1,044 matches
-
numele celor nenăscuți.Și am deschis Cartea Amintirilor,A trăirilor ce și-au cunoscut trupurile,Gurile ce dezlegau tăcerile, plăcerile,Vorbele ce nășteau ecou peste generații,Ecoul lui VREAU, șoapta lui POT,Un tot s-a clădit peste ani și surpat de neliniști.Triști ne sunt ochii ce-și caută dorul, Fiorul în Cartea Amintirilor. Da, atunci s-au hotărât pietrele să tacă...Da, atunci, cu toții ne-am pierdut aripileCând ne-am dorit să uităm zborul... VIII. LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
-și destramă pe chipul nostru-'mpovărat de ceață, roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramă în suflete crispate ne îngheață. Prin bruma deasă clipa se grăbește în toamnă să ne-mbrace pe-amândoi, privește-apoi tăcută și albește când depărtări se surpă între noi. Citește mai mult Sub semnul gândului ce-a-ncărunțite valea dintre noi tot mai adâncă;copaci suntem și trupul desfrunzitun vânt tăios în palmă ni-l descântă.Norii cerniți o lacrimă-și destramăpe chipul nostru-'mpovărat de ceață
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
descântă.Norii cerniți o lacrimă-și destramăpe chipul nostru-'mpovărat de ceață,roiuri de fluturi cu sclipiri de-aramăîn suflete crispate ne îngheață.Prin bruma deasă clipa se grăbeșteîn toamnă să ne-mbrace pe-amândoi,privește-apoi tăcută și albeștecând depărtări se surpă între noi.... XXXII. MAI CÂNTĂ-MI ..., de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1339 din 31 august 2014. Și mână-mi iar turma de vise spre șesuri. Cât muze din mine sorb ultimul ceai Să caut cuvântului noi înțelesuri. Mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
fac un Înfiorat popas Între Munții Pădurea Neagră și Pontul Euxin, celebrând Dunărea care, departe de a despărți popoare, ea le unește, le dă mâna, zidind Între ele o punte pe care vremurile, războaiele sau catastrofele nau izbutit s-o surpe. Iar sub timbrul celor ce i-au țesut elogiul răzbat cântecele neamurilor riverane: Dunărea ne este mamă, / Pe toți Dunărea ne cheamă..., sau Dunăre, Dunăre, / Drum fără pulbere..., cum spune poetul, cu o formulă care purcede din folclor. Puține ape
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii care urcă drumul desfundat trăgea greu, zgomotul răsfrângându
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii care urcă drumul desfundat trăgea greu, zgomotul răsfrângându
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a ochilor, înfrânare limbii, prin ferirea de a auzi vorbe necuviincioase<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit., p. 61. footnote>, prin lepădarea gândurilor, amintirilor și imaginilor necurate de îndată ce se ivesc<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote> vedem cum se surpă dracul curviei<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățături, tomul II, transliterație, corectură și diortosire după ediția din anul 1819, apare sub îngrijirea Protosinghelului Ioan Filaret, Edit. Bunavestire, Bacău, 1998, p. 137. footnote>. Pericolul cel mai mare este când se
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în inventarul de semne și în regulile de utilizare. În Gramatica rumânească a lui Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, din 1757, virgula - numită "împiedicarea sau jumătate de soroacă" - este exemplificată, alături de "dungă" (bara oblică) prin enunțul: "Cinstea cea înaltă / strică obiceiurile, și surpă rînduielile vieții" (ediția N.A. Ursu, 1969, p. 24). La C. Diaconovici-Loga, în Gramatica românească, 1822, virgula e "opritórea sau comma", folosită, printre altele, "înnainte și după fieștecare închietură vîrîtă" (adică în intercalare, ed. 1973, p. 54). La Heliade Rădulescu, Gramatica
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
lui, indică o ștampilă de om grijuliu, la 3 mai 1927. Trei cicluri și cinci creații mai lungi, stinghere, cu suflu de poem, îl compun. Cîntecul cîtorva e o joacă de-a plinătatea, doar sonoră, a golului: "Să nu se surpe, copleșind pămîntul,/ Atunci cînd vîntul/ Prin golul mut se dă de-a rostogolul." Aceeași pasiune pentru întorsături de sens și frază, într-un titlu pe care doar nostalgia unor anume poezii și muzici cu anotimpuri te poate face să-l
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
și are grijă de urmași. Însuși Zamolxe era zeitate protectoare, după ce fusese rege, profet și mare preot, un „Crăciun“ al geto-dacilor. Venind lumina cea neapropiată, Hristos-Domnul, prin întrupare s-a dovedit existența lui Dumnezeu și în același timp s-au surpat mentalitățile despre zeitățile și idolii creați de mintea omului sau de frică de creatură și care erau muți, orbi și surzi (I Corinteni 8, 4; 12, 2). Pentru Împărăția lui Dumnezeu, Nașterea Domnului va fi sărbătorită până la sfârșitul lumii. preot
Agenda2003-51-03-gen1 () [Corola-journal/Journalistic/281849_a_283178]
-
Șugatag l Băile Vechi, un fascinant complex lacustru Stațiunea Ocna Șugatag este situată la o altitudine de 490 m, în Depresiunea Maramureș, la poalele lanțului de munți vulcanici Țibleș-Gutin. La începutul secolului al XX-lea, galeriile fostelor ocne s-au surpat ridicând la suprafață un ochi de apă caldă și sărată, Ocna Șugatag devenind astăzi o importantă stațiune balneoclimaterică. Factorii naturali de cură de aici - reprezentați de apele minerale clorurosodice concentrate și un bioclimat sedativ de cruțare - sunt folosiți în tratarea
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
a ales praful. Oamenii spun că la mijloc au fost anumite interese și americanul n-a mai revenit. Greu de spus că cei plecați vor mai veni înapoi în- tr-un sat unde timpul a încremenit. Încet-încet, casele nelocuite se vor surpa. Ruinele vor fi acoperite de bălării, de iarbă și rugi de mur. Așa arată și casa în care, cândva, a locuit și nea Costică Gruiescu. Fără reparații nu va mai rezista nici biserica. Tabla de pe acoperiș va fi mușcată de
Agenda2004-35-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282804_a_284133]
-
Muma Cerbului / și Muma Proverbului - / sens al Curcubeului / peste spuma Eului / și Străduța Laptelui, / lebăda-a misterului, / floarea - „GuraLeului“...“ (în puterea Verbului...). Atentatul la Verbul matern este agresiune împotriva Patriei. Poetul are ce are cu vârcolacii („mancurții din Patrie“) care surpă temeliile spațiului românesc și, pentru a-i dezarma, recurge la amenințarea-blestem că le va distruge mitul lor de vârcolaci: „duceți-vă-nvârtindu-vă, roindu-vă / pe toate-ncrețiturile Genunii, desigur, / nu în preajma Daciei mele de Lună-Plină: / nu-mi amenințați lumina-Patrie, / că mă-nfurii / și
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
învinge toate piedicile. Nu a trecut mult și vraja s-a spart în mii de cioburi. Cristian a plecat. Eli a rămas singură. Cu preocupările ei, cu viața trăită la maxim, dar cu un imens gol în suflet. Ceva se surpase. Ceva îi spunea că omul vieții ei plecase din casa ei, din țara ei, din inima ei. Refuza să creadă că totul s-a sfârșit. Au conversat din nou, nopți întregi pe Internet. Așteptarea devenise chinuitoare. Se iubeau, se doreau
Agenda2004-26-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282573_a_283902]
-
se rostogoleau/ blânde în albia lor/ nici o calamitate/ nu mai vizita pământurile patriei/ ordinea socială era desăvârșită/ anotimpurile minunate/ românii fericiți/ iar toate acestea/ se întâmplau/ într-o dimineață...“: dimineața acelei Românii e și dimineața poetului, în utopie, în idealitatea surpată pe o săgeată îmbrăcată în roșu. Poezie de notație în Seară pogorînd, Eglogă, Stonehenge, cu explicite mărci autobiografice E nevoie mereu, vestind apocalipsa unei lumi care încă mai este, surpată într-o lume viitoare care nu va mai fi, pe
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
acelei Românii e și dimineața poetului, în utopie, în idealitatea surpată pe o săgeată îmbrăcată în roșu. Poezie de notație în Seară pogorînd, Eglogă, Stonehenge, cu explicite mărci autobiografice E nevoie mereu, vestind apocalipsa unei lumi care încă mai este, surpată într-o lume viitoare care nu va mai fi, pe linia subțire unde sînt în balans universul și inima, lirica lui Cassian Maria Spiridon poartă mereu nostalgia orizonturilor îndepărtate, capăt de lume, Gibraltar sau Thule, amintind de Ultima Thule a
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
Le Combarelles și Font de Gaume. Studiile științifice dedicate peșterilor s-au îngemănat, încă de la început, cu relevarea tărâmului lor magic în artă și poezie: „Șuvițe tainice de apă/ Prin peșteri ce de ani străbat/ Într-una se preling și surpă/Tavanul șubred și-nnoptat. Dar, după ani de picurare/L-au închegat coloane pline/Eterna bolții lăcrimare/ În loc s-o surpe, o susține“ (Panait Cerna). De-a lungul timpului, peșterile s-au dovedit a fi surse și resurse de minerale și
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
magic în artă și poezie: „Șuvițe tainice de apă/ Prin peșteri ce de ani străbat/ Într-una se preling și surpă/Tavanul șubred și-nnoptat. Dar, după ani de picurare/L-au închegat coloane pline/Eterna bolții lăcrimare/ În loc s-o surpe, o susține“ (Panait Cerna). De-a lungul timpului, peșterile s-au dovedit a fi surse și resurse de minerale și chiar alimentare; le-au fost atribuite funcții medicale, terapeutice. Domeniul în care dobândesc o deplină valorificare este cel al turismului
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
mai grav a fost afectat Constanța, moartea a șase persoane și rănirea altor două, inundarea a 2 500 de gospodării și distrugerea a mii de hectare de teren; luni, aproape 500 de metri din faleza din Eforie Nord s-au surpat din cauza ploilor l Un recent raport al B.N.R. evidențiază faptul că până la sfârșitul lunii iulie, băncile au acordat populației credite ipotecare în sumă de 10 600 de miliarde de lei, inclusiv provizioane, în creștere cu aproape 80% față de soldul înregistrat
Agenda2004-36-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282845_a_284174]
-
vreme, dintre "pipăirea infinitului" și rană deschisă a duratei ce i s-a dat, în sfîrșit, în scrierea poeziei înseși, cu iluzia străbaterii unei pustietăți "în care fiecare pas e o întemeiere". Într-o atmosferă adesea carnavalesca, de piață publică, surpat în succesiunea halucinanta a duratelor ("Ce năpraznic îi crește barbă copilului bătrîn/ îi iese din obraji că iarbă printr-un mormînt/ primăvară un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile"), interogînd lumea și "adevărurile" ei, manifestîndu-se
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
România. Și vine sub înfățișarea unui jurnalist elvețian de origine română. Nu-i trebuie mult timp să descopere că aici se simte ca acasă. Misiunea lui e deja îndeplinită, n-are pe cine să mai prăbușească, n-are ce să surpe. Și-atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să țină lecții de morală". Inadaptatul, victima sigură este intelectualul: David, informatician, captiv mai întîi al lumii virtuale a calculatorului este ispitit de "diavolul" elvețian să coboare pe pămînt, printre oameni, să
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
farmacie/cu grația și roiul de viespi golănite sub piele/ și piaptănă oasele noastre-ncâlcite/ și clatină sarea din noi în sitele tale/ și apa/ și fierul din belciugul jugănitului taur/ ce ne crește în trup coplesindu-ne." (Rugăciunea copilului surpat în taur) În sfârșit, în poemele ultimei perioade apar și unele scăpărări de vulgaritate, cu totul inoportune într-o poezie în general plină de grație: "Era să intru într-o față/ dar a intrat altul cu prioritate de dreapta.// Când
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
se va îneca, păianjenii/ vor mînca din ea și se vor umfla ca purceii/ iarba va crește în pînza păianjenilor/ groasă ca sacul, păduchii vor încolți pe găini/ înflorind năpraznice roade/ în porci se vor împotmoli șobolanii/ toate se vor surpa ca frunzișul de toamnă/ și casa noastră va fi mai pustie ca ramura singură/ sub licărul stelelor picurînd/ din întunecate înghețuri" (Plîngerea diacului Ion din Dragomirești în sbornicul de pe Valea Izei). Sufletul țărănesc al poetului se pronunță astfel în grafia
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
nu e neapărat de raportat la din trecut păcate ale sus-numiților parlamentari, la vechi și tănuite complicități, ci, decisiv, la carapacea lor mentală: adepți necondiționați ai autorității, parte din întreg, sunt cuprinși de neliniște față de orice ar amenința să o surpe, să o suspende, fie și pentru o clipă. Și astfel, fie chiar și foste victime, pentru ei fosta Securitate mergea pe căi reprobabile când năpăstuia cu grămada, dar își făcea numai datoria când lichida selectiv. Instituția e sacră, în dauna
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
tăcerii: "Orice aș spune/ ating o rană// în puterea deplină a nopții/ sufletul e înfricosetor// ascult/ înapoi la muzică/ înapoi la rigoare// fiecare notă atîrnă/ între viață și moarte/ (Oare cînd începe omul/ să se resemneze cu adevarat)// cine îmi surpa malul/ îmi vine să tip/ în timp ce înlăuntru/ se surpa tot ce mai e de surpat// pînă la cenușă/ tăcere" (Poemul despre Amadeus). Credem că i se cuvine Marianei Filimon un loc în primul raft al poetelor noastre. Mariana Filimon: Amfiteatrul
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]