primele 48 de ore de la debut. După mecanismul de acțiune, antiviralele disponibile pentru gripă sunt inhibitori de neuraminidază (Oseltamivir, Zanamivir). Amantadina și Rimantadina inhibă proteina M, dar sunt active doar pentru virusul gripal A. Antibiotice se recomandă NUMAI pentru suprainfecțiile bacteriene. Măsurile de terapie intensivă pot fi necesare în cazul pneumonii gripale primare. 5.5.7.1 Profilaxie Chimioprofilaxia cu Oseltamivir este recomandată postexpunere. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 104 Imunizarea populației, cu prioritate a persoanelor cu risc mare de îmbolnăvire

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
protrombina , proaccelerina, proconvertina ↓protrombinei < 50% are prognostic sever 4 Sindromul inflamator și de răspuns imun ↑γ-globulinele VSH ușor crescut în perioada preicterică, normal sau scăzut în perioada icterică 5 Sindromul hematologic leucopenie cu limfomonocitoză leucocitoza anunță o formă severă sau suprainfecție bacteriană În perioada de stare, forma icterică a HVA se diferențiază de:  Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie  Icterul prehepatic (hemolitic)  Icterul hepatocelular  Infecțios: hepatite secundare virale sau bacteriene  Toxic: CCl4, ciuperci, alcool, medicamente  Genetic: B. Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul Criegler-Najar

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
este comună cu a VHB. Denumit și agentul delta, VHD este un virus ARN neclasificat, defectiv, cu dimensiuni de 35-37 nm, condiționat de prezența învelișului HBs pentru replicare și pentru producerea leziunilor hepatice. Infecția cu VHD poate fi coinfecție sau suprainfecție a VHB. Confecția semnifică infecția concomitentă cu VHB și VHD, care evoluează într-un singur episod clinic, cu risc de evoluție fulminantă (Figura 7.4.) Suprainfecția cu VHD apare la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
pentru replicare și pentru producerea leziunilor hepatice. Infecția cu VHD poate fi coinfecție sau suprainfecție a VHB. Confecția semnifică infecția concomitentă cu VHB și VHD, care evoluează într-un singur episod clinic, cu risc de evoluție fulminantă (Figura 7.4.) Suprainfecția cu VHD apare la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printro formă fulminantă de hepatită sau prin accelerarea evoluției hepatite cronice cu VHB anterior inactive (figura 7.5). Hepatitele acute virale 134 Fig. 7.4

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism citopatic direct, cât și prin mecanism mediat imunologic (indirect). Diagnosticul coinfecției și suprainfecției VHD-VHB se bazează pe markerii serologici. (tabel 7.4). Profilaxia infecției cu VHD este asigurată indirect de profilaxia VHB, prin imunizare vaccinală și prin măsuri universale de prevenție. Hepatitele acute virale 135 Fig. 7.5 Suprainfecția VHD-VHD Tabel 7.1

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
indirect). Diagnosticul coinfecției și suprainfecției VHD-VHB se bazează pe markerii serologici. (tabel 7.4). Profilaxia infecției cu VHD este asigurată indirect de profilaxia VHB, prin imunizare vaccinală și prin măsuri universale de prevenție. Hepatitele acute virale 135 Fig. 7.5 Suprainfecția VHD-VHD Tabel 7.1 Diagnosticul serologic al hepatitei cu VHD Co-infecție VHB-VHD Supra-infecție VHD-VHB VHB AgHBs AcHBcIgM + + + VHD AgVHD AcHD-IgM ARN-VHD Tranzitor + (seroconversie) + Tranzitor + (seroconversie) + Hepatitele acute virale 136 7.5.4 Hepatita acută cu virusului hepatitic C Se estimează

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432

inelului himeneal, la nivelul labiilor mici, la nivelul fosetei naviculare, deoparte și de alta a meatului urinar sau în regiunea clitoridiană. Acestea din urmă dau uneori hemoragii impresionante. Sutura plăgilor regiunii vulvare este obligatorie, atât din cauza hemoragiei cât și din cauza suprainfecției lor, pot constitui porți de intrare a germenilor patogeni în organismul femeii. Sutura plăgilor se face într-un singur plan (în bloc) cu fire în „X” în regiunile hemoragice, cu fire simple la plăgile lineare. Conduita la naștere în unele

Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
Corola-publishinghouse/Science/736_a_1043

mg, administrată la începutul procedurii. În funcție de evoluția cazului se vor utiliza drogurile adecvate pentru combaterea eventualelor tulburări cardiovasculare, clonidina fiind unul din medicamentele de elecție în aceste situații. Efectele secundare asociate acestei tehnici sunt reduse că incidența, dar potențial severe: suprainfecții respiratorii, ARDS (acute respiratory distress syndromeă, accidente embolice, tulburări cardiovasculare, decese, etc. Există numeroase controverse privitoare la eficientă și siguranța detoxifierii ultrarapide de opioide. O parte din autori susțin că eficiența metodei este modestă, o mică parte din pacienți renunțând

DETOXIFIEREA ULTRARAPIDA DE OPIOIDE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dorel Săndesc (2010) [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1043]
Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

ganglionare sau mediastinale. 5. Accidentele unor sindroame posttuberculoase: pneumotorax spontan ce poate fi dat de emfizemul bulos sau de cavernele deterjate, hemoragii prin hemoptizie sau hemotorax. 6. Sindroame posttuberculoase sechelare: tuberculomul, caverne epitelizate ce prezintă complicații cum ar fi hemoptizia, suprainfecția bacterienă sau micotică, emfizemul bulos cortical. 7. Sindroame posttuberculoase parietale ce prezintă fistulizări cutanate tardive 8. Extragerea unor materiale de proteză cum ar fi ulei, bile, bureți 9. Sindroame dureroase postpahipleurite masive sau postintervenție chirurgicală 10. Sechele ale tratamentului chirurgical

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
și rapiditatea în execuție și obținerea unui colaps selectiv (limitat la parenchimul subiacent) de bună calitate, fără a fi însoțit de respirație paradoxală. Dezavantajele majore sunt posibilitatea de migrare a materialului, erodarea parenchimului subiacent și apariția unei fistule bronhopleuro-cutanate, și suprainfecția. De altfel, acest tip de colaps este indicat pentru colabarea plămânului tuberculos și nu pentru desființarea unui empiem, unde prezența infecției exclude practic folosirea acestor materiale străine. Metoda este astăzi abandonată [56,57,99,112,101]. 7. TORACOPLASTIA OSTEOPLASTICĂ (1954

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
bolnav, cu reducerea sau desființarea șuntului cu rezultate foarte bune postoperator. BK negativ la examenul direct și la culturi, este indicat tratamentul chirurgical, deoarece în multe piese de rezecție examenul bacteriologic a depistat bacili vii cultivabili, de obicei MDR pe lângă suprainfecția cu tulpini bacteriene și ele polichimiorezistente, în piesele de rezecție sau în magma purulentă a cavităților reziduale - exemplu cazul Z.G., în pereții cavernelor. În plus ele sunt sursa unor complicații ca: supurația, grefarea unor micoze etc. O analiză a

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
complet neventilat) și plombaj extrapleural cu bile de plastic (mingi de ping-pong). Evoluția postoperatorie este însă nefavorabilă, cu spute și culturi pozitive, fără ameliorare clinică și radiologică. Examenul CT preoperator, una dintre bile prezintă nivel lichidian în interior, semn de suprainfecție. Colapsul este ineficient cu prezența unei cavități reziduale pleuro-pulmonare (Colecția Clinicii Chirurgie II UMF Târgu-Mureș). Se intervine chirurgical îndepărtându-se bilele de plastic (mingile de ping-pong) și se practică o toracopleuroplastie superioară într-un singur timp operator procedeul Boțianu I.

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301

și consumatorii de alcool Hepatita virală D (HDV) sau hepatita delta este provocată de un virus defectiv care apare numai la persoane bolnave de hepatita B. Boala poate fi transmisă pe cale sexuală sau de la mamă la copil, la naștere. Această suprainfecție evoluează spre hepatita cronică și ciroză. Hepatita virală E (HEV) este provocată de un virus din familia Caliciviridae, mai frecventă În Mexic, India și În unele țări africane. Se răspândește prin contaminare cu fecale și este foarte periculoasă pentru femeile

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749

nervoasă este scăzută. Această categorie de pacienți prezintă cel mai mare risc pentru apariția leziunilor cutanate, pe care nu le constată decât vizual. Nefiind dureroase, sunt deseori neglijate de pacient timp de mai multe zile sau chiar săptămâni până când, datorită suprainfecției, se prezintă la medic; uneori într-o etapă ce a depășit posibilitatea unui tratament medical conservator. Diagnosticarea cea mai ușoară se poate face testând sensibilitatea dureroasă a picioarelor cu vârful unui ac. Determinarea pragului de electropercepție, permite evaluarea cantitativa a

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760

găsit că nivelurile de IgG sunt diminuate la pacienții cu diabet zaharat față de cei fără diabet (23). S-a găsit o rată de onicomicoze de 5,9% la pacienții cu diabet față de cei fără diabet (0,6%) și rata de suprainfecții bacteriene de 16% față de 6% (12). În Institutul „N. Paulescu”, am studiat reacția cutanată imunitară, măsurată prin reacția intradermică la PPD și am putut să demonstrăm că toți pacienții aveau o imunitate celulară anormală. La pacienții cu hiperglicemie, reacția intradermică

Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691

cele mai multe cazuri [1,2]. Ansele intestinului subțire sau a celui gros ar trebui sa fie evitate, în special, atunci când se tentează puncționarea unei structuri chistice. Această contraindicație este extrem de importantă, mai ales în cazul pacienților imunocompromiși, pacienți la care riscul suprainfecției este foarte probabil [2]. În momentul efectuării unei biopsii pancreatice, putem întâlni unele dificultăți și capcane. Datorită faptului că țesutul peripancreatic este hiperecogen, vizualizarea vârfului acului este adesea foarte dificilă. Aceste dificultăți se pot depăși dacă se utilizează ace speciale

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579

12 luni sau chiar mai mult. În unele cazuri, tratamentul medical descris mai sus este necesar a fi asociat cu o serie de alte măsuri specifice cum ar fi combaterea șocului hipovolemic din phlegmatia coerulea dolens, antibioticoterapie în caz de suprainfecție bacteriană sau TVP înalte. TRATAMENTUL CHIRURGICAL Tratamentul chirurgical este rar indicat în TVP, el având două obiective majore și anume: repermeabilizarea venei prin trombectomie, respectiv, diminuarea/eliminarea pericolului de TEP prin întreruperea sistemelor venoase prin care un fragment de tromb

Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]