158 matches
-
Constituțională a României, Editura Albatros, București, 1997, pp. 36-38. footnote> Cu prilejul dezbaterii tezelor în Adunarea Constituantă s-au susținut mai multe puncte de vedere. Unii parlamentari au susținut că aceasta apare ca o patra putere în stat, ca o supraputere<footnote A se vedea Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr. 18/16 mai 1991, pp. 5-7. footnote>, alții au adresat întrebarea: „Cine va controla această instituție timp de nouă ani cât are mandatul?”. S-au
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sisifică încercare de a readuce în atenție algoritmii unei civilizații ce se prăvălește implacabil. De la teoriile recosmetizate ale interdependențelor ce țintesc eternizarea rolului statului în construcția globală și până la rebrandizarea terorii și impunerea unui pattern al libertății autocentrat pe singura supraputere a lumii, se regăsesc semnificații ce limitează sau deturnează opțiunile de ieșire din consecințele primei modernități. Presiunea căreia încearcă să i se răspundă cu concepte difuze de către științele sociale este nu doar una a decadenței epistemologice, ci și una a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
relația: <formula>. Din considerente de asigurare a unui etalon comparativ unitar la nivel mondial, indicele de potențial militar va fi calculat pe o scară de la 0 la 100, statele cu valori ale indicelui M de peste 40 de unități fiind considerate supraputeri militare mondiale, valorile cuprinse între 10 - 40 de unități definesc puterile militare regionale, în timp ce valorile situate sub 10 unități caracterizează spațiile cu potențial militar de importanță locală. Cum valoarea 100 reprezintă plafonul maxim posibil, caracteristic statelor cu cea mai mare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la configurarea potențialului militar va fi 0,25·100·E/Emax). Așadar, formula (3) se transformă în ecuația efectivă de calcul: <formula>. Conform acestui algoritm de calcul, pe Glob există un număr de trei state ce se încadrează în categoria supraputerilor militare de nivel mondial (cu M>40), respectiv S.U.A. (M=83,8 - valoarea cea mai mare de pe Glob, ce dă măsura primei supraputeri militare a lumii), R.P. Chineză (M=46,3) și Federația Rusă (M=43,3); prin urmare, supraputerile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
acestui algoritm de calcul, pe Glob există un număr de trei state ce se încadrează în categoria supraputerilor militare de nivel mondial (cu M>40), respectiv S.U.A. (M=83,8 - valoarea cea mai mare de pe Glob, ce dă măsura primei supraputeri militare a lumii), R.P. Chineză (M=46,3) și Federația Rusă (M=43,3); prin urmare, supraputerile mondiale dețin aproape un sfert (24,7%) din spațiul continental global și 26,3% din populația lumii. Aceste state operează exercițiul hegemoniei globale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
supraputerilor militare de nivel mondial (cu M>40), respectiv S.U.A. (M=83,8 - valoarea cea mai mare de pe Glob, ce dă măsura primei supraputeri militare a lumii), R.P. Chineză (M=46,3) și Federația Rusă (M=43,3); prin urmare, supraputerile mondiale dețin aproape un sfert (24,7%) din spațiul continental global și 26,3% din populația lumii. Aceste state operează exercițiul hegemoniei globale din punct de vedere militar, element pe care îl folosesc alături de atuurile economice și politice de care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de vedere militar, element pe care îl folosesc alături de atuurile economice și politice de care dispun, în vederea asigurării propriilor sfere de influență și impunerii în cadrul acestora a propriilor interese. De remarcat faptul că cele trei state menționate cumulează statutul de supraputeri militare cu cel de state-putere din punct de vedere geopolitic (vezi Capitolul 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state-putere, state pivot și state periferice), detașându-se în mod clar de celelalte state ale mapamondului politic. Chiar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state-putere, state pivot și state periferice), detașându-se în mod clar de celelalte state ale mapamondului politic. Chiar și între ele, se evidențiază detașarea netă a S.U.A. față de celelalte două supraputeri, factorul de putere nord-american deținând supremația mondială la cinci capitolereper din compunerea indicelui de potențial militar (avioane de luptă, nave, submarine, portavioane și buget militar); Federația Rusă deține supremația la două registre (număr de tancuri și de vectori purtători ai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
unor state învecinate sau apropiate, de “a ține pasul” din punct de vedere militar cu un anumit vecin, fapt ce a catalizat construirea tandemurilor respective, clădite fie pe raporturi de parteneriat, fie de concurență sau chiar de adversitate. Raporturile dintre supraputerile militare mondiale și puterile regionale identificate de noi, se înscriu în logica unei “tectonici” politico-militar-strategice asemănătoare cu cea a tectonicii reale a plăcilor litosferice. De regulă, organismele bi sau tricelulare menționate joacă rolul unor micro sau mezo plăci, aflate într-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
asemănătoare cu cea a tectonicii reale a plăcilor litosferice. De regulă, organismele bi sau tricelulare menționate joacă rolul unor micro sau mezo plăci, aflate într-un complicat echilibru regional la marginile de contact ale plăcilor majore, reprezentate de cele trei supraputeri globale. Astfel, de-a lungul arealului de contact a obiectivelor strategice ale S.U.A. și ale Rusiei în Europa (amplasarea scutului anti rachetă, extinderea N.A.T.O. etc.), avem trinomul de putere britano-franco-german, ce organizează echilibrul continental, dar care poate fi privit
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
intersecția liniilor și coloanelor corespunzătoare calității lor din ambele clasificări (Tabelul nr. 99). Rezultatele interpolării calitative pe diagramă relevă următoarele elemente: - toate cele trei entități considerate state puteri din punctul de vedere al potențialului geopolitic se identifică cu cele trei supraputeri mondiale sub aspectul potențialului militar (S.U.A., Republica Populară Chineză, Federația Rusă); - nu toate cele 24 state-pivot sub aspect geopolitic reprezintă și puteri militare regionale: 10 sunt state-pivot și totodată puteri militare regionale, iar 14 sunt state pivot cu potențial militar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
reliefează apartenența lor la următoarele categorii calitativ-spațiale (fig. 153): a. Statele-pivot puteri militare regionale se caracterizează prin valori ale indicelui de potențial geopolitic cuprins între 20,1-40 și ale indicelui de potențial militar între 10,1 40. Ele reprezintă, după supraputerile mondiale, eșalonul al doilea pe mapamondul politico-militar, sub aspectul importanței și capacității lor de a organiza spațiul geopolitic global. Egiptul este singurulstat arab încadrabil acestei categorii, fapt ce-i conferă atuul preemțiunii politice, economice și militare în spațiul arab, atribute
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
care sunt îndeosebi alte state arabe, se ridică la 3,7%. Așadar, S.U.A. domină în mod autoritar registrul asistenței financiare militare oferită statelor arabe, ceea ce evidențiază interesele sale strategice vitale în spațiul arab, în acord cu vocația sa mondialistă de supraputere globală. S.U.A. reprezintă singurul stat care publică detalii complete referitoare la asistența militară externă pe care o oferă. Datele cu privire la asistența militară acordată de celelalte state sunt limitate, iar cele folosite de noi provin din estimările punctuale oferite de presa
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a schimbat. Un alt exemplu ar fi tratamentul celor suspectați de magie și vrăjitorie în Evul Mediu occidental. Foucault a problematizat tocmai aceste norme subiective și interesate ale conducerii societății. Pe baza lor, psihiatrii primesc o putere de decizie importantă, "supraputerea", printr-un raport de subordonare față de puterea politică. Astfel, parteneriatul psihiatrie- putere politică, în guvernarea sufletelor-probleme sau a sufletelor care creează "probleme" sistemelor social-politice, nu l-au inventat regimurile totalitare ale secolului XX, ci el există din zorii Modernității. Această
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de strategie, fie că e vorba de grupuri umane, instituții, indivizi. Nimic mai propice pentru asemenea observații decât o epocă revoluționară ca aceea pe care o traversăm. Ea presupune strategii globale, precum strategia adoptată, pare-se, la Malta de șefii supraputerilor. Există apoi strategii zonale, de felul celor produse de Comunitatea Europeană și respectiv CAER, de NATO și de Pactul de la Varșovia. A sporit desigur interesul pentru strategii, conduite de grup, adaptarea la noile condiții etc. Institute specializate își consacră adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spune că odată cu sistemul de la Versailles s-a născut și revizionismul, ideea unui alt echilibru, care a produs noi tensiuni și în cele din urmă un alt război mare, ale cărui consecințe dramatice se cunosc. Divizată în două lagăre, cu supraputeri deținătoare de armament atomic, lumea a trăit, decenii în șir, coșmarul unui echilibru al terorii, întemeiat pe amenințarea cu distrugerea planetei însăși. Cataclismul a fost nu o dată iminent. Un echilibru bipartit, ca acela impus de ultima conflagrație mondială, e întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ideea de a reuni în jurul lui David Rockfeller un grup de personalități marcante din Statele Unite, Europa și Japonia (de unde și numele "Trilaterale") pentru a veghea la menținerea unui echilibru cât mai stabil în lume, echilibru bazat esențialmente pe cele două supraputeri. Realitatea a depășit însă viziunea acelui cerc de inițiați, impunând rezolvări mai radicale și un echilibru mai complex. Pare evident că s-a ajuns totuși la o anume înțelegere de partaj între supraputeri, astfel ca țările din Europa Centrală să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lume, echilibru bazat esențialmente pe cele două supraputeri. Realitatea a depășit însă viziunea acelui cerc de inițiați, impunând rezolvări mai radicale și un echilibru mai complex. Pare evident că s-a ajuns totuși la o anume înțelegere de partaj între supraputeri, astfel ca țările din Europa Centrală să intre sub influența Apusului în timp ce restul "sateliților" (între care și România) să rămână strâns legată de sistemul sovietic. Așa s-ar explica insistența cu care mass-media din apusul și centrul continentului a vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
preferă ierarhia și stabilitatea trecutului indeterminării și instabilității relațiilor actuale, în care fiecare vine cu regulile sale. Absența, după sfîrșitul războiului rece, a unei contraponderi la hegemonia americană, a negarhiei sau puterii de a nega, limita sau restrînge voința unicei supraputeri, riscă să provoace acum anarhie, instabilitate generalizată și incertitudine. Nimeni nu se mai poate proteja îndărătul frontierelor naționale. Un singur individ sau un mic grup poate falimenta o bancă (vezi cazul Barrings), deturna avioane și lovi ținte aparent impenetrabile, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
securității mondiale este indispensabil. Toate acestea nu bucură pe toată lumea, se înțelege, și astfel apar și se manifestă tot mai intense sentimente antiamericane, de invidie și chiar ură. În consecință, S.U.A. se confruntă cu un paradox unic: deși sunt singura supraputere mondială, americanii se simt mai amenințați ca niciodată. Riscurile sunt reale, iar o Americă se poate transforma într-o fortăreață izolată și ostilă, aflată tot timpul în atare de asediu. Pentru a nu se întîmpla așa ceva, politica S.U.A., și în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
În al doilea rând, educația pentru o cultură a dialogului este definitorie. Dialogul este teritoriul care descrie cel mai bine “propriul” toleranței. Întoarcerea oamenilor spre sine, spre Dumnezeu, natură, cultură și istorie: singurul mod de a Întrerupe relația puterii și supraputerii, și singura cale spre o viață comună a tuturor ființelor. Eu, care-n lume există la modul său, este acela care Întreabă. Tu, adică toate lucrurile și ființele care există În alte moduri, oferă răspunsuri. Nu există gânduri despre Eu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
opuse a fost indiciul ruinării vechii organizări a continentului, dar și punctul de plecare pentru refacerea Europei. Aceasta a început în Vest prin planul Marshall, care a dat startul reconstrucției economice a Europei Occidentale. Cuprinderea în alianțe militare dirijate de supraputeri a permis influențarea comportamentului acestora și întărirea conștiinței unității europene. Pe măsură ce statele Europei Occidentale și-au consolidat potențialul economic, politic, cultural, ele au jucat un rol mai distinct și au suscitat „conștiința unei posibilități”. Anul 1989 a fost posibil și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fără alianțe semnificative. 5. O Europă a patriilor, o Europă în care statele naționale sunt subiecții exclusivi ai reglementărilor și care exclude reguli ce afectează suveranitatea națională. 6. Federația europeană independentă, o Europă federală, după exemplul Statelor Unite dar independentă de supraputeri. Se poate concluziona că nici una din aceste nu a oferit o soluție satisfăcătoare pentru întreaga Europă. Europa revoluționară ar solicita așteptarea trecerii unui timp lung și, pe de altă parte, nu ar asigura stabilitatea și securitatea. Europa atlantizată va asigura
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
naționale, va slăbi statele și va duce la renașterea naționalismului. Europa patriilor ar slăbi Europa, i-ar prejudicia securitatea și nu ar putea obține o ameliorare a relațiilor Est-Vest. Europa dezintegrată ar genera insecuritate și ar duce la consolidarea poziției supraputerilor pe continent. Europa parteneriatului oferă șanse Europei să joace un rol în politica mondială, dar permanentizează status-quo-ul postbelic. Federația europeană independentă lasă neclarificată natura regimurilor politice și nu exclude controlarea Europei de către supraputeri. III.3.4. Comunitatea Europeană în zilele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
insecuritate și ar duce la consolidarea poziției supraputerilor pe continent. Europa parteneriatului oferă șanse Europei să joace un rol în politica mondială, dar permanentizează status-quo-ul postbelic. Federația europeană independentă lasă neclarificată natura regimurilor politice și nu exclude controlarea Europei de către supraputeri. III.3.4. Comunitatea Europeană în zilele noastre C.E. numără în anii ’90 12 state membre, cu o populație de 345 milioane de locuitori și reprezintă cel mai mare teritoriu comercial din lume. La 1 ianuarie 1993, C.E. a stabilit
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]