203 matches
-
1967), Charles Tilly și Immanuel Walerstein. 3. FACTORI ȘI MECANISME ALE SCHIMBĂRII SOCIALE Gândirea umană parcurs o serie de etape distincte în modul de explicare a agenților schimbării sociale. Dacă la început schimbarea socială era gândită ca fiind extrasocială și supraumană (fiind atribuită divinității sau soartei), explicarea factorilor ce determină schimbarea a trecut apoi prin determinarea naturală (fizică, biologică, geografică, climatică, etc), a ajuns să fie în sfârșit apanajul ființelor umane, dar numai al celor deosebite eroi, profeți, lideri, persoane charismatice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vederea), și în final, a început să fie recunoscut rolul tuturor oamenilor la înfăptuirea schimbării sociale. Noul mod de înțelegere a schimbării sociale pleacă de la premisa că istoria este făcută de oameni, de oamenii de rând și nu de agenți supraumani și suprasociali. Au apărut astfel conceptualizări cum sunt cea a lui Walter Buckley, de morfogeneză, sau societatea activă a lui Amitai Etzioni, sau conceptul de structurare al lui Anthony Giddens (Sztompka, 1994). Câțiva din factorii schimbării sociale sunt analizați, pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
putând fi văzut ca o încercare de justificare, prin apelul la concepte de genul nevoilor, a organizării societății în lumea occidentală, ce se vedea asediată de comunism; b) teleologismul funcționalismului, instituțiile sociale părând, în viziunea funcționaliștilor, să îndeplinească niște scopuri supraumane, ceea ce introduce în explicație o nuanță metafizică deloc pe placul celor cu o orientare individualistă; c) incapacitatea funcționalismului de a explica schimbarea- de a răspunde la întrebarea de ce se transformă sau dispare o instituție socială dacă ea este necesară? Problema
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
subiecților umani. Într-o perioadă relativ scurtă a vieții unui individ, apar noi valori sociale sau, oricum, se poate restructura esența ierarhiei lor. Caracterul obiectiv al valorilor nu trebuie confundat cu reificarea acestora, cu înțelegerea lor ca realități nonumane sau supraumane, încărcate cu facticitate extramundană inertă. Semnalarea se impune întrucât procesul reificării are loc ca o construcție mentală teoretică, dar și la nivelul preteoretic, în practica de zi cu zi. Date etnologice și psihologice sugerează primatul ontogenetic al reificării lumii sociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multă vreme ceva supranatural, un dar divin, carisma (charisma) se dovedește, prin cercetări sistematice, a fi mai degrabă o problemă de relație dintre lideri și membrii unei colectivități, decât o calitate intrinsecă a unei persoane, cu atât mai puțin una supraumană. Ceea ce aproape la unison arată studiile în acest domeniu sunt reacțiile tipice ale mulțimii față de conducătorul etichetat carismatic, și anume (Baron et al., 1998): nu doar loialitate, devoțiune și ascultare, ci și un mare entuziasm față de lider și ideile sale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
drama-sinteză, cuprinzând totalitatea problemelor fundamentale care îl animă dintru început pe dramaturg, de la rostul și țelul creației la dualitatea sufletului, pe întreaga spirală a experienței creatorului. Manole este personajul complet, întruchipând eroul-creator, care parcurge până la ultimele consecințe criza de însingurare „supraumană”. Deși simbolul îl apropie de Peter Schlemihl, „omul care și-a pierdut umbra”, Manole nu vizează atât cunoașterea, cât creația, care „să-i facă pe oameni mai buni și mai înțelepți”, iar intenția lui secretă este chiar să devină, cum
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
În afara acestor condiții, viața interioară este cuprinsă și se afirmă prin valorile culturale, morale și spiritual-religioase din care persoana Își construiește propria sa plenitudine. Aceasta este condiția de a fi ea Însăși. Aceste valori mă raportează la un model suprem, suprauman, la un arhetip de care eu mă simt legat prin filiația valorilor care emană din el și pe care eu, preluându-le, mi le-am interiorizat. Omul problematic este cel care a pierdut orice filiație valorică cu modelul arhetipal, cel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
manifestă exclusiv prin persoană, și face ca aceasta să se depășească pe sine, dar și lumea (Die Stellung der Menschen im Kosmosă. Spiritul este cel care transformă viața persoanei În ideal. Semnificația umanului se descoperă În convergența dintre uman și suprauman, pe care o dă transcendența, susține J. Maritain (Humanisme intégrală. Este o concentrare a lumii, dar totodată și o dilatare a omului În lume. În felul acesta, doctrina umanistă unifică, În planul valorilor sufletești și morale, omul cu lumea, anulând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
opusul zeu / Cu timpul presărat de seu”) -, sufletului, despărțit irevocabil de tărâmul eteric al ideilor, nu îi mai rămâne decât să învețe „să zboare de sus în jos” și să se „joace de-a morții peste vii”, într-o încordare supraumană de a păstra scânteia originii sale celeste în „noaptea înaltă” a închisorii materiei. De aceea, ființarea sa evită să lase urme în istorie („Pietre n-am lăsat și nici lemn, nici cui”), ocolind modelul christic al suferinței și răstignirii și
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice; ideologii social-politice, filozofice etc.; doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii etc.; pseudoștiințe care cultivă miracolul, misterul, forțele supraumane (bioenergia, terapii nonconvenționale, meditația etc.). Tematica psihozelor idealiste are un caracter predominant ideativ. Ele, din punct de vedere funcțional, au în cadrul grupului social un rol compensator, oferind, în condițiile anomiei sociale, o soluție la criza socială a valorilor normative ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intim al tuturor poruncilor faraonului”, „căpetenia căpeteniilor”, „înainte-stătătorul întregii împărății”, „judecătorul suprem”, „căpetenie a celor două încăperi pecetluite” etc. Era așadar un prim-ministru absolut care nu se supunea decât faraonului, pe care îl înlocuia integral, întrucât acesta se poziționa suprauman, ca divinitate. Primul vizir pare să fi fost numit Kheops, faraon din Dinastia a IV-a. Desigur, datorită puterii acestui șef absolut al executivului, alesul nu putea fi decât un scrib excepțional cultivat, plecat dintr-o „Casă a Vieții”, poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a semnificației lor în ordine absolută („substanțială”) - sau, în termenii specializați ai Doctrinei substanței, intuirea, în forma „prezenței”, a structurii axiale, orientate noosic, materialitate („necesitate”)/ spiritualitate („noos”). În proiecție estetică strict determinată, personaje substanțiale - excentrice prin absența eterogenității psihologice și supraumane prin cenzură esențialistă - sunt, într-o măsură infinit mai accentuată decât eroii romanelor, personajele pieselor de teatru ale lui P. După cum s-a observat, entitățile dramatice camilpetresciene „nu sunt caractere, adică previzibilități de comportament în funcție de o premisă dată pentru totdeauna
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
să facă suportabilă - și rațională - moartea” (Ovid Densusianu și actualitatea exegezei „Mioriței”). Dintre cercetările aplicate, se distinge analiza de text la Cântecul Iancului, unde este relevată funcția regală de „excelență” a eroului în plan uman și cea sacră în plan suprauman, mitic, iar în planul formelor este descoperită o construcție în „secțiune de aur”, de inegalabilă armonie și perfecțiune. SCRIERI: Folclorul. Sens, valoare, îngr. Viorica Nișcov, postfață Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1991. Ediții: Bulgăre de aur în piele de taur, București, 1975
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
arcuș vibrează peste corzile solare ale iubirii dumnezeiești. Lumea monahului este luminată de binecuvântări. Adâncimea privirii ieșind de sub pecetea inelară a unor cearcăne pământii este agonisită prin asceza privegherilor de noapte. Cunoașterea duhovnicească nu poate fi dobândită printr-un efort suprauman al voinței. Fără smerenie și răbdare, excesul de voință întunecă mintea văzătoare. Monahul ține cu orice preț la continuitatea revelației. Experiența paradisiacă rimează cu apofatismul sui generis al vârstei copilăriei, când ochiul admiră fără să dea neapărat explicații, iar mâna
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
manifestă exclusiv prin persoană, și face ca aceasta să se depășească pe sine, dar și lumea (Die Stellung der Menschen im Kosmosă. Spiritul este cel care transformă viața persoanei În ideal. Semnificația umanului se descoperă În convergența dintre uman și suprauman, pe care o dă transcendența, susține J. Maritain (Humanisme intégrală. Este o concentrare a lumii, dar totodată și o dilatare a omului În lume. În felul acesta, doctrina umanistă unifică, În planul valorilor sufletești și morale, omul cu lumea, anulând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și mașina ultramodernă din desene animate Începu să se vadă. Motorul Cadillacului vuia de putere. Cei opt cilindri răbufneau, iar carburatorul absorbea cantități imense de combustibil. Pistoanele bubuiau și săreau, iar cureaua de transmisie se Învârtea nebunește, În timp ce mașina prelungă, supraumană, le depășea pe celelalte de parcă toate ar fi stat pe loc. Văzând cât de repede vine Eldorado-ul, celelalte mașini se dădeau la o parte. Milton trecu prin trafic ca glonțul și apoi zări Gremlinul verde Înaintea lui. ― Până aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a fi la un altul sau, mai exact, trecerea de la existența condiționată la un mod de a fi necondiționat, adică de deplină libertate. În cea mai mare parte a religiilor arhaice, "zborul" înseamnă accesul la un mod de a fi suprauman (Zeu, magician, "spirit"), adică, în ultimă instanță, libertatea deplină de mișcare, deci dobândirea condiției de "spirit". În gândirea indiană, arhatul care "sparge acoperișul casei" și își ia zborul în văzduh dovedește, cu ajutorul acestei imagini, că a trecut dincolo de Cosmos și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
totalitate - comunică prin partea de sus cu un alt nivel, transcendent. Se întîmplă ca într-o religie acosmică, ca de pildă cea din India după budism, deschiderea spre nivelul superior să nu mai însemne trecerea de la condiția umană la cea supraumană, ci transcendența, abolirea Cosmosului, libertatea absolută. Există o diferență enormă între semnificația filozofică a "oului spart" de Buddha sau a "acoperișului" spart de arhați și simbolismul arhaic al trecerii de la Pământ la Cer de-a lungul lui Axis mundi sau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
suprem a nimic. Pentru că trebuia să descopere singur lucrurile, era În mod necesar un judecător intermediar. Dar niciodată suprem. Viața nu era răspunzătoare În fața lui. În nici un fel. Nici nu avea să unească vreodată anorganicul, organicul, naturalul, bestialul, umanul și supraumanul În vreun aranjament pe care se putea conta, ci, indiferent cât de fascinant sau de original geniul lui, doar idiosincratic, Într-o schemă nesigură, mai degrabă decorativă sau ingenioasă. Desigur, În momentul lansării de pe această planetă către o alta ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
prezenți în volum: pregnanța dimensiunii umane a scriiturii. Naratorul său, chiar dacă evolua în sfera conceptului aplicat de odstranenie, păstra întotdeauna un grăunte familiar, părea că vorbește de undeva de foarte aproape. Și, totuși, era un narator plin de o rectitudine supraumană (încă nu mi-am dat seama cum reușea să transmită această senzație). E un paradox ce îl însoțește pe Ioan Lăcustă în tot ce scrie: atât de apropiat cititorului, dar foarte îndepărtat prin perpetua sa ascensiune pe versantul moral al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fi făcut un dar unui nepământean. Nici azi nu știu ce conținea cutia aceea, căci o lăsasem pe bancă, fără să o ating măcar. Pierdusem orice urmă de umanitate, îmi dădeam seama de asta, dar credeam că astfel progresez pe drumul către suprauman. În vacanța dintre a unsprezecea și a douăsprezecea trăisem o asemenea singurătate, încît mă speriasem în privința integrității mele psihice. Timp de trei luni mi-am simțit în continuu inima grea , de o dragoste abstractă, o dragoste pentru nimeni. Nu puteam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
transcendent pentru că vestește împărăția care are o natură spirituală și divină, dimensiune pe care textele evanghelice o exprimă prin imaginea „împărăția cerurilor”; este o imagine splendidă care lasă să se întrevadă originea și sfârșitul împărăției, face aluzie la demnitatea sa supraumană și evocă misterul operei sale de mântuire realizată împreună cu Tatăl și cu Spiritul. Transcendentă în originea sa, împărăția este la fel și în sfârșitul ei deplin și definitiv, care se ajunge în veșnicie, cu condiția să fim fideli lui Cristos
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
probabil în camera de dormit și prin imaginea lor se celebra și amintirea strămoșilor (cf. ceea ce am afirmat cu privire la „amintirea numelui”, mai sus p. 112). În traducerile actuale ale Bibliei termenul terăfîm este tradus uneori cu „idoli”, subliniind astfel statusul suprauman al acestor ființe. Cu privire la refă’îm, identitatea lor este foarte complexă. Prin acest termen Biblia îi desemnează atât pe regii antici, legendari ai regiunii cananeene și locuitorii săi (Gen 14,5; Dt 3,11; Ios 12,4 etc.), cât și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
un sistem pentru a ne transporta. Gosseyn încasă șocul, fără să-și schimbe expresia, dar, interior, se clătină. Își reprezentă brusc pe profeții pentru fiecare stelavion de război, prezicând mișcările navelor inamice. Ce ființă umană normală putea combate aceste echipaje supraumane? Știa după Janasen, că Discipolul lucra cu Enro: dar nu era vorba decât de un individ. Dar așa, se înmulțea cu... puse întrebarea cu glas aspru. - Câți... câți sunt ca dumneata? - Aproape cinci milioane, zise Leej. Se aștepta la mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
un sistem pentru a ne transporta. Gosseyn încasă șocul, fără să-și schimbe expresia, dar, interior, se clătină. Își reprezentă brusc pe profeții pentru fiecare stelavion de război, prezicând mișcările navelor inamice. Ce ființă umană normală putea combate aceste echipaje supraumane? Știa după Janasen, că Discipolul lucra cu Enro: dar nu era vorba decât de un individ. Dar așa, se înmulțea cu... puse întrebarea cu glas aspru. - Câți... câți sunt ca dumneata? - Aproape cinci milioane, zise Leej. Se aștepta la mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]