210 matches
-
împădurire în baza art. 19 din Constituțiune, modificat în 1917. El își va da asemenea avizul asupra propunerilor șefilor de ocoale silvice, de a nu fi cuprinse în islazurile comunale, prevăzute prin legea din 1920, pentru înființarea pășunilor comunale, terenurile surpate sau cari sînt supuse surpăturii, prin faptul pășunatului, despre care tratează art. 16 din codul silvic. Deliberările consiliului tehnic vor fi prezidate de inginerul silvic, avînd cel mai mare grad și vechime în grad. Consiliul se întrunește în fiecare săptămînă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
și anexele; Adresa: satul Valea Babei, Str. Principală", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "1.267,80 lei"; - la poziția nr. 22, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren, suprafață = 1.300 mp, pe care se află Școala Surpați și anexele; Adresa: satul Surpați", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "894,04 lei"; - la poziția nr. 23, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren, suprafață = 1.582 mp, pe care se află magazia, magazinul și alte anexe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220335_a_221664]
-
Babei, Str. Principală", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "1.267,80 lei"; - la poziția nr. 22, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren, suprafață = 1.300 mp, pe care se află Școala Surpați și anexele; Adresa: satul Surpați", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "894,04 lei"; - la poziția nr. 23, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Tehnice: teren, suprafață = 1.582 mp, pe care se află magazia, magazinul și alte anexe; Adresa: satul Valea Babei, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220335_a_221664]
-
cele proiectate, cu roșu; - lucrările miniere cu panțe peste 7 la mie se vor marca cu semnul folosit pentru panțe înclinate; - lucrările miniere părăsite se vor marca distinct, cu semnele convenționale stabilite; - lucrările inaccesibile, dar necesare activității de productie (inundate, surpate, cu gabarite necorespunzătoare), vor fi marcate cu linie plină - în tus negru - plasată în interiorul lucrării, pe lungimea respectivă; - ușile de aeraj și digurile. Pentru fiecare dig se va înscrie numărul său; - traseul curenților de aer curat și viciat, până la suprafață
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148399_a_149728]
-
a codiței, poziționate 4: 3: 2. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Suveica reprezintă meșteșugul țesătoriei, una din ocupațiile de bază ale locuitorilor. Crucea evocă mănăstirile "Dintr-un lemn" și "Surpatele" din localitate. Merele și prunele amintesc de numeroasele livezi din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253860_a_255189]
-
Măzăraru, Pleșoiu, Popești, Predești, Schitu, Șerbăneasa, Tufanii, Valea Bâlcească, Valea Viei Comuna Perișani Sate: Perișani, Bâiașu, Mlăceni, Podeni, Poiana, Pripoare, Spinu, Surdoiu Comuna Racovița Sate: Racovița, Balota, Blănoiu, Bradu-Clocotici, Copăceni, Gruiu Lupului, Tuțulești Comuna Runcu Sate: Runcu, Căligi, Gropeni, Snamăna, Surpați, Valea Babei, Vărateci Comuna Sălătrucel Sate: Sălătrucel, Pățești, Seaca, Șerbănești Comuna Stoilești Sate: Stoilești, Balomireasa, Bulagei, Bârsoiu, Delureni, Geamăna, Ghiobești, Giuroiu, Izvoru Rece, Malu, Nețești, Obogeni, Stănești, Urși, Vlădulești Comuna Șirineasa Sate: Șirineasa, Aricioaia, Ciorăști, Slăvițești, Valea Alunișului Comuna Titești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bărbătești, Negrulești Comuna Bune��ti Sate: Bunești, Coasta Mare, Firești, Râpănești, Teiușu, Titireci Comuna Cernișoara Sate: Armășești, Cernișoara, Groși, Modoia, Mădulari, Obârșia, Sărsănești Comuna Costești Sate: Costești, Bistrița, Pietreni, Văratici Comuna Frâncești Sate: Frâncești, Băluțoaia, Coșani, Dezrobiți, Genuneni, Moșteni, Mănăilești, Surpatele, Viișoara Comuna Mateești Sate: Mateești, Greci, Turcești Comuna Măldărești Sate: Măldărești, Măldăreștii de Jos, Roșcoveni, Telechești Comuna Oteșani Sate: Oteșani, Bogdănești, Cucești, Cârstănești, Sub Deal Comuna Păușești Sate: Păușești, Baroanele, Buzdugan, Cernelele, Păușești-Otăsău, Șerbănești, Șolicești, Văleni Comuna Pietrari Sate: Pietrari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
administrativ al ținutului moldovenesc omonim. Cetatea a fost distrusă la sfârșitul secolului al XV-lea, ultima consemnare documentară regăsindu-se în privilegiul lui Ștefan cel Mare acordat Episcopiei de Rădăuți, la 23 August 1481. Ruinele Țeținei, sub forma unor ziduri surpate și a unor grămezi de piatră, au devenit carieră și locul de aprovizionare cu piatră pentru locuitorii din zonă, dar și pentru administrația austriacă, după 1775. De pildă, la 12 decembrie 1784, cancelaria Administrației Bucovinei trimitea lui Ilie Vlaicu din
Cetatea Țețina () [Corola-website/Science/312408_a_313737]
-
a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale, Mănăstirea Horezu (sau „"Hurezi"”), cu hramul Sfinții împărați Constantin și Elena. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de Brâncoveanu sunt Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi. Anvergura averii lui Constantin Brâncoveanu a făcut impresie încă din timpul vieții sale. Este un fapt bine încetățenit că în capitala Imperiului Otoman era concurență între funcționari pentru a fi trimiși cu
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
meșter drept priceput, subliniind expresivitatea portretelor fiilor, deși seamănă foarte mult între ele. Portretele fiicelor lui Brâncoveanu au fost comparate cu cele ale fiicelor lui Duca-Vodă, de la Mănăstirea Cetățuia. Coroanele sunt tot închise, ca la Mamu, dar metalice. În Mănăstirea Surpatele, Brâncoveanu este înfățișat în floarea vârstei, cu barbă plină, neagră. Toți cei 11 copii sunt reprezentați, doi fii și trei fiice având înălțimi identice cu părinții lor. Coroanele sunt cu fleuroane. La biserica din Doicești, construită pe domeniul ce ar
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
în ele lucrează zi de zi sute de oameni." Exploatarea sării în zonă s-a realizat în ocne sub formă de clopot (În zonele cu coperta mică) până în a 2-a jumătate a Secolulului al XIX-lea: Ocna Grebleș, Ocna Surpată, Ocna Tălharilor, Ocna cu Brad, Ocna Cantemir, Ocnele Unite, Ocnița alcătuiesc o serie de goluri subterane, situate între pârâul Grebleș și pârâul Trifu. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
umblu noaptea pe străzi ridicând pleoapa strălucitoare-a țărânii (documentul atestării orașului meu din 14 decembrie 1458) să dau de piatra ocultă pe care și-a zgâriat umbra Andrieș Slujascul, stăpânul de demult al Oneștiului, lângă apa Cașinului, sub maluri surpate.” Actul original nu se păstrează, fiind foarte uzat. El a fost transcris din slavonă la începutul secolului XX. Se păstrează numai copiile. După istoricul Ion Bogdan (1864-1919), din cele patru sate menționate în document, Slujești a dispărut, Lăbășeștii s-a
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
47 m adâncime, cota absolută fiind +360,9 m. Într-o perioadă de 16 ani, nivelul lacului din mina Apaffi, care este alimentat de apele de precipitații, s-a ridicat cu 1,9 m. Partea de intrare în galerie, acum surpată, a fost armată cu prilejul lucrărilor menționate din anii '80 ai secolului al XX-lea, în timp ce interiorul galeriei păstrează o armătură veche, de tip "desiș" (trunchiurile sunt așezate vertical unul lângă altul, fără spații între ele). Vechimea destul de apreciabilă a
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
mine Francisc, Pál, Károly, Maria Tereza, Antal, Jozsef și Kurucz. Există și alte suprafețe restrânse, de ușoară scufundare, umplute cu apă sau colmatate. Zona minei Ferdinand, aflată în extremitatea de est a jumătății de vest a localității, este de asemenea surpată, iar mina inundată. Între cele două zone a fost evidențiată o suprafață cu o lungime maximă de 550 m și lățimi în limite de 180-420 m, unde au fost sesizate urmele unor vechi exploatări, minele având un areal restrâns (30
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
comuna existau o școală primară rurală și patru biserici (la Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni și Vlădești). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Urluești-Băbeni, cu 914 locuitori, formată din satele Cepari-Urluești, Surpați și Valea Babei, având o școală mixtă și trei biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comună Cepari avea 1284 de locuitori în satele Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Valea Calului și Șendrulești; comună
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comună Cepari avea 1284 de locuitori în satele Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Valea Calului și Șendrulești; comună Urluești (noul nume al comunei Urluești-Băbeni) avea 1223 de locuitori în satele Urluești, Valea Babei și Surpați. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comună Urluești a fost desființată, satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul Iosif, Lacul Ștefan, Lacul Mina Mare.
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
1964 la amnistierea deținuților politici. A petrecut peste 12 ani în temnițele comuniste, fiind închis la Galata, Văcărești, Brașov, Târgu Jiu, Slobozia, Făgăraș, Jilava, Canal, Aiud, Suceava. A trecut mai întâi prin mai multe parohii, apoi pe la Mănăstirea Viforâta, Mănăstirea Surpatele și, în sfârșit, la Mănăstirea Antim. În anul 2003, la vârsta de 91 de ani, Părintele Adrian a părăsit Mănăstirea Antim pentru a trăi ca sihastru la schitul Locurele de pe lângă Mănăstirea Lainici, unde a rămas până în anul 2011, când starea
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
La Sic, Johann Fichtel (1780) amintește o mină conică de rezervă (adâncimea puțului 23 m, adâncimea totală a minei 60 m, 124 m circumferința tălpii). Această mină ("Ocna Albastră") s-a oprit ulterior la 105 m adâncime. Deasupra acestei mine surpate s-a format în cursul timpului lacul "Ocna Albastră". Sarea extrasă la Sic a fost în general impură, fapt care a contribuit la abandonarea definitivă a Salinei Sic în anul 1812. Pe vremea lui František Pošepný (1871) mina era demult
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
moștenitor al familiei Mavrocordat, fiind renovat în preajma anului 1900. El avea 36 de camere, un parc și multe anexe gospodărești. În perioada regimului comunist, conacul s-a ruinat. În anul 2007 mai existau doar un turn și câteva beciuri parțial surpate. Pe locul unde a fost conacul și-a extins curtea familia Nechitoaie, care a amplasat pe ruinele clădirii cotețe de găini și de porci, un closet, aici fiind aruncate deșeurile din gospodărie. Liliana Nechitoaie își amintea că în 2001 au
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
Batman, el fiind folosit în legătură cu diferite suprafețe; Batarang-ul, o armă care se aruncă, ea fiind asemănătoare unui shuriken; Batarang-ul cu telecomandă, o alternativă controlată prin telecomandă a Batarang-ului simplu; gelul explozibil, care este utilizat cu scopul de a distruge pereții surpați ai clădirilor și de a imobiliza inamicii; biluțele cu fum, folosite pentru anumite intrări și ieșiri din cadrele de acțiune prin maniera stealth; Întrerupătorul (cu unde de șoc), care poate cu ajutorul telecomenzii să transforme armele de foc și minele explozibile
Batman: Arkham Origins () [Corola-website/Science/330668_a_331997]
-
trecînd pe versantul Jepilor Mici, iar după ce se strecoară pe sub stînci și urcă direct printr-un horn stîncos, revine pe fata Caraimanului. Pe creasta acoperită cu pajiști, poteca descrie cîteva serpentine, apoi urcînd pieptiș pe sub pereții din dreapta, pe o porțiune surpata de eroziuni, conduce la baza unei scări de piatră cu cabluri de asigurare. Înainte, în firul văii, se ridică o treaptă stîncoasa înaltă peste care apele Văii Jepilor formează Cascadă Caraimanului (sau Vînturișul Caraimanului), impresionantă mai ales primăvară și la
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
de stejari seculari și cu un subsol bogat în sare. Prima stațiune balneară a fost înființată aici în anul 1845 și, de atunci, Ocna Sibiului și-a atras renumele datorită lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate. Pe masivul de sare se află mai multe lacuri sărate (foste ocne prăbușite). Multe dintre ele au o concentrație de sare de 260 grame/litru. Lacul Avram Iancu (fosta mină "Grosse Grube", "Ocna Mare"), cu o adâncime de 132,5
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
1941), „Vechile proprietăți ale Episcopiei Râmnicului, în Craiova și București” (1942), „Patriarhul Avramie al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Române” (1942), „O veche catagrafie a Episcopiei Râmnicului” (1943), „Cunoașterea și prețuirea monumentelor noastre istorice” (1943), „Știri referitoare la Mănăstirea Surpatele din jud. Vâlcea” (1944), „Știri noi despre Biserica Domnească din Târgu-Jiu” (1944), „Învelișurile vechilor noastre biserici” (1945), „Contribuțiuni la istoria învățământului din Oltenia în anul 1848” (1948).
Ioan Popescu-Cilieni () [Corola-website/Science/321539_a_322868]
-
-lea, adoptat de români și care înseamnă urcuș, povârniș) apoi drept în sus pe culmea dealului Vârful și după ce trece de cele trei vârfuri și de poieni, ajunge la un podiș, aici e Podul Gogoronii, unde va da de zidurile surpate ale Casei Uriașilor. Să scormonească puțin prin dărâmături și va găsi cioburi groase de vase de lut ars și poate chiar resturi de unelte de fier. Aceste ruine sunt rămășițele Casei Uriașilor. Turnuri romane din sec II-III se semnalează în
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]