255 matches
-
are nevoie de intervenția constantă a politicului ci vine de la sine - și poate să nu fie instituție într-o alta, unde este nevoie de intervenție constantă pentru menținerea sa. Într-un sistem ce are mai multe niveluri de organizare, nivelurile supraordonate pot opera ca și instituții raportat la nivelurile subordonate de organizare. Caracterul de instituție al unui element social - universitate, căsătorie etc - este dependent și de distanța spațială sau socială, de apropierea fizică sau sentimentală, de rudenii. Dacă un element social
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
indivizilor. Aceste nivele diferite de analiză nu sunt separate și nu funcționează ca elemente izolate. Toate nivelele le afectează pe celelalte conform teoriei sistemelor. Părțile unui sistem nu functioneaza pentru sine, ci pentru a atinge obiectivele mai înalte ale sistemului supraordonat care sunt stabilitatea, creșterea și adaptarea. Valorile există la nivelul unor societăți sau uniuni de societăți, la nivel de instituții și organizații, la nivel de grupuri și în ultimă instanță la nivelul individual. Conform teoriei sistemelor pentru buna funcționare și
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica stilului (1984), carte erudită și polemică, constituie și baza exegezelor sale viitoare. Metoda arhetipală folosită revelează unitatea organică a operei în întregul ei, virtute dedusă în urma analizei a nouă „cercuri dialectice”, supraordonate de conceptul de Archaeus - „punct originar al universului” -, prin care Eminescu „împacă contrariile”, rezolvându-le sub semnul armoniei stilistice. Un alt merit al cărții stă în scoaterea poetului de sub incidența limitativă a romantismului și în sublinierea dimensiunii moderne și anticipatorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
subiectivism și orice raportare la ceilalți își pierde sensul. Fiecare îl va „analiza” pe celălalt, îi va „arunca” o privire superioară și va trece mai departe mulțumit de sine. Astfel, constatăm că avem o concurență ridicată pentru stabilirea ocupantelor pozițiilor supraordonate în ierarhia axiologică. Îndrăznim să afirmăm chiar mai mult, și anume că asistăm la o tentativă de consolidare pe acele poziții a unor elemente care nici măcar nu ar trebui să poată fi introduse într-un asemenea grup. În urma unei cercetări
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
construcție se Înlocuiesc reciproc, formînd mereu noi secvențe. Ar trebui să se facă de-acum observația că toate sistemele gnostice, fără excepție, apar drept transformări ale altora, și se poate afirma, prin urmare, că fac parte dintr-un „obiect ideal” supraordonat, ale cărui posibilități sînt explorate de mințile omenești din toate vremurile, fără deosebire de timp și de spațiu. Totuși, doctrinele cuprinse În unele texte gnostice reprezintă transformări ale altora Într-un sens restrîns - ele pot interacționa printr-un număr destul de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
norme, în cadrul cărora se desfășoară practici umane diverse: învățământ, muncă, politică, creație artistică. Individul uman, persoana umană cu psihismul său conștient se dimensionează și prin statute și roluri sociale, prin funcționarea sa într-un cadru instituționalizat, care, de asemenea, este supraordonat subiecților individuali. În sfârșit, existența umană se mai dimensionează prin instanța valorilor, prin aspirația pe care o exercită adevărul, binele și frumosul, prin vizarea transcendenței care, în primă instanță, a fost concepută sacral. În dimensiunea persoanei umane, a psihismului său
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate este una ierarhică. Se are în vedere un nivel bazal al trăsăturilor exprimate prin cei 18 factori, care, la rândul lor, pot fi prezentați fiecare prin mai multe „fațete”. Deasupra acestora se organizează însă un nivel mai general, supraordonat. Analiza statistică a cazuisticii indică existența, în cele din urmă, a patru clustere. Acestea sunt: instabilitatea generală a comportamentului: dezorganizare persistentă care implică procese perceptuale și cognitive instabile și distorsionate, slab control al impulsurilor, lipsa conformismului social, nevoia de schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
plus, manifestările antisociale, violente și criminale sunt prezente la majoritatea tipurilor de tulburări de personalitate descrise în sistemele internaționale. De aceea, în ultimii ani a reapărut interesul pentru această cazuistică, etichetată în general ca „psihopatie”. Psihopatia ar fi o clasă supraordonată și un cluster special în raport cu toate categoriile de tulburări de personalitate. Conceptul actual de psihopatie este orientat în mare de subpopulația infracțională, penitenciară care încalcă regulile sociale și morale, având anumite trăsături de personalitate deviante și un anumit model de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu o bună concordanță între diagnosticieni. Ea este însă un construct ce rezultă parțial din instrument. În raport cu tipurile de tulburări de personalitate descrise categorial în DSM-IV, această „psihopatie” este o dimensiune de personalitate supraordonată, un „cluster” care cuprinde trăsături ce se regăsesc la mai multe tipuri. În afară de personalitatea antisocială se mai găsesc trăsături descrise la histrionic - șarm superficial, insinceritate, egocentricitate, manipulare - la narcisic - grandiozitate, lipsa empatiei, exploatarea altora - la borderline - impulsivitate, gesturi suicidare - și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în societatea-gazdă. Conceptul dobîndește, prin urmare, conotații negative, fiind asociat cu noțiunea de pierdere și/sau renunțare la cultura proprie originară: individul sau grupul este integrat total în cultura dominantă, iar identitatea culturală inițială este înlocuită cu cea a grupului supraordonat. Totuși, asimilarea poate fi de multe ori superficială, o asimilare asumată ce ascunde frecvent "disimularea". Cu alte cuvinte, strategiile de adaptare ce conduc la asimilare par cele mai potrivite pentru a ajunge la o acceptare din partea societății dominante a subiectului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în activități concurențiale și au avut acces la resurse (simbolice) limitate: de exemplu, în cadrul competițiilor sportive, doar tabăra cîștigătoare era premiată. Astfel, competiția inițială s-a transformat într-un conflict acerb, la limita violenței fizice directe. Odată cu propunerea unui scop supraordonat, conflictul intergrupuri s-a transformat în cooperare intergrupuri, vechile "dușmănii" fiind uneori substituite chiar cu o relație partenerială. O primă replică la acest experiment a fost realizată în Marea Britanie, de către Tyerman și Spencer, în 1983. Experimentul s-a desfășurat într-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
furturi și agresiuni fizice, iar la un moment dat au decis chiar să fure cuțitele din bucătăria taberei și să-i atace pe cei din "grupul dușman", ajungîndu-se la adevărate "lupte de stradă". Intervenția șefului taberei, prin propunerea unui scop supraordonat (modelul generos Sherif) se dovedește a fi total ineficientă în aplanarea conflictului, fiind imposibil să se ajungă la faza cooperării. Iată cum noul scenariu violent activat caracteristic lumii libaneze, mentalității și istoricului puternic conflictual al acestei zone s-a dovedit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi total ineficientă în aplanarea conflictului, fiind imposibil să se ajungă la faza cooperării. Iată cum noul scenariu violent activat caracteristic lumii libaneze, mentalității și istoricului puternic conflictual al acestei zone s-a dovedit mai influent decît mecanismul local ("scopuri supraordonate ajută la depășirea conflictelor reciporce") pe care psihologii sociali l-au propus pentru rezolvarea tensiunilor intergrupale. Așadar, un background istoric de profunzime este în mai mare măsură responsabil de dinamica grupurilor decît mecanismele conjuncturale pe care psihologii sociali le pot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
caz s-au organizat competiții sportive, iar în altul "competiții agricole", în cadrul muncilor agricole "voluntare". în cazul competițiilor sportive, situația s-a dovedit asemănătoare cu cea descrisă în experimentul originar: favoritism in-grup, ostilitate față de out-grup, depășită prin propunerea unui scop supraordonat. în cazul "competițiilor agricole", situația se arata a fi însă cu totul alta: nu a apărut favoritismul in-grup sau ostilitatea față de out grup, ci un fel de amorțeală a angajării, fenomen ce poate fi numit "silă socială", din cauza interiorizării unui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dobîndesc două funcții majore: cea identitară, prin care grupurile își revendică și asumă o identitate socială cu sens (meaningful), și cea instrumentală, prin care grupurile militează pentru atingerea scopurilor proprii. Dacă grupurile conviețuiesc într-un climat social competitiv partenerial, scopurile supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
într-un climat social competitiv partenerial, scopurile supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității reciproce grupurile aflate în contact. Agresivitatea însăși devine substitutul pentru ratare, cea mai "la îndemînă" în relația cu "celălalt diferit", prin consumarea căreia se poate masca ratarea individuală sau colectivă. PARTEA A PATRA
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării pe relație și pe calitatea ei), perspectiva pe termen lung/scurt (raportarea oportunistă sau organicistă față de dinamica organizațională). 6.4. Evaluarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorificat o tradiție de cunoaștere îndelungată. Paradigma hofstediană a condus la identificarea unor tipare atitudinale fundamentale cu semnificații transculturale, corespunzînd celor cinci dimensiuni culturale, universal valabile, iar acestea s-au întemeiat pe valori instrumentale. Descriind patternul relațiilor dintre subordonat și supraordonat în ierarhiile organizaționale, cel al strategiei realizării de sine, al centrării pe sarcină în dauna centrării pe relație, al atitudinii față de schimbare, precum și al favorizării clipei în dauna dezvoltării organice, G. Hofstede a furnizat o descriere a conceptelor-reper din modelul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
psihosociologice anterioare care valorifică modelul Hofstede în cadrul unor eșantioane românești. Figura 3. Harta dimensiunilor culturale în funcție de culturile naționale investigate plasarea simbolică a eșantionului românesc Așadar, studiul a configurat un portret organizațional majoritar caracterizat de retractilitate și formalism în relația cu supraordonatul simbolic (distanță mare față de putere), colectivism moderat sau, cum îl vom califica de acum, o specie aparte de "individualism autarhic", centrarea pe relație în dauna performanței organizaționale (feminitate pronunțată), atitudine temătoare față de schimbare (scoruri mari la evitarea incertitudinii), precum și o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de autonomie; 2) exigența garantării responsabilității individuale în cadrul integrării sociale, cu favorizarea perechii simbolice egalitate-ierarhie; 3) exigența relației de calitate dintre individ și mediul social și natural, cu impunerea perechii armonie-dominare. Așadar, la nivel agregat cultural-societal, cele șapte categorii valorice supraordonate sînt: conservatorism, autonomie intelectuală, autonomie afectivă, egalitarism, ierarhie, armonie și stăpînire (vezi figura 4). După cum se poate observa, între cele mai importante modele ale dimensiunilor culturale în psihologia interculturală (Hofstede, Schwartz) există numeroase suprapuneri semantice și operaționale, așa cum reiese din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
proiectul de mare amploare European Social Survey (ESS) a permis testarea și validarea modelului Schwartz chiar și într-o compoziție simplificată ca număr de itemi (Ramos, 2006). Varianta din 2005 (cu doar zece itemi cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest cluster de țări, în zona cea mai precară a continentului, cu scoruri modeste (Voicu, 2010, p. 20). Se sugerează o dată în plus internalizarea unei strategii de viață care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum cel angajat în relațiile cu familia, cu rudele de sînge, cu partenerul de viață; ierarhizarea autorității (authority ranking), care înfățișează raportarea asimetrică a actorilor sociali într-un joc interpersonal în care subordonatul trebuie să manifeste deferență, respect, obediență față de supraordonat, iar cel din urmă este de așteptat să se raporteze cu responsabilitate și o atitudine paternalist angajată față de cel ce se află pe o poziție inferioară în această structurare ierarhică; compatibilizarea cu "celălalt" (equality matching), care evidențiază nevoia de reciprocitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
această cercetare exploratorie asupra sănătății mediului educațional prin intermediul axiomelor sociale evidențiază și setul de expectații nerealiste, bovarice, ale corpului profesoral, ilustrate prin scorurile ridicate la dimensiunea răsplată pentru angajare și conturează imaginea aceluiași profil asistențial majoritar, în care o instanță supraordonată ("inspectoratul", "ministerul") trebuie "să ne dea" ceea ce ni se "cuvine", fără ca în această ecuație relațională subiectul să poată să mobilizeze singur cu succes resurse care să atragă propria sa reușită în sistem. Descrisă de specialiști drept o strategie de coping
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putere decît au în mod efectiv, normele sînt inegale, fiecare individ are un loc specific în rețeaua socială și respect pentru autoritate. în contrast, în culturile cu DFP mică, cei care controlează puterea încearcă să atenueze imaginea autoritară asociată statutului supraordonat, inegalitățile tind să fie minimalizate, nu există o ierarhie stabilită "definitiv", iar respectul sporit este îndreptat către individualitate. La nivel politic, în culturile cu DFP crescută, guvernarea e de așteptat să fie militară, autocratică și oligarhică, după cum se poate identifica
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]