276 matches
-
început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica stilului (1984), carte erudită și polemică, constituie și baza exegezelor sale viitoare. Metoda arhetipală folosită revelează unitatea organică a operei în întregul ei, virtute dedusă în urma analizei a nouă „cercuri dialectice”, supraordonate de conceptul de Archaeus - „punct originar al universului” -, prin care Eminescu „împacă contrariile”, rezolvându-le sub semnul armoniei stilistice. Un alt merit al cărții stă în scoaterea poetului de sub incidența limitativă a romantismului și în sublinierea dimensiunii moderne și anticipatorii
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
ei se 'ntemeiază Ei privesc supremația ungurească ca un accident nenorocit pentru ei în dezvoltarea istorică a monarhiei, ei speră chiar în ramificarea monarhiei, unde principiul unității va face concesii raționabile principiului decentralizării, bazat pe grupuri naționale coordonate și nu supraordonate. Politica românilor din Austria e politica austriacă și ar fi bine daca M. Sa ar da o atenție binevoitoare numirii mitropoliților și episcopilor, pentru ca nu prin ei să se introducă sâmburii de politică maghiară între români. Împărat sau rege, rege
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Este relevantă maniera în care venerația pentru familie a crescut, respectiv a scăzut în timp. Deși unele dintre concluziile autoarei poloneze sunt mai degrabă forțate raportat la elementele ce au stat la baza lor, sublinierea implicită a diferenței dintre poziția supraordonată a familiei în imaginarul social și ceea ce reiese din analize vine în sprijinul abordării noastre. Familia nu avea o importanță prea mare în tradiția greacă. Polybius arată că în timpul său oamenii se abțineau masiv de la căsătorie, iar dacă totuși se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitatea este nu doar compatibilă cu libertatea individuală, ci este chiar o condiție necesară acesteia. Derivată direct din definiția libertății, relația dintre libertate și comunitate este considerată de acești autori ca axiomatică. Prezumția este aici că libertatea este un scop supraordonat. Există însă gânditori pentru care faptul că mica comunitate nu este un spațiu în care înflorește libertatea individuală nu este ceva grav în sine. În analiza raportului dintre comunitate și libertate, Taylor consideră trei noțiuni ale libertății: 1) libertatea negativă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
s-au format prin influența statelor primare vecine. În privința formării statelor primare, teoria marxistă explică apariția grupurilor purtătoare de inegalitate printr-un anumit avans tehnologic în agricultură care face să apară un surplus de mâncare, producând o stratificare economică. Clasa supraordonată își creează apoi accesul la mijloacele de producție pentru a menține stratificarea. Pentru Marx, creșterea inegalității economice stă la baza formării statului, și este implicit un factor ce conduce la slăbirea comunității. Comunitatea reclamă o anumită egalitate economică, iar menținerea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
boieri și urmașii lor, se observă tendința spre un individualism pronunțat. La baza ierarhiei sociale se observă tendința spre un colectivism ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere morală, în loc de apariția industriașilor ș.a. La bază se observă un conservatorism înrădăcinat în misticism. "Românul din clasele de jos (...) crede, mai curând, că ceea ce face lumea toată este singura lege de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
anterior), se naște acum posibilitatea operațiilor cu operații. Aceste achiziții permit câștigarea dimensiunii ipotetico-deductive a gândirii, ceea ce are ca urmare inversarea raportului între planurile gnoseologice. Dacă, până acum, drumul cunoașterii ducea obligatoriu de la real către posibil, acum posibilul devine categoria supraordonată. Drumul gândirii de la posibil către real este deschis, realul fiind una dintre variante, dar nu singura (în viziunea lui Piaget, în acest salt cognitiv își are rădăcinile idealismul adolescenței). Modelul piagetian a primit, în timp, numeroase confirmări, dar și infirmări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rândurile de bănci. Competiția provoacă tensiune și poate bloca evoluția pozitivă a elevilor, chiar și atunci când are loc între grupuri în interiorul cărora există cooperare, nu numai când este interpersonală. Potrivit lui Sherif, relațiile se ameliorează numai dacă se instituie un scop supraordonat. Acesta este un scop spre care tind ambele grupuri, dar pe care nu-l pot atinge decât conlucrând. Așadar, cooperarea nu numai că intensifică și consolidează procesele de acceptare a celorlalți, dar poate contribui la diminuarea respingerilor cauzate de competiție
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
are nevoie de intervenția constantă a politicului ci vine de la sine - și poate să nu fie instituție într-o alta, unde este nevoie de intervenție constantă pentru menținerea sa. Într-un sistem ce are mai multe niveluri de organizare, nivelurile supraordonate pot opera ca și instituții raportat la nivelurile subordonate de organizare. Caracterul de instituție al unui element social - universitate, căsătorie etc - este dependent și de distanța spațială sau socială, de apropierea fizică sau sentimentală, de rudenii. Dacă un element social
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
of International Relations, 1 (martie 1995), pp. 457-479. Termenul democid se referă la crime în masă (gr. demos, popor; lat. occidere, ucidere). Rummel a lansat această noțiune - într-o lucrare despre crimele efectuate de autoritățile statului - ca pe un concept supraordonat. Democid include următoarele patru subcategorii: genocid (aceeși definiție cu cea a Națiunilor Unite); politicid (uciderea unui grup al populației pe motive politice); crimă în masă/masacre (uciderea nediscriminatorie a oricărui grup de persoane); teroare (escadroanele morții, răpiri etc.) (Rummel, 1997
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
identității de in-group comun propus de S. Gaertner și colaboratorii săi (1993), care este o prelungire a ipotezei contactului, mizând și pe mecanismele recategorizării, ale redesenării granițelor dintre „noi” și „ei”, este în același timp foarte apropiat de modelul scopurilor supraordonate al lui M. Sherif și al colaboratorilor acestuia (1961). Tema in-group/out-group a pătruns puternic și în alte discipline socioumane decât psihologia socială, sociologia și antropologia culturală, în special în istoriografie, mai ales sub influența Școlii Analelor de la Paris. Istorici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
locuri de muncă, avantaje politice etc.). Distorsiunea percepțiilor și prejudecăților intergrupale are ca sursă conflictul de interese reale, diminuându-se sau chiar eliminându-se pe măsură ce interesele sunt satisfăcute și, mai pronunțat, atunci când membrii grupurilor adverse sunt implicați în scopuri comune, supraordonate celor de grupuri diferențiate. 4) Teoria învățării sociale mizează foarte mult, în explicarea relațiilor intergrupale, pe socializarea timpurie, atunci când, atât prin observație directă - vezi cum se comportă cei din grupul tău față de alții -, cât și prin normele sociale care ți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mixte. Contactele directe dintre membrii diverselor grupuri sau mediate - de computer, dar și prin intermediul altor indivizi -, faptul că în lumea modernă și postmodernă oamenii aparțin concomitent mai multor grupuri (au identități multiple) și, de aici, dialectica redefinirilor de „noi”, scopurile supraordonate (vezi și „ipoteza contactului” și a „contactului extins”, „modelul in-group-ului”), alături de amintita flexibilizare ontologică a grupurilor umane, determină ca, pe ansamblu și ca tendință globală, toleranța intergrupală să crească. La nivel mai general, și cele trei modele - asimilativ, al creuzetului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lucru se poate realiza prin: a) utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu influență în grup poate reduce intensitatea unor conflicte); b) rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea responsabilităților în grup; c) în cazul conflictelor intergrupuri, identificarea unor obiective supraordonate (propuse de cadrul didactic) care să oblige grupurile să lucreze împreună. Spre exemplu, K. Levin (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 467) menționează că oamenii fac față unor obiective conflictuale prin două tendințe aparent contradictorii: de abordare (desemnând ansamblul lucrurilor care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unul pozitiv. Strategiile pentru reducerea conflictului pot conține: utilizarea „integratorilor” (apelul la persoanele cu influență în grup poate reduce intensitatea unor conflicte); rotirea persoanelor de la un grup la altul, rotirea responsabilităților în grup; în cazul conflictelor intergrupuri, identificarea unor obiective supraordonate care să oblige grupurile să lucreze împreună etc. 4. Strategiile de rezolvare a conflictului presupun ca toate părțile implicate să ajungă în mod liber la un acord, după ce au redefinit și reperceput relațiile dintre ele și după ce au făcut evaluarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
didactică (pe care o vedem desemnând simpla împărțire a clasei în microgrupuri ce trebuie să îndeplinească anumite obiective și să realizeze sarcini) și construirea, dezvoltarea și optimizarea conceptului de echipă educațională (în care, pe lângă mecanismele proprii echipelor didactice, urmărim obiective supraordonate, cum ar fi climatul educațional intern, motivația pentru lucrul în respectivul grup, legătura dintre aceasta din urmă și performanță, însușirea unui evantai larg de roluri etc.). Facem aceste precizări în momentul de față deoarece - în opinia noastră -, dacă la nivel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și segmente consecutive, ci ca un ansamblu coerent, evolutiv și continuu. și Hybels, și Greiner ne propun modalități alternative de structurare a grupului: prima pornește de la ideea relaționării indivizilor în dualitate, cel de-al doilea face apel la un model supraordonat, de natură organizațională. Am dorit să facem referire la cele două modele tot din rațiuni de continuitate, în sensul surprinderii ambelor segmente de interacțiune, lucru natural în cadrul grupurilor speciale reprezentate de echipele didactice. Într-o perspectivă similară, T.R. Mitchell ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Mai coezive sunt: - grupurile cu atitudini similare; - grupurile de succes; - grupurile cu obiective precise etc. Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994, pp. 496-497) susțin că, în ceea ce privește coeziunea grupului, aceasta poate fi influențată de următoarele cinci elemente: - interacțiunile amicale; - cooperarea, având scopuri supraordonate; - statusul grupului (statusul înalt al grupului tinde să-l facă pe acesta mai coeziv decât un status scăzut); - amenințările exterioare (în cazul apariției acestora, coeziunea grupului poate crește în mod dramatic - spre exemplu, dacă un profesor este foarte sever cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a traversat acest întreg demers, și anume aceea de continuitate în polaritate a fenomenelor de studiat. Printre factorii care pot avea și o incidență competițională și care conduc totuși la unificarea, la coeziunea grupului, putem regăsi: - o amenințare externă; - scopuri supraordonate; - învățarea cooperativă etc. Studiile aparținând lui Deutsch (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, pp. 353-354) și lui Slavin (apud Schmuck, Schmuck, 1992, p. 235) ne oferă elemente practice privitoare la un asemenea echilibru care trebuie identificat și dezvoltat între competiție și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
faptul că, în sens strict educațional, alegerea acestor „amenințări” trebuie făcută cu deosebită atenție deoarece o astfel de abordare poate produce conflicte deosebit de puternice, cu incidențe extrem de nefavorabile tocmai asupra procesului de învățământ pe care dorim să-l optimizăm; - scopurile supraordonate, definite drept scopuri împărtășite de către toți membrii grupului, care necesită un efort cooperativ și care se situează dincolo de diferențierile interacționale dintre elevi/studenți. Într-un conflict dintre două părți ale grupului, găsirea unui scop comun care să depășească aceste ostilități
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
luată ca exemplu, acest aspect poartă denumirea de proces de învățământ și este analizat sub toate perspectivele sale (cea mai întâlnită fiind relația predare-învățare-evaluare). • W - viziunea lumii - sistemul trebuie analizat prin perspectiva viziunii societății în ansamblu, adică a unui sistem supraordonat celui analizat (și față de care acesta din urmă reprezintă un subsistem). Acest mod de lucru are avantajul că vom putea pune astfel în evidență consecințele pe care sistemul analizat le produce asupra societății. Astfel vom răspunde la întrebări privind utilitatea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cine sunt, În raport cu mine Însumi, și În raport cu lumea. Nu pot Însă separa aceste două situații cărora gândirea mea este Îndemnată, În final, să le găsească un acord, pentru a le putea apropia sau chiar unifica. Trebuie să mai existe ceva supraordonat atât mie, cât și lumii, În care să găsesc răspunsul. Acest ceva trebuie să cuprind ambele situații, pe care eu le descopăr și le gândesc. De el depind atât eu, cât și lumea. Dacă admit acest fapt, ca singurul și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și le gândesc. De el depind atât eu, cât și lumea. Dacă admit acest fapt, ca singurul și ultimul care are sămi răspundă șii să-mi explice atât sensul meu, cât și pe cel al lumii, Înseamnă că acea instanță supraordonată ne include pe amândoi - om și lume. De aici rezultă că noi suntem părți ale sale și, odată cu aceasta, descopăr, că nu sunt singur. Prin urmare, va trebui să admit că mai există ceva care se află dincolo de ceea ce eu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Din acest motiv, el nu poate Înțelege decât numai ceea ce Îi este asemănător. Dincolo de existența determinată și circumscrisă temporal, ca durată limitată, apare necunoscutul, pe care, neputându-l experimenta, nu-l pot nici cunoaște. Eu pot Însă intui această existență supraordonată, o pot trăi În planul conștiinței mele, deși nu o pot nici Înțelege și nici explica. Știu doar că mai există ceva de care eu depind, dar numai atât. Prin faptul că gândesc, iar În conștiința mea Îmi reprezint atât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiinței mele, deși nu o pot nici Înțelege și nici explica. Știu doar că mai există ceva de care eu depind, dar numai atât. Prin faptul că gândesc, iar În conștiința mea Îmi reprezint atât lumea, cât și existența universală, supraordonată, care o include, descopăr că eu, ca om, am o situație privilegiată: sunt În lumea finită care mă Înconjoară, dar În același timp, aspir, tind permanent către eternitatea care ne cuprinde. În acest moment, mă descopăr ca fiind și aici
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]