111 matches
-
dintre aceste dimensiuni din anii 1950 pînă în zilele noastre. Vom examina mai întîi membrii fondatori și extinderea succesivă către noi actori partinici. Apoi vom studia structura federației social-democrate și transformarea ei. În fine, vom privi succesiv dezvoltarea funcțiilor sale suprastructurale și infrastructurale. Fiindcă ne-am propus o examinare profundă a morfologiei europartidului social-democrat, vom începe cu studiul atitudinii instituțiilor europene față de federațiile europene de partide, plecînd de la analiza reglementării din 2001 asupra statutului și finanțării partidelor europene. 3 Atitudinea instituțiilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Europartidul social-democrat și actorii săi partinici 4.1. Introducere Este importantă examinarea problemei actorilor în cadrul unui europartid. Căci ei intră, in fine, în contact și încearcă să coopereze în cadrul partidului european pentru a realiza o serie de funcții infrastructurale și suprastructurale. Pentru a examina problema, am propus ipoteza că europartidele operează o deschidere la nivelurile național și european. Această dublă deschidere este completată de un canal vertical care permite contactul și cooperarea între actorii partinici de la cele două niveluri. Pe de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de partide din punct de vedere normativ și empiric (capitolul 1). Am și răspuns, în parte, la această întrebare, examinînd competențele formale și informale ale diferitelor organe ale PSE (capitolul 5). Ne rămîne așadar să aplicăm distincția propusă între funcțiile suprastructurale și infrastructurale (capitolul 2). Cele dintîi privesc rolul europartidului față de actorii săi partinici. Celelalte contribuie la funcționarea CE/UE. Vom încheia analiza cu evidențierea principalilor factori care au împiedicat dezvoltarea acestor funcții. 6.2. Funcțiile suprastructurale 6.2.1. Familiarizarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
distincția propusă între funcțiile suprastructurale și infrastructurale (capitolul 2). Cele dintîi privesc rolul europartidului față de actorii săi partinici. Celelalte contribuie la funcționarea CE/UE. Vom încheia analiza cu evidențierea principalilor factori care au împiedicat dezvoltarea acestor funcții. 6.2. Funcțiile suprastructurale 6.2.1. Familiarizarea și europenizarea De la începuturile sale, europartidul social-democrat a căutat să prezinte o viziune comună între partidele membre asupra chestiunilor europene. În februarie 1957, partidele social-democrate și-au fixat ca obiectiv definirea pozițiilor comune 371. Al doilea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
388. Asta indică faptul că PSE și-ar putea dezvolta și elabora mai bine rolul legitimării electorale în acest sens. Totuși acest rol depinde de bunăvoința starurilor naționale și europene de a accepta acest tip de funcții. Tabel privind funcțiile suprastructurale ale PSE Familiarizarea et al. Legitimarea Democratizarea Faza de contact x Probabilă / Faza de cooperare I x Probabilă Probabilă: Spania, Potugalia, Grecia Faza de cooperare II x x (slabă) Europa Centrală și de Est (slabă) 6.3. Funcțiile infrastructurale 6
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
datele. Desigur, anumite partide membre s-ar putea exprima împotriva aderării statelor lor la UE. Ne gîndim în special la Partidul Socialist Maltez. Oricum, fenomenul rămîne marginal. 6.5. Concluzii Pentru a studia funcțiile europartidului, am expus distincția între dimensiunile suprastructurală și infrastructurală, după Geoffrey și Pippa Pridham. Am probat ipoteza funcțiilor suprastructurale și infrastructurale în cazul PSCE/ UPSCE/PSE. La nivelul rolului suprastructural, am arătat că partidul european social-democrat contribuie la familiarizarea și europenizarea membrilor săi, încercînd să prezinte poziții
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
lor la UE. Ne gîndim în special la Partidul Socialist Maltez. Oricum, fenomenul rămîne marginal. 6.5. Concluzii Pentru a studia funcțiile europartidului, am expus distincția între dimensiunile suprastructurală și infrastructurală, după Geoffrey și Pippa Pridham. Am probat ipoteza funcțiilor suprastructurale și infrastructurale în cazul PSCE/ UPSCE/PSE. La nivelul rolului suprastructural, am arătat că partidul european social-democrat contribuie la familiarizarea și europenizarea membrilor săi, încercînd să prezinte poziții comune, obiective comune, politici comune și un program socialist european. Desigur, s-
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Oricum, fenomenul rămîne marginal. 6.5. Concluzii Pentru a studia funcțiile europartidului, am expus distincția între dimensiunile suprastructurală și infrastructurală, după Geoffrey și Pippa Pridham. Am probat ipoteza funcțiilor suprastructurale și infrastructurale în cazul PSCE/ UPSCE/PSE. La nivelul rolului suprastructural, am arătat că partidul european social-democrat contribuie la familiarizarea și europenizarea membrilor săi, încercînd să prezinte poziții comune, obiective comune, politici comune și un program socialist european. Desigur, s-au ridicat și se ridică importante obstacole atunci cînd este vorba
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
obstacole atunci cînd este vorba de promovarea politicilor sale în procesul decizional european: lipsa de receptivitate partinică a cadrului instituțional european, structura rămasă prea mult timp slabă și policy-making-ul PSE. În completare, PSE a început să exercite o altă funcție suprastructurală, care contribuie în special la legitimarea membrilor săi în arena lor națională, la democratizarea cadrului național și la susținerea membrilor în campaniile electorale. Intensitatea acestor contribuții variază, bineînțeles, în funcție de loc, timp și miză. Dar ele există, chiar dacă sînt slabe. Unele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cadrului național și la susținerea membrilor în campaniile electorale. Intensitatea acestor contribuții variază, bineînțeles, în funcție de loc, timp și miză. Dar ele există, chiar dacă sînt slabe. Unele partide membre continuă să solicite asistența PSE, de pildă, în campaniile electorale europene. Funcțiile suprastructurale sînt oarecum originale, dacă le comparăm cu cele tradițional atribuite partidelor politice naționale! În ceea ce privește rolul infrastructural, observăm că, după anunțarea primelor alegeri europene, federația s-a străduit să-și asume funcții electorale, ignorată totuși de partidele naționale; de unde rolul minim
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partidelor europene. Într-adevăr, prin membri, structură și funcții, PSE nu este o simplă organizație extraparlamentară la nivel european. Membrii săi sînt în principal instituții partinice naționale, structura sa a ajuns la un stadiu de cooperare destul dezvoltat, exercită funcții suprastructurale și infrastructurale. Presiunile europene și naționale permit înțelegerea evoluției sale. De pildă, trecerea de la faza de contact la cea de cooperare s-a realizat, la socialiști, în perspectiva primelor alegeri europene și a primei extinderi a CE. În plus, această
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Geoffrey și Pippa Pridham au răspuns privilegiind abordarea integrată. În contrast, am optat pentru combinarea abordărilor integrate și comparate. Abordarea integrată permite analizarea mai precisă a naturii partidelor europene, iar cea comparată o completează. În cadrul abordării integrate, distincția între perspectivele suprastructurală și infrastructurală este importantă pentru cei doi cercetători. Utilitatea acesteia s-a verificat cînd am examinat funcțiile federațiilor europene de partide. Ea s-a confirmat în privința actorilor partinici membri. Membrii sînt reuniți în principal pe plan suprastructural și mai puțin
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
distincția între perspectivele suprastructurală și infrastructurală este importantă pentru cei doi cercetători. Utilitatea acesteia s-a verificat cînd am examinat funcțiile federațiilor europene de partide. Ea s-a confirmat în privința actorilor partinici membri. Membrii sînt reuniți în principal pe plan suprastructural și mai puțin la nivel infrastructural. De asemenea, distincția este necesară și pentru a înțelege finalitatea structurii europartidului, care urmărește să-i determine pe membri să coopereze între cele două niveluri, atît într-o perspectivă infrastructurală cît și suprastructurală. Abordarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
plan suprastructural și mai puțin la nivel infrastructural. De asemenea, distincția este necesară și pentru a înțelege finalitatea structurii europartidului, care urmărește să-i determine pe membri să coopereze între cele două niveluri, atît într-o perspectivă infrastructurală cît și suprastructurală. Abordarea comparată permite mai ales definirea partidelor europene fie negativ, fie prin tipul-ideal. Într-adevăr, s-a diagnosticat foarte repede că partidele europene nu sînt partide politice în sens convențional. S-a mai subliniat că această comparație ar putea sugera
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
integrată. De pildă, foarte utile au fost distincțiile analitice ale lui Niedermayer. Hix și Lord nu au sublinit explicit asta. În plus, abordarea prin comparative politics ar trebui să ia mai mult în considerare concluziile abordării integrate. De exemplu, funcțiile suprastructurale ale europartidelor (contribuția la familiarizarea, europenizarea, legitimarea și democratizarea membrilor) sînt destul de originale în comparație cu funcțiile tradiționale ale partidelor politice naționale. Pentru politicile partidelor europene, comparative politics aduc instrumente conceptuale importante, cum ar fi conceptul de policy-making al partidelor naționale, sugerat
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care am făcut-o federației social-democrate ne permite să constatăm că partidele politice naționale se europenizează. Pe de o parte, intră în interacțiune cu actori partinici înrudiți într-un cadru structural în continuă evoluție, pentru a îndeplini funcții infrastructurale și suprastructurale. Pe de alta, acești actori își exprimă aici poziții variate față de rolul UE și al instituțiilor sale, transferul de putere, politica UE, obiectivele și mijloacele politice care trebuie mobilizate. În acest sens, sînt predispuse la un rol proactiv. La rîndul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici să stabilească legături reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie de funcții suprastructurale într-o Europă cu niveluri multiple. Dezvoltarea lor depinde în special de procesul de integrare europeană, precum și de cadrul partinic național. Am expus ipoteza potrivit căreia cadrul instituțional european, cu constrîngeri și oportunități, influențează dezvoltarea europartidelor. În acest context, dezacordul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și dependența europartidelor față de grupurile politice. În sfîrșit, dezvoltarea europeană și cadrul partinic național constituie cei doi factori de blocaj în dezvoltarea funcțiilor partidelor europene. Totuși alegerile europene și nevoile partidelor naționale au permis dezvoltarea funcțiilor de integrare infrastructurală și suprastructurală. Ne-au interesat și politicile lor. Propusesem anterior o definiție a partidelor europene bazată pe o sinteză coerentă a concluziilor literaturii de specialitate. Am propus următoarea definiție a politicilor partidelor europene: Conceptul de politică a europartidelor se referă la un
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
5. Concluzii 3 5. De la contact la cooperare 3 5.1. Introducere 3 5.2. Faza de contact 3 5.3. Faza de cooperare 3 5.4. Concluzii 3 6. Dezvoltarea funcțiilor 3 6.1. Introducere 3 6.2. Funcțiile suprastructurale 3 6.3. Funcțiile infrastructurale 3 6.4. Limitele interne ale funcțiilor PSE: raportul social-democraților europeni cu integrarea europeană 3 6.5. Concluzii 3 Partea a doua. Politicile partidelor europene: partidul socialiștilor europeni și problema șomajului 3 7. Cadrul de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a transpus dialectica hegeliană din plan ideatic în plan material deoarece ar fi stat "cu capul în jos", Lenin l-a întors pe Marx la rândul său "cu capul în jos", extrapolând din nou dialectica din planul structural în cel suprastructural. Leninismul nu este altceva decât ceea ce Marx a denumit ideologie, dar un tip aparte de ideologie, deoarece preia instrumentarul conceptual marxist, renunțând însă la metodologia și la viziunea ontologică marxistă: revoluția se poate face acum și "de sus", nu "de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trăirile sale poate să dispună în deplină libertate și cunoștință de cauză de arsenalul propriilor capacități. În orice viziune educativă se construiește vizând păturile superioare ale conștiinței, adică se contează pe o participație de esență spirituală, pe ghidaj de ordin suprastructural. Căci conștiința de sine ("conștiința constituantă" Henri Ey) este condiția esențială a progresului și primul lui pas. Ea monopolizează orientarea spre viitor, punctând axa temporal-existențială cu rolul său de vârf de săgeată al evoluției individuale. Concentrând în puterea ei contribuțiile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
profundă cunoaștere de sine, reflectările aplicative ale tuturor prescripțiilor pe care inteligența le extrage din corpusul normativ etic, arătând că dexteritatea neutră a întreprinderilor adaptative individuale trebuie dublată de o intensă participație spirituală (de o constant-implicată "asistare" a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplină autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă perseverent virtutea unanim-binefăcătoare a libertății luminate de harul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atitudinale și de act care nu capătă sens decât în lumina unei participații individuale integrale. Ea înmânează instrumentul relațional unei vigilențe introspective apte de comportament riguros-proiectiv (adică de justă inserție în datul spiritual stabil). Așadar, este nevoie de o organizare suprastructurală în mod înțelept și liber autoimpusă, organizare care să asigure armonia întregului și care să lege în final chiar determinările existențiale și reflectările lor imediate. Trăsătură a umanismului integral, reflexivitatea adună la sine cu mijloacele specifice raționalității vigilente toate manifestările
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de rețete cognitive). Implicându-se în ceea ce este stabil în textura subiectivității, ea preia sarcina unui discernământ discriminatoriu menit să separe efemerul de statornic (și în potențialitate și în act) și gestionează dinamica vitală din perspectiva unei raportări la constanta suprastructurală. Pentru a fi puse în relație, cele două laturi ale realității interioare trebuie corect înțelese și de forța de reprezentare a intuiției adaptative depinde un echilibru al tonurilor de investire care îmbogățesc reflexul mașinal al actului. Suprastructura personalistă crează un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sau precipitarea unui final corect anticipat. Ea păstrează libertatea decizională care este responsabilă în cel mai înalt grad de reușită. Nu în ultimul rând, educația capătă apoi, prin întâlnire cu o anumită direcție evolutivă a civilizației actuale, o dimensiune spirituală (suprastructurală), mergând până la împingerea aspectului pragmatic, legat de foloase directe (materiale) ale instrucției, într-un legitim secundariat. Se preferă în această viziune statornicia unui standard al personalității construite temeinic, se vizează termenul lung al unei utilități a rezultatului globalist, a demnității
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]