163 matches
-
confruntați românii, ca urmare a introducerii în uz a noțiunii de ,,diviziune internațională socialistă a muncii" și a termenului de ,,întreprinderi comune", a inițierii și promovării de către Nikita S.Hrușciov a ,,planului unic" și ridicării CAER la statutul unei structuri suprastatale, ca și a lansării de către E.B.Valev a conceptului de ,,complexe economice interstatale" devin din ce în ce mai cunoscute și chinezilor. Deja în decembrie 1962, prin participarea reprezentativă a conducerii chineze la recepția oferită de Ambasada României la Beijing cu prilejul zilei ,,proclamării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
lărgirea CAER-ului nu-i este favorabilă, deoarece trebuie să-și schimbe metodele de lucru. El trebuie să țină seama cu adevărat de egalitatea în drepturi și ajutorul reciproc. Nu se va mai putea merge pe drumul creării de organisme suprastatale pentru a controla alte țări. În această privință părerile noastre sunt identice. După ce am ridicat problema revizuirii statutului CAER, Hrușciov nu s-a mai referit la această problemă în corespondența cu noi. [...] Faptul că nu a mai menționat acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și le face singură și că, totuși, a obținut rezultate notabile. Adăugând la vechile inițiative adverse cărora trebuie să le facă față, de pildă, în Organizația Tratatului de la Varșovia, pe aceea de a transforma Consiliul Politic Consultativ într-o structură suprastatală, care să adopte hotărâri obligatorii pentru toate statele membre prin votul majorității, delegația română a pledat din nou pentru implicarea Partidului Comunist Chinez și a Republicii Populare Chineze în această luptă pentru independență și suveranitate, pentru egalitate în drepturi și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
jumătate de secol, într-o familie de țări căreia îi aparținea de două milenii. În același an, Sibiul este declarat capitală culturală europeană de către Consiliul Miniștrilor Culturii din Europa. Orașul devine astfel un simbol al integrării României într-o structură suprastatală modernă, care implică și relații economice de o factură nouă. Înaintea momentelor oficiale festive au existat însă ani de muncă, în care s-au reconstruit legăturile cu țările europene occidentale, în special cu Germania, existând un fond cultural comun. Dacă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
avea caracteristicile necesare pentru a fi considerate comunități. Acestea din urmă merg de la audiența la teatru sau aglomerațiile la cumpărături, până la structuri complexe care transcend dimensiunile rezonabile ale unei comunități cel puțin așa cum o prezentăm noi aici structuri statale sau suprastatale, națiuni etc. Un astfel de criteriu ar fi legat de faptul că "toate legile cosmosului, fizice, biologice și psihologice conspiră pentru a face astfel încât cei care trăiesc împreună să se asemene între ei" (MacIver, 1970: 30). Manierele, tradițiile, exprimările ș.a.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și forță de muncă, ceea ce a dus la o producție globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria imperialismului (Lenin, Bukharin), teoria dependenței (Prebisch, Frank, Cardoso, Faletto) și teoria sistemului mondial (Wallerstein). Prima consideră că imperialismul este ultimul stadiu în evoluția
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care intenționează să-l joace pe plan internațional. Fără această strategie, Uniunea, una din cele mai puternice economii ale lumii, se lipsește de un instrument esențial nu numai pentru exercitarea rolului său internațional, ci și pentru consolidarea proprie, ca organizație suprastatală. Din această perspectivă, energia este ca și moneda. Moneda este sângele economiei, dar energia furnizează cele mai multe din elementele sângelui social. Un preț mai ridicat al barilului face ca majoritatea produselor să devină automat mai scumpe (de la cele agricole până la cele
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de subiecți non-statali legali, precum TNC sau organizații internaționale non-guvernamentale, și ilegali, precum grupări teroriste sau carteluri criminale transnaționale. De asemenea, la nivel regional, datorită proceselor integratoare, apar și se întăresc, acumulând tot mai multe competențe, o serie de actori suprastatali, cum ar fi Mercosur, APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation), Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Uniunea Europeană. În același timp, colapsul ordinii bipolare a dezghețat o serie de conflicte regionale care au dus la fragmentarea statelor, proces ale cărui consecințe continuă să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de la statele membre la instituțiile comunitare instaurate s-a realizat în contextul promovării concurenței și liberei circulații a mărfurilor, a capitalului și a persoanelor. Cele șase țări membre fondatoare (Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franța și Italia) și-au orientat interesul suprastatal primordial spre coordonarea politicilor economice în special în producția de cărbune și oțel. Pentru implementarea acestui obiectiv, au fost adoptate o serie de reglementări economice și sociale. Conform articolului 3 al Tratatului de la Roma, printre ariile de acțiune s-au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mondială de atunci și până în prezent. Modernitatea reflexivă va reveni în forță asupra statelor naționale și a societăților care le corespund fie pentru a le multiplica și a reînvia un nou Ev Mediu, fie pentru al le integra în formațiuni suprastatale sau în procesele nivelatoare ale globalizării, fie pur și simplu pentru a contesta legitimitatea termenului însuși de societate. Societatea și economia industrială Știința secolului al XVIII-lea este asociată și cu declanșarea „revoluției industriale”, care, mai ales în secolul al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
începuturile sale a trebuit să se ocupe de domeniul relațiilor internaționale, mai recent, ca urmare a valurilor puternice ale globalizării, se confruntă insistent cu cerința diminuării suveranității sale naționale și a transferului unei părți din aceasta către formațiuni sau organizații suprastatale. Se produc astfel transformări substanțiale în structura statului național și a relațiilor lui internaționale, odată cu schimbările care se asociază cu statutul cetățeniei individuale și cu jocurile competitive ale puterii politice în cadrul democrației liberale. Iar acestea trebuie să fie neapărat prospectate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
permanentă, granițele devin atât de poroase, încât lasă loc unei fluidități tot mai accentuate. Organizare și piață, societate politică și societate civilă, partide politice și mișcări sociale și grupuri de interese, cetățenie națională și cetățenie europeană, state naționale și formațiuni suprastatale integratoare, natură și societate, război și pace, cetățean și străin, muncă și învățare și timp liber, oraș și sat, conducător și supus, migrator și sedentar - totul pare că se combină în cele mai neașteptate caleidoscopuri prin mutarea sau dispariția granițelor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ființă ca o entitate ce facilita schimburile economice între statele membre în Europa postbelică. Comunitatea Economică Europeană, la acea vreme furniza siguranță economică cetățenilor din statele membre, însă funcționa și ca un garant al nonagresiunii politice. Cu toate acestea, entitatea suprastatală nu a reprezentat nici odată numai o uniune de interese economice, ci și o expresie a unui fond cultural și valoric comun. Uniunea Europeană a avut la bază fondul cultural comun reprezentat de valorile iudeo-creștine și iluministe. Prin consolidarea unității economice
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
intervenția promptă a factorului extern. De aceea, securitatea națională a României după momentul Madrid (iulie 1997) și În urma Raportului Kievenaar nu mai poate fi privită decât pe două coordonate diferite, dar profund interconectate și interdependente: dimensiunea internă, națională și dimensiunea suprastatală, internațională. Dar să le investigăm pe rând. Acceptarea cererilor de aderare la NATO și UE a propulsat România pe drumul unei profunde transformări În ceea ce privește strategia de politică externă și de securitate. Dacă la Începutul anilor ’90 cele două documente ce
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Constituție (art. 1, alin. 1), precum și în reglementările U.E. (U.E. este alcătuită din state suverane, construcția europeană bazându-se pe suveranitatea membrilor săi Tratatul de la Lisabona, art. 4, alin. 1); dar, făcând parte dintr-o uniune de state o organizație suprastatală, cu drepturi dobândite și obligații asumate care merg mai departe decât ceea ce se cunoștea până acum, ea are un statut special. În virtutea Constituției (în art. 148, alin. 2, se prevede că dispozițiile tratatelor constitutive ale U.E. au prioritate față de dispozițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
federal) partenerul organic și privilegiat; deci, în principiu, raporturile se stabilesc între statele membre ale acesteia; regulile care cârmuiesc raporturile dintre ele, nu mai sunt normele dreptului internațional ca într-o organizație internațională, ci acelea care sunt specifice organizațiilor internaționale suprastatale se aplică regulile organizațiilor internaționale (dreptul lor intern), adică ale U.E.; plasate în cadrul U.E., statele membre devin destinatare ale regulilor U.E. și, prin reflex, ale dreptului internațional; politica externă și diplomația fiecăruia dintre acestea se plasează în cadrul U.E., devenind componente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Belgrad din 1948. Poate fi explicat oare, în mod logic, coerent și decent, de ce cele șapte state membre ale Comisiei Dunării riverane la Dunăre, care, în afară de faptul că sunt membre ale N.A.T.O., mai fac parte și din Uniunea Europeană (organizație suprastatală, având ca obiectiv crearea unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei și căreia statele membre i-au transferat competențe din atributele lor de suveranitate în conformitate cu Tratatul de la Lisabona) se complac într-o asemenea postură? Când Uniunea Europeană, ori cel puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Henri conte de Saint-Simon vorbea cu înflăcărare despre uriașa forță a științei. Vedea o societate viitoare dirijată de savanți care ar fi putut asigura nu numai bunăstarea, dar și protecția celor defavorizați. În viziunea lui, o Europă cu un parlament suprastatal ar fi putut deveni, în scurt timp, un loc al păcii și prosperității. Toți oamenii de știință nu mai doreau să fie filozofi, ci doar savanți. Tocmai remarcaseră că noile unități de măsură descoperite de ei se încadrau într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lua ca repere Statutul Societății Națiunilor și Carta O.N.U., au fost/sunt covârșitoare pentru comunitatea internațională în plan politic, în schimb aderarea la Uniunea Europeană reprezintă mai mult decât o colaborare interguvernamentală, este integrarea într-un sistem de asociere suprastatală și din această cauză, ea implică transformări profunde la nivelul statului, dar și restructurări ale organizației de integrare, spre adaptarea ei ceea ce nu s-a întâmplat în prima ipoteză, când crește numărul statelor participante, fără a avea efecte asupra organizării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statală suveranitatea și independența sunt într-o poziție de excludere a acelora care reprezintă sâmburele Uniunii Europene transferul de competențe, de atribute de suveranitate și jurisdicție de la stat la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană este o reuniune de state, o entitate cu caracter suprastatal și existența ei nu se poate concepe decât pe seama reducerii atributului de suveranitate a statelor membre. Din cele de mai sus, rezultă că există unele prevederi în Constituție care într-o interpretare strictă exced regulilor comunitare și de aceea aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de adaptări, care se impuneau pentru cadrul special comunitar. Cu titlu de exemplu, indicăm doar câteva dintre acestea. Astfel, procedura de participare (aderarea la Uniunea Europeană) este una specifică, care decurge din faptul că un stat admis în cadrul unei entități internaționale suprastatale și când solicitantul trebuie să se supună unor cerințe prestabilite de către statele membre ale acesteia, având loc deci o aderare la Uniunea Europeană acceptată și de aceasta, confirmată apoi de către statele membre prin ratificare. Obligațiile părților nu sunt absolut identice, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de către statele membre prin ratificare. Obligațiile părților nu sunt absolut identice, ca în cazul unui tratat bilateral, iar rațiunea acestei asimetrii nu este greu de stabilit, pentru că alăturarea la un sistem social politic existent pe care îl constituie această organizație suprastatală, presupune o compatibilizare și îndeplinirea unor condiții, fără de care nu se poate produce integrarea în aceasta a noi entități statale; pentru parcurgerea și desăvârșirea acestui proces, România avea în continuare nevoie de sprijin, nu numai de natură financiară, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin aderarea României și Bulgariei, a devenit o Europă a celor 27 de state membre. Uniunea Europeană este o zonă mai largă, adăugând la ceea ce există încă două state europene. Drept urmare, sfera de acțiune a Uniunii Europene, autoritatea acesteia de instituție suprastatală, se exercită și față de România; procesul de integrare cuprinde și economia României, iar instituțiile comunitare își exercită competențele și față de ea. Și în problema raporturilor dintre România și Uniunea Europeană, a intervenit ceva nou, sau mai exact, s-a produs finalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în consecință). Cel de-al doilea segment al implicațiilor îl reprezintă ansamblul de consecințe generate de integrarea României în ordinea politico-juridică comunitară; impactul constă în aplicarea reglementărilor comunitare, alcătuită din tratatele și celelalte reguli comunitare; participarea în cadrul Uniunii Europene organizație suprastatală, implică transferarea/partajarea unor atribuite de suveranitate, actele de autoritate ale Comunității coexistând cu jurisdicția statului român, până ce aceasta va fi eliminată sau redusă, în măsura în care va exista, într-o serie de domenii, reglementarea comunitară obligatorie sau preluată. Transferul atributelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atare în tratatele institutive ale Uniunii Europene, dar se produce automat în urma procesului prin care se conferă competențe din ce în ce mai extinse Comunităților Europene, din ceea ce revine în mod firesc statelor în virtutea exercitării jurisdicției pe care o au; Uniunea Europeană reprezintă o organizație suprastatală și pe măsura realizării integrării statelor membre în aceasta, are loc o partajare a atributelor de suveranitate, întrucât ea face acte de conducere a societății (legiferând sau sancționând etc.) și substituindu-se acestora în relațiile lor internaționale. Uniunea Europeană are organe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]