706 matches
-
șeful PRM ar fi fost bine intenționat, ceea ce nu cred, și ar fi vrut să anunțe, astfel, NATO și Statele Unite că el și partidul său sînt adevărații susținători ai cauzei antiteroriste. Atunci CVTudor și partidul său ar fi jucat cartea supralicitării acestei cauze, nu ar fi stat în apele tulburi ale unor declarații echivoce, după tragedia pe care terorismul a provocat-o în America. Or, CVTudor a mai mințit o dată cu acest prilej, afirmînd că i-ar fi fost ridicată imunitatea parlamentară
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
Predilecția poetului nemțean Radu Florescu - proaspăt premiat de revista Convorbiri literare și, totodată, aflat la al cincilea volum de poezie - pentru "negru" și "moarte" (vechi obsesii, în fapt) dăunează poemelor întrucât nu susțin o tensiune de fond, ci pierd prin supralicitare orice capacitate de sugestie. Rând pe rând sunt "negre": florile, copacii, cerul, soarele, geamurile, vorbele, strugurii, fragii etc. Născute din esențele mult diluate ale acestor cuvinte, imaginile și stările poemelor ratează, totuși, uneori, cu puțin, efecte notabile: "între mine și
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
privire care urmărește "inamicul", încercînd să anticipeze reacții, în felul în care spune o replică sau alta, frica își îmbogățește fațetele. Rigoarea nu exclude inventivitatea și amîndouă pun pe scenă țoapa tipică din orice colțișor de lume. Darămite din Balcani! Supralicitările partenerului său Dan Condurache, agitația peste margini și de multe ori fără măsură, diluează consistența acestui personaj labil și unsuros, laș și "curajos" și riscă să ducă spectacolul spre o zonă ieftină. Pe de altă parte, sînt scene unde stilul
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
O dată pentru a marca translația în timp a sensibilității receptoare, ce-și impune, periodic, noi seturi de opțiuni axiologice, a doua oară pentru deparazitarea producției literare de criteriile străine acesteia, pentru proporționarea valorilor în funcție de ele însele. Jocul de reducții și supralicitări, ca și reparațiile sînt, pînă la urmă, inevitabile, cu atît mai mult cu cît ele se așează pe o felie istorică. Nu ne miră, așadar, opoziția tenace, de natură conservatoare (reacționară), a celor ce țin cu dinții de pozițiile și
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
și-ar putea exprima punctele de vedere față de Testamentul lui Creția. În sensul celor spuse pînă acum, ideea de a face un spectacol de teatru dedicat lui Eminescu în și pentru "Anul Eminescu" mi s-a părut o forțare, o supralicitare, în fond. Așadar, am amînat să văd Și mai potoliți-l pe Eminescu! de Cristian Tiberiu Popescu, montarea lui Grigore Gonța de la Teatrul Național din București pînă după "Anul Eminescu". Articolul lui Andrei Pleșu, Eminescu și recitatorii, din care și
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
perfect anonime, sunt nucleele unor reportaje/ anchete de sertar, republicate acum in extenso. Interesul acestora poate fi unul polemic față de senzaționalul cu orice preț, păgân și imund, ce vinde o seamă de ziare de azi, dar și unul de estetică: supralicitarea realului, autenticitatea procedurilor unui jurnalism profesionist concurează cu succes ficțiunea literară. Cine plonjează fără prejudecăți în aceste dosare de existență are nu numai revelația unei colecții de suflete tari, ci și a fidelității lui Mihai Stoian față de o anume și
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
din învățămîntul universitar, nu i-a interzis multiplele deplasări peste hotare, nu i-a impus un domiciliu forțat și, cu atît mai puțin, nu l-a condus la temniță. De ce să utilizăm o notă inutilă, cînd celelalte sună, în pofida micilor supralicitări circumstanțiale, atît de armonios? * Ultimul cuvînt pe care am fost pus în situația de a-l rosti în fața impunătorului profesor mai sus menționat, în ziua cînd acesta a fost uns cetățean de onoare al Clujului de către Gheorghe Funar: "mi-e
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
insignifianța tramei și amploarea fantasmatică, absurdă a faptelor declanșate, deși a generat unele reproșuri din partea criticii, se corelează perfect cu intențiile autorului: lumea, cu imperfecțiunile și utopicele ei perfecțiuni, cu sistemul socio-politic alienant, nu poate fi distrusă, discreditată decât prin supralicitarea, prin exagerarea tuturor viciilor și anomaliilor sale. Sunt denunțate astfel, într-un pamflet care își epuizează complet obiectul, aberațiile partidului, securității, școlii, bisericii, pervertirea relațiilor interumane, duplicitatea, minciuna, lașitatea, infamia, teroarea, frica etc. Romanul debutează în nota preponderent hazlie a
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
oarecum aleatoriu însemnărilor (multe dintre ele țin de incidente întîmplătoare, de agenda culturală a momentului respectiv sau de dezbaterile din presa literară), există în publicistica lui Marin Mincu și cîteva preocupări constante: Eminescu, Călinescu, dezbaterile din Cenaclul "Euridice", deconspirarea imposturilor (supralicitărilor) din viața literară, punerea în situație delicată a celor care l-au lovit într-un fel sau altul prin relatarea unor circumstanțe neștiute sau discuții private, jenante pentru cei în cauză (procedeul nu este foarte elegant, dar, cu siguranță, el
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
și în volumul Plagiatul la români, Ed. ARC, Chișinău, 2004, p. 107-118). Pare că e alarmat de zvonul că Blaga pregătește o acțiune judiciară împotriva lui, probabil sub învinuirea de calomnie. Amenințarea lui Dan Botta vine ca o replică de supralicitare a ofensei: "acest domn va avea să răspundă neapărat, pe altă cale, de insultele pe cari le-a rostit". Nu putea dezvălui în public ce însemna "altă cale", întrucât duelul ieșea din cadrele legii, dar despre duel era vorba. Să
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
aduceau o perspectivă nouă asupra unei literaturi cu care cultura noastră s-a întâlnit târziu și, din păcate, mai ales într-un context puternic ideologizat. Fără să fie el însuși slavist - ceea ce înseamnă și că nu a căzut pradă tentației supralicitării obiectului -, eminentul teoretician și sociolog al literaturii a lecturat câțiva autori fundamentali (de la Lev Tolstoi la Valentin Rasputin și de la Turgheniev la Soljeniț`n) cu o pasiune genuină și cu o bună cunoaștere a raporturilor literaturii cu „problematica umană”. În
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
Viziune și tehnică la Geo Bogza, și eseurile Nu din pietate, ci din necesitate (M.R. Paraschivescu), și «Divanul» unui înțelept cu limba română (C. Noica). Ele se raportau, atunci când au fost scrise, la crize și situații provocate de fostul regim: supralicitarea trecutului și a autohtonismului, reprimarea contestației, ocultarea gândirii nemarxiste. Dispărând contextele care le-au generat, subtextele lor nu mai spun prea multe lectorului. Însă textul criticului rămâne. E actuală discuția despre rolul imaginației istorice în critica lui Călinescu, despre tehnica
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
Maiorescu, Lovinescu, Voiculescu, Eliade, Cioran...). Când regimul se liberalizează (situația din anii '60), "viclenia" subsistemului cultural e de a-i scoate la suprafață și a-i reîntări canonic pe toți autorii excluși ori marginalizați. Recuperări nu întotdeauna cu spirit critic, supralicitări, mitizări contemporane. Prin consecință, neomodernismul "șaizecist" este și mai bricolat decât modernismul interbelic pe care îl recuperează masiv și ostentativ, fără nici o anxietate a multiplelor, divergentelor influențe. Când totalitarismul sucombă și pericolul reactualizării lui este îndepărtat, cu totul abstract (situația
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
din NY, și ipoteza savantului este servită direct. Din această demonstrație, filmul nu iese deloc cîștigat, el devine nu doar clar, ci și îngrozitor de banal, propagandistic și ecologistic. Al doilea mare defect care-l apropie de maniera blockbusterelor ține de supralicitarea climactică, la scenele tari. Spre exemplu, Shyamalan are grijă ca toată orchestra decibel cu decibel să-ți bubuie urechile nu care cumva să ratezi momentul din nebăgare de seamă, astfel că o scenă impresionantă, filmată de jos în sus, cu
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
existențială (totul sugerează tendința de însingurare, de excludere socială, de neadaptabilitate la un cotidian vâscos, în care totul este relativ, contururile se întrepătrund, nimic nu este predictibil) romanele lui Norman Manea ies în evidență prin modernitatea scriiturii. Într-un fel, supralicitarea modernității (oarecum de înțeles în cazul unor romane al căror conținut era în răspăr cu normele estetice și ideatice dictate de un regim care avea tendința să controleze totul, scrise într-un timp în care cenzura era activă) constituie principala
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
târziu, ar fi acela al romanului Cel mai iubit dintre pământeni (1980). Simplu spus, subversivitatea ar consta în faptul că Marin Preda, prin Victor Petrini, acuză indirect întregul sistem comunist sub masca anti-stalinismului, de terorism de stat. Nu e o supralicitare sau o suprainterpretare. Succesul extraordinar al romanului nu poate fi desprins de acest gând al cititorului: scriitorul denunță opresiunea și abuzurile exercitate de comunism, nu doar de stalinism, într-un mod limitat. E o metonimie a denunțului: în această parțialitate
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
în absența darului actoricesc al autorului, ele se citesc cu mare plăcere, pentru că sînt foarte bine scrise. În articolele sale, Pruteanu procedează adesea prin reducere la absurd, exagerare terapeutică, enervare caragialiană. Umorul e rezultatul unor acumulări de efecte imprevizibile, de supralicitare a unei greșeli. Degeaba protestează lingviștii, în cercul lor relativ închis, împotriva unor pronunțări de tipul Pescariu. Dacă ar fi mai avut ocazia să-și desfășoare spectacolul comic, poate că doar George Pruteanu ar fi obținut, în timp, un rezultat
Doar o vorbă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8606_a_9931]
-
de dificili și de exigenți cînd era vorba de mari scriitori contemporani, s-au întrecut în elogii la adresa lui Pann, devenit un fel de reper cultural pentru secolul al XIX-lea. Avem a face, în acest caz, cu un soi de supralicitare postumă pe măsura ignorării sau a desconsiderării cu care l-au înconjurat pe poet contemporanii săi. A idealiza însă, în secolul XXI, lumea spirituală a lui Anton Pann înseamnă să cedezi unui impuls mai degrabă sentimental sau să împingi snobismul
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
și scriitoricești și implicarea în viața cetății, crezînd printre altele că "orice rău este înlesnit de abstinența intelectualului Ťde la răspunderea vieții publice, de ataraxia voluntarănť." În orice caz, nu de apărare are nevoie Călinescu, ci de studii atente, fără supralicitări, fără exagerări și patetisme. Călinescu nu e un critic obscur, aflat în pericolul de a fi uitat și nici greșit evaluat. Construcția sa fundamentală a influențat generație după generație, alimentînd, fie și subteran, modul nostru de a înțelege literatura. Amprenta
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
în doar câteva zeci de cuvinte, începutul perfect pentru orice studiu serios - de istorie literară - care i s-ar putea dedica lui Sebastian Reichmann. Orice deviere de la asemenea tonalități mai degrabă rezervate ar conduce la erori de percepție critică. Nici supralicitările, nici subevaluările, nici încrederea oarbă, nici scepticismul de dragul scepticismului nu au ce căuta în grila de opțiuni conturată în jurul volumelor celui pe care - cu empatie - Gellu Naum îl numise, evghenisindu-l, Contele Sebastian. Din mocheta lui Klimt și din covorul lui
Covorul lui Sierpinski by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8160_a_9485]
-
mîine tarele noastre caracteristice. Putem să ne facem că nu le vedem, să ne complacem în ele "făcîndu-ne că lucrăm", conform memorabilei vorbe atașate bardului, împotriva lor, sau, la fel de bine, putem să le vituperăm cu mînie cioraniană ori cu paroxistică supralicitare a acesteia, cum procedează H.-R. Patapievici. Rezultatul e același. Doar că în al doilea caz naționalismul, inversat cu furoare prin diatriba antinațională, are un aer masochist, rimînd în realitate cu sadismul xenofob. Soluție naivă a întoarcerii pe dos a
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
ai Securității, posedă o oarecare înlesnire a condeiului, dar nu rezistă tentației (ori sarcinii?) de a formula cu orice preț obiecții: „Pe parcursul acestei ample demonstrații se fac multe observații inedite, disocieri fine, atestînd o reală capacitate de discernare [sic] critică. Supralicitarea factorului estetic, abstragerea din contextul social-istoric al epocii, nebulosul irațional conceput ca izvor al autenticei emoții creatoare, au dus însă la o seamă de aprecieri neconcludente, de valoare îndoielnică asupra lui Eminescu. Poezia cu mesaj social, în speță scrisorile, sau
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
și respectate. Mai mult, toți vor să știe cum să aleagă un câștigător. Problema este că foarte puțini pot"99. Cifrele sunt mirajul contemporan. Ceva îmbracă aura adevărului dacă este susținut cu cifre. Evident că ele au rostul lor, dar supralicitarea importanței acestora poate împiedica și cele mai inovative soluții în contextul unui maraton pe piață de tip umăr la umăr. Și există suficiente exemple de cifre înșelătoare: "Multe cifre sunt ridicol de nesigure, după cum au de-monstrat-o scandalurile financiare de la Enron
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
al companiei; natura muncii; sistemul de performanțe; tipul de feedback; atitudinea față de risc; structura sau orientările (orientarea activității, orientarea în raport cu natura umană omul este bun, rău, sau neutru, orientarea în raport cu natura individul poate stăpâni sau nu natura, orientarea în raport cu timpul supralicitarea realizărilor strămoșilor, idealizarea prezentului sau a viitorului, orientarea în raport cu relațiile interumane egalitate, ierarhie sau independență. Unul dintre cei mai reputați specialiști în cultura organizațională, Charles Handy, a structurat patru tipuri de culturi organizaționale care, evident, nu se regăsesc într-o
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
bine încât să-mi fi consolidat o viziune greu de modificat. Mărturisesc că, departe de a mă fi convins, o parte din tiparele de abordare pe care le-am întâlnit în Palimpseste m-au fascinat de la distanță. Nu cred în supralicitările ermetice ale acestei nuvele, nici în șansele reale ale grilei - pure - structuraliste. Iar aceasta pentru că ambele paradigme, coborâte fie și cu un semiton, pot aluneca extrem de ușor în panta exhibițiilor didactice. Scoase din contextul lor funciarmente erudit, multe dintre căutările
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]