167 matches
-
ce se autoexilau, durează de peste două decenii. Deși de primă importanță pentru economia capitalistă, procesul retrocedării a fost mereu întrerupt, amânat și radical schimbat. Ca urmare, a crescut numărul celor înșelați care s-au adresat la CEDO și altor autorități suprastatale. Pe de altă parte, mulți dintre cei ce au intrat în posesia terenurilor, construcțiilor și instalațiilor, le-au înstrăinat ori nu le-au mai întreținut. Și pe aceste căi s-au înmulțit paraginile, a crescut "forța de muncă eliberată" (șomeri
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se vor întoarce la formele politice părăsite sub amenințările armelor sovietice în 1944-1945. Procesul s-a dovedit a fi mai complex și destul de contorsionat. România postbelică a avut legături de cooperare economică, politică și culturală bilaterale sau în cadrul organismelor socialiste suprastatale cu fostele țări socialiste din Balcani, reluând relațiile mai vechi cu grecii și cu turcii, completate cu alte cooperări. Eliberarea de sub tutela sovietică a principalelor țări socialiste și a Ucrainei de Vest din 1989 se făcea prin "carnavaluri" pentru a
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mondială de atunci și până în prezent. Modernitatea reflexivă va reveni în forță asupra statelor naționale și a societăților care le corespund fie pentru a le multiplica și a reînvia un nou Ev Mediu, fie pentru al le integra în formațiuni suprastatale sau în procesele nivelatoare ale globalizării, fie pur și simplu pentru a contesta legitimitatea termenului însuși de societate. Societatea și economia industrială Știința secolului al XVIII-lea este asociată și cu declanșarea „revoluției industriale”, care, mai ales în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
începuturile sale a trebuit să se ocupe de domeniul relațiilor internaționale, mai recent, ca urmare a valurilor puternice ale globalizării, se confruntă insistent cu cerința diminuării suveranității sale naționale și a transferului unei părți din aceasta către formațiuni sau organizații suprastatale. Se produc astfel transformări substanțiale în structura statului național și a relațiilor lui internaționale, odată cu schimbările care se asociază cu statutul cetățeniei individuale și cu jocurile competitive ale puterii politice în cadrul democrației liberale. Iar acestea trebuie să fie neapărat prospectate
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
permanentă, granițele devin atât de poroase, încât lasă loc unei fluidități tot mai accentuate. Organizare și piață, societate politică și societate civilă, partide politice și mișcări sociale și grupuri de interese, cetățenie națională și cetățenie europeană, state naționale și formațiuni suprastatale integratoare, natură și societate, război și pace, cetățean și străin, muncă și învățare și timp liber, oraș și sat, conducător și supus, migrator și sedentar - totul pare că se combină în cele mai neașteptate caleidoscopuri prin mutarea sau dispariția granițelor
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politice europene. Acestea din urmă au nevoie de un consens majoritar unanim, articulate atât la nivelul elitelor politice, cât și la nivel societal. În sfera europeană există o situație paradoxala: pe de o parte asistăm la crearea unei structuri multinaționale suprastatale, ce presupune cedarea unei părți a suveranității iar pe de altă parte, aceeași Uniune Europeană este cea care insistă pe autonomie locală, pe descentralizare și regionalizare, prin crearea euroregiunilor, pentru reînvierea particularităților regionale, a tradițiilor, a obiceiurilor și specificității fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
spațiu geografic și cultural comun la națiunea europeană, care să primeze în conștiința indivizilor, în fața apartenenței regionale este o cale lungă, dar, o națiune se și construiește. La nivel european, pe de o parte asistăm la crearea unei structuri multinaționale suprastatale care presupune cedarea unei părți a suveranității, iar pe de altă parte, UE insistă pe reînvierea particularităților regionale, a tradițiilor, a obiceiurilor și specificității fiecărui loc (geografic). Un spațiu național evoluează că un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
sa, capitalismul este național și mondial. Dacă la început statul a fost elementul de coagulare a dimensiunilor capitaliste ale societății, deoarece el este cel care coagulează în jurul său unificarea națională, unificarea monetară, coerența juridică, forța militară, azi lumea capitalistă este suprastatală, fiind dominată de relații economice internaționale complexe, de societăți și firme multinaționale, de cele mai multe ori mai bogate de cât statele pe teritoriul cărora acționează.Prin forța pe care a desfășurat-o încă de la început, capitalismul și-a lărgit mereu bazele
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
anilor 1990, politica industrială a statelor membre ale UE<footnote Numai după anul 2000 putem vorbi despre o politică industrială europeană, deși elementele fundamentale ale acestei politici (în special politica concurenței) au fost dintotdeauna în centrul atenției politice la nivel suprastatal. Însă la nivelul țărilor aceste politici au urmat traiectorii similare. footnote> a evoluat după cum urmează: de la intervenționism la politica „laissez faire” (îndeosebi în perioada 1970 1980, sub presiunea generată de procesul consolidării companiilor multinaționale care, de multe ori, s-au
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
central, ca rezultat al lipsei de resurse economice și politice. Această criză a fost dublată de cererea tot mai pregnantă a nivelurilor substatale pentru mai multă autonomie. În consecință, o anumită parte din putere a fost transferată nivelurilor substatale sau suprastatale (Dahl, 1991). În secolul al XX-lea, birocrația guvernamentală a reprezentat modelul de organizare predominant folosit pentru a furniza servicii publice și pentru a realiza obiectivele politicilor publice. În prezent, societățile, din ce în ce mai complexe, exercită presiuni constante asupra guvernelor în scopul
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ca interesul și analiza aspectelor enumerate anterior să treacă dincolo de strategiile formale ale instituțiilor și autorităților alese (Lowndes și Wilson, 2001). Rezultatul procesului dual reprezentat de contracția resurselor politice și economice și de distribuirea puterii la niveluri substatale și/sau suprastatale a fost deschiderea guvernării spre alți noi actori. Diviziunea ierarhică dintre guvernarea formală și restul societății nu mai funcționează. Tot mai mulți actori privați colaborează cu entitățile publice, iar actorii publici de la toate nivelurile teritoriale cooperează la elaborarea și implementarea
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a sistemului politic al UE este consecința analitică logică a faptului că Uniunea Europeană nu trebuie comparată cu niciun alt sistem politic sau organizație internațională, deoarece acest exercițiu nu va furniza niciodată răspunsuri satisfăcătoare referitoare la natura duală a Uniunii Europene, suprastatală și internațională. Pentru alți cercetători, această natură specială nu este o piedică în înțelegerea procesului acțiunii publice comparativ cu alte sisteme politice, federale sau semi-federale. Din contră, o comparare sistemică între sistemul guvernanței UE și cel al SUA sau al
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
și nesustenabile. Toate aceste forme de coeziune ne duc cu gândul către Moș Ion Roată, Union Jack, URSS sau UE. Un reflex al legii biologice a grupării oamenilor acționează și la nivelul statelor sub forma nevoii de agregare până la nivel suprastatal. Dar oare cum va arăta parcursul integrării într-o construcție de tip european a unei țări ca România, în care gradul de coeziune socială este cel mai redus din Europa? Cunoaștem deja o bună parte a răspunsului la această întrebare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
chiar și în termenii lui Fukuyama). Un astfel de scenariu presupune două evoluții posibile. O primă tendință ar consta în "privatizarea" treptată a Guvernământului. Mai multe argumente ne-ar putea conduce spre o astfel de viziune: disiparea puterii în structuri suprastatale, cum ar fi Uniunea Europeană; dispariția treptată a naționalismelor ultraradicale (concomitentă însă cu apariția altora, precum neonaționalismul kosovar); creșterea puterii ONG-urilor, ceea ce slăbește puterea structurilor instituționale; influența crescândă a democrației corectitudinii politice, care devalidează clasificările sociale în fața drepturilor egalitariene (în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
necontrolabile de investiții ... Nimeni nu crede în capacitatea capitalismului financiar de a deveni "mai moral" de unul singur. Supravegherea finanțelor ar putea fi făcută prin reglementări planetare, detaliate și fără încetare revizuite. Până să fie creată o administrație, poliție, justiție suprastatală, ar trebui restabilită ordinea în fiecare economie națională, în fiecare țară. Mai exact: băncile să fie constrânse să-și respecte obligațiile, să fie interzise instrumentele financiare bazate pe active speculative, băncile să-și asume o parte a riscului atașat produselor
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționaletc "3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale" Relația centru - periferie se referă la raportul de subordonare, de dependență, dintre anumite organisme economice (state sau firme) și un factor central, coordonator (autoritate suprastatală sau colonială, respectiv companie-mamă), de putere. Nu este vorba de o abordare necesar ideologică, ci mai degrabă de una pragmatică, întrucât „fără periferii nu există centre, fără amândouă nu există dezvoltare capitalistă” (Hopkins et al., 1982). Rolul periferiilor este de
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
naționale este oarecum restrânsă prin participarea la diferite acorduri internaționale (în special acordurile cu organisme financiare internaționale și cele cu entități integraționiste regionale), lăsând însă la latitudinea statelor naționale modalitatea de atingere a țintei alese. Chiar și în cadrul unor mecanisme suprastatale (Uniunea Europeană) s-a încetățenit principiul subsidiarității, al delegării la nivel național a responsabilității de atingere a unor ținte politice și economice. Ohmae (1995) consideră însă că politicile economice naționale sunt ineficiente în fața unor provocări economice globale. Dăianu (2000) îi dă
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ființă ca o entitate ce facilita schimburile economice între statele membre în Europa postbelică. Comunitatea Economică Europeană, la acea vreme furniza siguranță economică cetățenilor din statele membre, însă funcționa și ca un garant al nonagresiunii politice. Cu toate acestea, entitatea suprastatală nu a reprezentat nici odată numai o uniune de interese economice, ci și o expresie a unui fond cultural și valoric comun. Uniunea Europeană a avut la bază fondul cultural comun reprezentat de valorile iudeo-creștine și iluministe. Prin consolidarea unității economice
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care intenționează să-l joace pe plan internațional. Fără această strategie, Uniunea, una din cele mai puternice economii ale lumii, se lipsește de un instrument esențial nu numai pentru exercitarea rolului său internațional, ci și pentru consolidarea proprie, ca organizație suprastatală. Din această perspectivă, energia este ca și moneda. Moneda este sângele economiei, dar energia furnizează cele mai multe din elementele sângelui social. Un preț mai ridicat al barilului face ca majoritatea produselor să devină automat mai scumpe (de la cele agricole până la cele
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
tot mai frecventă și cu regularitate crescândă a suveranității naționale de către mondializarea și globalizarea afacerilor, produc ției, pieței și altor procese și fluxuri economice și sociale. Unele atribute ale suveranității și independenței naționale sunt preluate de organisme sau entități supranaționale, suprastatale, sau chiar de alte state. Procesul întâmpină însă obstacole din partea celor care apără națiunea, principiile și valorile sale. Cresc contradicțiile sociale, politice, economice și culturale și, odată cu acestea, se amplifică potențialul unor convulsii sociale<footnote În timp ce poeții și intelectualii regimurilor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a proceselor aferente funcționării lor, iar componentele demo-economice constituie premisele socio-culturale pentru agregarea garniturii politico-geografice. Prin urmare, analiza componentelor cadrului/suportului geografic trebuie realizată din perspectiva înțelegerii modului în care acestea își regăsesc contribuția în configurarea trăsăturilor organismelor statale și suprastatale din spațiul arab. Pe coordonatele acestui tip de abordare, scontăm pe reușita unui demers integrat, în care parametrii elementelor politico-geografice și geopolitice să fie exprimați pe linia efectelor de cauzalitate, analitic și interconexiv, în explicarea stărilor de fapt și a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
încercat constituirea Comunității Europene pentru Apărare, însă tratatul nu a fost ratificat de Franța. În 1950 Jean Monnet, economist francez, propunea punerea industriilor siderurgice și carbonifere din Franța și Germania sub un control unic, în cadrul unei organizații cu caracter suprastatal. Propunerea avea mai multe motivații: progres economic prin facilități oferite unor ramuri industriale de bază, crearea unui climat de solidaritate între muncitorii germani și cei francezi. Propunerea lui Monnet s-a bucurat de reacții pozitive atât din partea cercurilor politice franceze
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
a libertăților fundamentale, trupe comune de intervenție, politică externă comună, menținerea păcii, democrație, asistență acordată statelor terțe, politica de securitate, dezarmare. Este un pilon bazat pe funcționarea principiilor interguvernamentale, prin cooperarea miniștrilor de externe a statelor membre, nu prin instituții suprastatale. 3. pilonul interguvernamental de cooperare în justiție și afaceri interne (JAI): protejarea cetățenilor printr-o colaborare întărită a statelor membre în materie penală, lupta împotriva criminalității, a terorismului, traficului de arme, droguri, a corupției și fraudei. Domenii de interes sunt
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
după ce și-au încheiat ciclul de viață economică. Nu numai locul omului sau al resurselor naturale a generat modele diferite de abordare teoretică, dar și economia a cunoscut evoluții continue, iar spațiul economic actual este diversificat ca organizare statală sau suprastatală. Sunt în desfășurare economia de piață, socială, cu nuanțe religioase, fenomenul globalizării susținut de o concepție liberală etc. În această lume complexă ca realitate materială și oglindire în gândirea umană (cu trimitere la spiritualitate și principii morale ca etica ecologică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
tîrzie pînă în 1789, Provinciile Unite ale Olandei, care au rezistat din 1579 pînă în 1795, Confederația Germană, care a durat din 1815 pînă în 1866 care s-au condus după țelul ambițios de a dezvolta un tip de guvernămînt suprastatal fondat pe un tratat, sau foedus, între state, ai căror conducători și supuși văd avantaje clare în transcendența practică a unui sistem anarhic de state suverane înclinate permanent spre război sau amenințări de război. Modelul Philadelphiei, apărut din lupta coloniștilor
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]