230 matches
-
ierni venind să acopere tăcerea cu ninsori din bolți de cânt din păduri se-aude vestea că un greier s-a trezit beat și amorțit de viață și-acum cântă-n dimineți și în înserări tăcute o poveste-n care surzi el și ea se-ndreaptă-n grabă fiecare-n vârf de munți când pe punți pășește mândră ea, iubirea, cerul saltă cântecul să i-l asculți tac și-aud prin ram cuvântul nerostit cântă tăcerea despre ce a fost să
O POVESTE ŞADE-N PRISPĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368307_a_369636]
-
pieptul plin Sau Încerci să deschizi ochii în soare, Pătrunzând esența greșită a rațiunii, Atunci gâtul se sufocă De la o tuse caustică. Uită-te la lumea stupidă Ca la cosmos, Și frigul nebuniei Va arde ochii. Ciulește urechile și vei surzi. Iar lumina în negru-alb Cât ai clipi va deveni neagră-roșie, Precum cafeaua în sânge Și mauritanca În focul ... (2) Casa vibră În timpul somnului de noapte Fără niciun motiv aparent. Poate că s-a smucit, Aruncându-se în urma Țipetelor de despărțire
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului E forfota și zarva pe străzi aglomerate, Abia dacă se-aud vecerniile în strana, Preocupați de sine, cu inimi cenzurate, Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goana. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sârmani și singuri cerșesc stropi de speranță, Dar cine să îi vadă în veac de măști rânjite. Nu-i timp de gingașii și nici de brațe-ntinse, Suspine
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
ne rămâne traiul!... Și ce departe, ce departe e raiul! Iar iadul e așa de aproape! Chiar în buricul târgului e iadul, Doamne! O, cât mă dor colții câinelui! căci acum mă sfâșie pe mine, copilul de demult... Și mă surzește strigătul disperat al mamei, care sparge cerul ca să mă ia, întru salvare, la ea... Apără-mă, Doamne, de câini! Și de oameni! că și de ei mă tem... Nu, ei nu mușcă, ci doar... asmut câinii - iată, am sânge pe
APĂRĂ-MĂ, DOAMNE, DE CÂINI! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364982_a_366311]
-
Hobza murise, nu se mai ducea vara la munte cu oile. Venea mer- gând tacticos în urma Hobzoaicei, amușinân- du-i din când în când fusta largă și creață, fiindcă, după un timp, nu mai vedea bine, apoi chiar orbise și surzise de tot. Când încă vedea și auzea, dacă Hobzoaica nu cobora în sat într-o zi, devenea tare nerăbdător, se tot învârtea mârâind în jurul ei și în cele din urmă sfârșea prin a pleca de unul singur la noi. Interesant
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
tot făcând el naveta zilnic între Câmpuri și Capu’ Satului, ajunsese să-l cuoas- că toată lumea și chiar să-l îndră¬gească, fiindcă era tare cuminte, căpătase chiar și un nume de... om: Vlăduț al lu’ Hobza! După ce orbise și surzise, se des¬cur¬ca mai greu singur, căci trebuia să se oprească din când în când și să amușine aerul și pământul, lungindu-și gâtul și rotindu-și încet capul pentru a-și da seama un- de se află. Atunci
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
acum, dacă moșu’ Hobza murise, nu se mai ducea vara la munte cu oile. Venea mergând tacticos în urma Hobzoaicei, amușinându-i din când în când fusta largă și creață, fiindcă, după un timp, nu mai vedea bine, apoi chiar orbise și surzise de tot. Când încă vedea și auzea, dacă Hobzoaica nu cobora în sat într-o zi, devenea tare nerăbdător, se tot învârtea mârâind în jurul ei și în cele din urmă sfârșea prin a pleca de unul singur la noi. Interesant
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
că tot făcând el naveta zilnic între Câmpuri și Capu’ Satului, ajunsese să-l cuoască toată lumea și chiar să-l îndră¬gească, fiindcă era tare cuminte, căpătase chiar și un nume de... om: Vlăduț al lu’ Hobza! După ce orbise și surzise, se descurca mai greu singur, căci trebuia să se oprească din când în când și să amușine aerul și pământul, lungindu-și gâtul și rotindu-și încet capul pentru a-și da seama unde se află. Hobzoaicăi i s-a
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
tulpina zgrunțuroasă a stejarului... Marele Armaș, oarecum impacientat de absența prea îndelungată a iubitului său stăpân, se întoarse către Marele Hăitaș și îi spuse: - Băi, Axinte, vezi, bă, unde-i boosu’, că-m’ bag picioarele-n ea dă treabă! Am surzit trăgând io-n locu’ lui, și-s plictisit de moarte. Și zi și tâmpitului ăla de paj să bage o carafă de vin fiert că-mi arde gâtu’ dă la prăștina aia d-o băui asară cu văduva lu’ Marele
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
tragă în piept tot albul din lacrimiși lumea s-o spele de patimi.Al lumii plămân îi putred, î-ți spun,Otrava de cuget s-o poarte nebunCât vii se-apleacă la șoapta de vânt,La cântec de mamă, dar surzi pe pământ....
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350919_a_352248]
-
piept tot albul din lacrimi Și lumea s-o spele de patimi. Al lumii plămân îi putred, î-ți spun, Otrava de cuget s-o poarte nebun Cât vii se-apleacă la șoapta de vânt, La cântec de mamă, dar surzi pe pământ. Referință Bibliografică: Celui ce vrea lumea / Sandu Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1609, Anul V, 28 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sandu Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CELUI CE VREA LUMEA de SANDU BACIU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350914_a_352243]
-
iubind ziua de ieri, Iar mâinele, să-mi fie neștiut! Șoptește-mi doar ce vreau eu să aud, Tristețile aruncă-le, le-ngroapă, În gândul meu te rog de-amor fântână sapă La tot ceea ce doare o vreme fi-vom surzi. Vorbește-mi doar de pomii ce-s în floare, Doar tril de păsări să-mi aduci în minte, În jurul meu vreau razele de soare, Vreau ziua cea de azi ca cea de ieri fierbinte. Te risipește cald fior în mine
POEM DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351225_a_352554]
-
a fost inventatorul roții pentru că suntem constrânși de cele mai multe ori să fim ce nu vrem nu voi remodela basorelieful zilelor ca un faraon gelos pe trecut le voi pune în spirală pe brațele tale ignorând fantoșe tu să dansezi precum surzii după vibrații pe o podea de lemn acordată în cer visele mele sunt doar boxe întoarse spre pământ simți? marele sufleur ne încurcă replicile spectatorii nu vor simți grotesca durere a celui operat de viață neamorțit urlând cu ochii sticloși
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
care-acum îl vindeți? Corupți și mincinoși, sunteți niște paiațe! Lăsați-ne pădurea cu cerbi și ciocârlii Carpații cei mai mândri ce-au existat vreodat! Lăsați-mi plaiul drag, nu-l chinuiți, săracul! Țara-mi lăcrimează de-a voastre hoții! Ați surzit cu totul? N-auziți cum plâng Oamenii pe stradă, de foame și de rău? Vă făliți la lume cu mașini și straie Ați furat poporul! Suflete se frâng... Nici lacrima, nici versul, nu pot închide rana Dar ochii de-i
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
nu mâine ... AZI ! Gem fierăstraie puse pe tăiere, să umple pungile nesățioase trecând prin porțile de priveghere deschise abuziv, cu mite grase. Rămân doar cioturi pe versanți care acum, se înfrățesc cu norii. Degeaba jalbe duse spre-adresanți ! Sunt orbi sau surzi, ori trădători notorii. Bucegii plâng cu lacrimi în șuvoaie când vin furtuni și nu pot fi oprite. Ce grozăvii ne mai aduce-o ploaie rupând zăgazuri, drumuri pietruite ? Atâtea locuri au rămas golașe, o țară-ntreagă este spoliată ! Răul, ar
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
Acasa > Poezie > Credinta > INDIA NE CHEAMĂ, NOI SUNTEM SURZI Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2190 din 29 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului "Au andăr"- "vino înăuntru" zic actorii indieni, Romii îi aud, înțeleg, căci așa zic și ei ("au andră"), dar nu pricep că prin aceste
INDIA NE CHEAMĂ, NOI SUNTEM SURZI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369622_a_370951]
-
Raj Kapoor în filmul Articolul 420, dar romii deși înțeleg căci așa zic și ei ("pi pani"), nu pricep că India ne cheamă să bem apa înțelepciunii ei. Zilnic India ne cheamă prin cuvintele actorilor copilăriei noastre...dar noi suntem surzi. Până când vom crede ce spun ne-romii despre istoria noastră? Până când vom mai disprețui memoria originilor care este înscrisă în limba noastră? Referință Bibliografică: India ne cheamă, noi suntem surzi / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2190
INDIA NE CHEAMĂ, NOI SUNTEM SURZI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369622_a_370951]
-
ne cheamă prin cuvintele actorilor copilăriei noastre...dar noi suntem surzi. Până când vom crede ce spun ne-romii despre istoria noastră? Până când vom mai disprețui memoria originilor care este înscrisă în limba noastră? Referință Bibliografică: India ne cheamă, noi suntem surzi / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2190, Anul VI, 29 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
INDIA NE CHEAMĂ, NOI SUNTEM SURZI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369622_a_370951]
-
și nici folclorul pe care-l avem noi. Se cunoaște că este un popor nou. Și dacă lucrurile stau astfel, cum poate să gândească cineva ca oamenii aceștia, a căror rasă și limba era bine determinată, au amuțit și au surzit, trebuind să aștepte 1.000 de ani, până au venit peste ei romanii să-i vindece de muțenie și să-l învețe limba romană? Să aruncăm o privire la romani cine le sunt conducătorii: 235-238 de origine tracică MaximinTracul din
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
nu o mai aprinzi. Se stinge-ncet în suflet febra așteptării, Prezentul se despică, privindu-se-n oglinzi. Pe mine nu mai vor să mă arate, Și soarele orbit, se ascunde-n ele la apus, Mă poartă gânduri greu încercănate, Surzesc și șoaptele ce aveam de spus. Când setea o sting cu lacrima dorinței, Rostogolesc în suflet doar suspine. Număr pe degete raze de lumină, Vorbesc cu umbra, văzându-te pe tine. Mi-eram deajuns, atâta cât eram, Aveam un vers
SPERANȚA UNEI ȘOAPTE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353385_a_354714]
-
Dacă implantarea se face la momentul potrivit, există și aici niște algoritmi de aplicat, adică idealul ar fi până la un an jumate, bine ar fi până la trei ani - pentru copii vorbim - există șanse de recuperare 100%. Pentru adulții care au surzit undeva pe parcursul vieții, la fel, algoritmul este să nu fi trecut mai mult de o treime din vârsta pacientului fără să audă, adică pentru un om de 30 de ani să nu fi trecut mai mult de 10 ani de când
INTERVIU CU AUDIOLOGUL ANCA MODAN de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352794_a_354123]
-
pe parcursul vieții, la fel, algoritmul este să nu fi trecut mai mult de o treime din vârsta pacientului fără să audă, adică pentru un om de 30 de ani să nu fi trecut mai mult de 10 ani de când a surzit. Cu alte cuvinte, cu cât este depistată problema mai repede și efectuat implantul, cu atât mai multe șanse are omul să audă... Exact, da. Gabriel TUDOR: Cât costă intervenția și cât la sută este decontată de stat? Anca MODAN: Intervenția
INTERVIU CU AUDIOLOGUL ANCA MODAN de GABRIEL TUDOR în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352794_a_354123]
-
sârg, mereu făr’ să primesc Întors la noi cuvântul tău frățesc. * Deși de-aici aproape-mi ești în zare, Te știu aflat stingher peste hotare. * Deși eu de te strig vârtos, tu mă auzi, Hotarul silnic dintre noi ne lasă surzi. * Of, dragul meu, ce îți făcu străinul De nu îi mai auzi mamei suspinul? * Ce strâmbătate-ți croi, frate, soarta De nu mai vrei deloc s-auzi de tata? * Hai frate, vin’ să ne scăldăm în Prut Ca-n vremurile
SCRISOARE CĂTRE FRATELE BASARABEAN (ÎNDEMN LA UNIREA CEA NOUĂ) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354715_a_356044]
-
poet IP Bradoski Lumina se stinge definitiv. Sunetele încep să zboare. Un concert pentru surzi Cum n-a mai fost niciodată. Sunetele sunt fecioare fără văl, Ele se iubesc numai cu surzii. Se pare că și îngerii și Dumnezeu Sunt surzi. Orchestranții sunt surzi, Viorile nu au corzi, Pianul și tobele Sunt pe de-a-ntregul sparte. Și-an această mare tăcere De surzi Se aude numai șoapta DEMIURGULUI Poet. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Concert pentru surzi / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN
CONCERT PENTRU SURZI de BORIS MEHR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357322_a_358651]
-
odată tineri.../ -Sigur, mulțumim! Dar, chiar n-am deranjat?/ -Cum să vă zic, discuțiile au fost interesante - limbajul ...suburban!!!” Avea dreptate! Plutea mereu în cartier sămânță de scandal. Sau, dacă nu era scandal, vorbeam degeaba tare, ca și când toți eram deodată surzi. În anii ce-au urmat, la nași în curte, s-au disecat optișpe mii de filme. S-au dus dezbateri uriașe și s-a țipat ca-n codru. Am impresia că acolo s-a scurs o parte din energia tinereții
Cinema de mâna doua () [Corola-blog/BlogPost/338431_a_339760]