236 matches
-
care-acum îl vindeți? Corupți și mincinoși, sunteți niște paiațe! Lăsați-ne pădurea cu cerbi și ciocârlii Carpații cei mai mândri ce-au existat vreodat! Lăsați-mi plaiul drag, nu-l chinuiți, săracul! Țara-mi lăcrimează de-a voastre hoții! Ați surzit cu totul? N-auziți cum plâng Oamenii pe stradă, de foame și de rău? Vă făliți la lume cu mașini și straie Ați furat poporul! Suflete se frâng... Nici lacrima, nici versul, nu pot închide rana Dar ochii de-i
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1436292510.html [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
nu mâine ... AZI ! Gem fierăstraie puse pe tăiere, să umple pungile nesățioase trecând prin porțile de priveghere deschise abuziv, cu mite grase. Rămân doar cioturi pe versanți care acum, se înfrățesc cu norii. Degeaba jalbe duse spre-adresanți ! Sunt orbi sau surzi, ori trădători notorii. Bucegii plâng cu lacrimi în șuvoaie când vin furtuni și nu pot fi oprite. Ce grozăvii ne mai aduce-o ploaie rupând zăgazuri, drumuri pietruite ? Atâtea locuri au rămas golașe, o țară-ntreagă este spoliată ! Răul, ar
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1476799873.html [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
cerșetor trimis, poate, din ceruri întinde tandru mâna către viitor. Trec morți pe lângă el, grăbiți și negri Și îi întind, cu gesturi goale, banul lor. Biserica, uitată-n colț de vreme, mai trage clopote târzii, fără ecou, că morții-s surzi, timpanele li-s sparte. Le mai aude doar statuia de erou. Și timpul curge mai alert la vale, și-n unda lui cadavre calde-nșiră, și oamenii,-n statistici, cred că-s vii doar pentru că inspiră și expiră. Referință Bibliografică
QUO VADIS, HOMO SAPIENS? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1466688643.html [Corola-blog/BlogPost/378903_a_380232]
-
sârg, mereu făr’ să primesc Întors la noi cuvântul tău frățesc. * Deși de-aici aproape-mi ești în zare, Te știu aflat stingher peste hotare. * Deși eu de te strig vârtos, tu mă auzi, Hotarul silnic dintre noi ne lasă surzi. * Of, dragul meu, ce îți făcu străinul De nu îi mai auzi mamei suspinul? * Ce strâmbătate-ți croi, frate, soarta De nu mai vrei deloc s-auzi de tata? * Hai frate, vin’ să ne scăldăm în Prut Ca-n vremurile
SCRISOARE CĂTRE FRATELE BASARABEAN (ÎNDEMN LA UNIREA CEA NOUĂ) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 452 din 27 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_fratele_basarabean_in_gheorghe_parlea_1332835970.html [Corola-blog/BlogPost/354715_a_356044]
-
Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului E forfota și zarva pe străzi aglomerate, Abia dacă se-aud vecerniile în strana, Preocupați de sine, cu inimi cenzurate, Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goana. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sârmani și singuri cerșesc stropi de speranță, Dar cine să îi vadă în veac de măști rânjite. Nu-i timp de gingașii și nici de brațe-ntinse, Suspine
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1432140751.html [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
Van Gogh abstracte monalise te revendică constant îmi pierd tocul de 15 cm defect pe autostradă unde iubirea s-a hiperdilatat trece un nor pe lângă un camion zboară un cocor pe lângă un om se trăiește ca la gara de nord surzi de lumină a orbi fluierând singuri noi nu ne urcăm într-un tren ca și cum s-ar iubi pe șine agonizând mă mai simți pe zidul cu desene calchiate cum scriu cu degetele lungi extaze? așa începe totul pianoforte fără trei
HIPERSENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1415648842.html [Corola-blog/BlogPost/376604_a_377933]
-
needucați ai țiganilor, care nu stiu ce sa mai scornească să te derajeze pe tine ,ca român,să te umilească cu banii lor,mașinile lor,grătarele lor care-ți bagă tot fumul în casă,nunțile,botezurile ,din cauza cărora stai baricadat ca să nu surzești de la vreun Guta sau Salam.Nu ,mersi,n-am cum să diger vreodată ce spui,n-am cum să fiu de-acord cu tine. Mă bucur că n-am făcut un copil pe care să-l chinuie o Românie tiganizata
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
drumului tot felul de fleacuri pentru copiii de acasă și aruncandu-le de epuizare mai încolo. Mi se face inima ghem, când mă gadesc la chinul lui, de bărbat tânăr străbătând pe jos o Europa pustiita, ca să se întoarcă, aproape surzit de un obuz, într-un sat prăfuit de lângă Dunăre, la niște părinți care i-au fost mai întâi stăpâni, la niște copii pe care nu i-a legănat și nu i-a văzut crescând, la o nevasta pe care abia
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
printre altele, sarcina de a corela sursele de informații disponibile și existente privind dezastrele și măsurile de prevenire. Aș dori să profit de această ocazie pentru a menționa că modul în care a gestionat guvernul Noii Zeelande notificarea celor care sunt surzi și au deficiențe de auz în timpul celui mai recent dezastru este un exemplu inspirator care trebuie să fie pus în practică. La sfârșitul anului 2010, guvernul Noii Zeelande a publicat mai multe materiale, precum și un DVD, care pregătea pentru un posibil
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Problema este că aici, în Occident, văd un lucru ciudat, pe de o parte... (Președintele a întrerupt-o pe vorbitoare) (FR) Dle președinte, ce rol trebuie să joace Europa în țări ale căror regimuri sunt confruntate de cetățeni, dar ale căror lideri rămân surzi la apelurile repetate pentru mai multă democrație, reforme structurale reale și dezvoltare mai echitabilă? Aceasta este întrebarea care ni se adresează. Pentru mine, există un răspuns inițial. Este unul urgent. Uniunea trebuie să își încordeze mușchii prin utilizarea întregului arsenal
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
rămas în timpul epidemiei de holeră din 1853 din loialitate față de oraș. Ea a fost descrisă ca fiind loială și punctuală. Ca văduvă, ea a trăit o viață izolată, ocupându-se de plata datoriilor soțului ei. În ultimii ani, ea a surzit. Prințesa Ereditară Caroline a murit la reședința ei din Copenhaga, la 31 martie 1881, la vârsta de 88 de ani.
Prințesa Caroline a Danemarcei () [Corola-website/Science/331713_a_333042]
-
Spania "probabil pentru că e mai ușor de silabisit". În excursia prin Austria avea la el o carte intitulată "Hitch-hiker's Guide to Europe", când a intrat într-un oraș în care, așa cum povestește el plin de umor, toți erau sau "surzi", sau "tâmpiți", sau vorbeau doar limbi pe care el nu le înțelegea. După ce s-a plimbat o vreme și a băut, s-a dus să se culce în mijlocul unui câmp și a fost inspirat de inabilitatea lui de a vorbi
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
Ori de câte ori le-a venit un trimis ce nu era pe plac sufletelor lor, pe unii trimiți i-au socotit mincinoși, pe altii i-au ucis." Ei au socotit că nu le va veni nicio nenorocire, însă au orbit și au surzit. Dumnezeu s-a întors către ei, însă mulți dintre ei tot orbi și surzi au rămas. Dumnezeu este Văzător a ceea ce făptuiesc. "(5: 70-72) "„O, voi cei ce credei! Fiți ajutoarele lui Dumnezeu, așa cum odinioară, Iisus, fiul Mariei a spus
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
Limbajul mimico-gestual (sau limbajul semnelor) este un limbaj de exprimare și de gesturi naturale de configurare-spațiu și percepția vizuală prin care persoana surzi poate stabili un canal de comunicare cu mediu social, indiferent dacă sunt persoane surde care știu limbajul sau cineva care cunoaște limbajul semnelor. În timp ce un canal de comunicare pentru vorbire este vocal-auditiv, limbajul semnelor se transmite pe un canal gestual-vizual
Limbajul semnelor () [Corola-website/Science/315451_a_316780]
-
pete albe și negre și este unul dintre cei mai veninoși șerpi indieni cu o neurotoxină care ucide adesea în câteva minute. Este de asemenea un bun cățărător și este utilizat de către hipnotizatorii din India. Cu toate acestea, șerpii sunt surzi, prin urmare nu ar fi posibil să transmiți șarpelui un mesaj prin fluierat. De asemenea, în timp ce șerpii sunt capabili să se cațere pe obiecte solide, nu există nici o posibilitate de a putea urca pe un cordon. Este interesant de reținut
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
obiecte solide, nu există nici o posibilitate de a putea urca pe un cordon. Este interesant de reținut că în dramatizarea sovietică a povestirii, problema surdității (deși nu și altele) a fost rezolvată de dr. Roylott (care bănuia că șerpii sunt surzi) prin ciocănirea încet pe perete pe lângă fluierat. În timp ce șerpii sunt surzi, ei sunt sensibili la vibrații. "Bitis arietans" din Africa, vipera lui Russell și vipera Echis se aseamănă și ele cu vipera de mlaștină din povestire, dar au hemotoxină — un
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
un cordon. Este interesant de reținut că în dramatizarea sovietică a povestirii, problema surdității (deși nu și altele) a fost rezolvată de dr. Roylott (care bănuia că șerpii sunt surzi) prin ciocănirea încet pe perete pe lângă fluierat. În timp ce șerpii sunt surzi, ei sunt sensibili la vibrații. "Bitis arietans" din Africa, vipera lui Russell și vipera Echis se aseamănă și ele cu vipera de mlaștină din povestire, dar au hemotoxină — un venin care acționează lent. Herpetologistul Laurence Monroe Klauber a afirmat, într-
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
ele? Înseamnă că trăiești degeaba. 862. Rupe foile din calendarul trecut al amintirilor tale și aruncă-le spre viitor pentru a le readuce În prezent. 863. Ce să facem cu paradisul tău Doamne dacă suntem orbi ca să-l vedem și surzi să-l auzim? 864. Ce ne-am face dacă am avea toate dorințele Împlinite? Am fi mai fericiți fără să ne mai dorim nimic? 865. Răbdarea este una din monedele ce trebuie plătite Împlinirii. 866. De cele mai multe ori tristețea spală
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
povestire scrisă de Jules Verne, publicată în "Figaro illustré", nr. 45, anul XI (Crăciunul anului 1893), apoi republicată în volumul Ieri și mâine, sub o formă ușor modificată de Michel Verne în 1910. În localitatea Kalfermatt din Elveția, organistul Eglisak surzește și nu mai poate acompania slujbele bisericii. Inițial, preotul încearcă să compenseze cu ajutorul unui om care știa să cânte la fluier, dar inițiativa se dovedește nepotrivită și este abandonată. Peste câteva luni, în localitate sosește maestrul Effarane, care știe să
Domnul Re-Diez și domnișoara Mi-Bemol () [Corola-website/Science/324019_a_325348]
-
mai numeroasă. Străzile s-ar umple de bicicliști ridicoli și pietoni patetici. Plămânii nu vor mai putea gusta cel mai savuros venin. Picioarele, care au uitat să mai meargă, se vor împiedica de te miri ce pietricică. Liniștea o să ne surzească urechile. Autostrăzile ar fi deșerturi deprimante. Radiourile, televiziunile, revistele și ziarele și-ar pierde cei mai generoși sponsori. Țările exportatoare de petrol ar fi condamnate la mizerie. Porumbul și trestia de zahăr, convertite acum în hrană pentru automobile, s-ar
22 SEPTEMBRIE. ZIUA FĂRĂ AUTOMOBILE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296004_a_297333]
-
fondat "Louisestiftelsen" pentru fetele orfane. A fost interesată de muzică și pictură și a finanțat mulți artiști. Unele dintre propriile ei picturi au fost expuse și date sub formă de cadouri altor dinastii. În timpul ultimului an al vieții ei a surzit și două asistente de la o școală de asistență medicală pe care ea a fondat-o o îngrijeau. Louise a fost regină a Danemarcei timp de 35 de ani, mai mult decât orice altă regină consort daneză înaintea ei. Datorită ambițiilor
Louise von Hessen-Kassel () [Corola-website/Science/316192_a_317521]
-
mai multe afecțiuni:o sângerare intestinala care l-a băgat în spital, o aritmie cardiacă depistată de medici în 1964, o infecție la fiere, si, probabil ca urmare a numeroaselor teste de rachete la care a participat, a început să surzească. Circumstanțele reale ale morții sale rămân încă necunoscute. În decembrie 1965 s-a presupus că are un polip sângerând în colon. A fost internat pe 5 ianuarie 1966 pentru extirparea polipului. Operația trebuia să fie una de rutină. Nouă zile
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
Victoria Eugenie de Battenberg (1887-1969), supranumită Ena, s-a căsătorit în 1906 cu regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei (1886-1931) cu care a avut 7 copii (5 fii și 2 fiice): Alfonso care a avut hemofilie; Jaime care a surzit; Beatrice care s-a căsătorit cu Alessandro Torlonia, prinț de Civitella-Cesi; Fernando a murit la naștere; Maria Cristina s-a căsătorit cu un conte italian Marone Cinzano; Juan și Gonzalo au avut hemofilie.<br> Juan a fost tatăl regelui Juan
Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/321802_a_323131]
-
Din căsnicia lor s-a mai născut un fiu, Randy. În cursul anilor Hovi a rămas atașat în mod deosebit de bunicii paterni care locuiesc în Kiryat Eliezer. David Săculeț, originar din România, și soția sa ,Margalit, venită din Egipt, sunt surzi din naștere, și au crescut cinci copii. Din cauza angajamentelor sportive ale tatălui vitreg Hovi a trebuit și schimbe vreo 20 domicilii, precum și mai multe școli. În acelaș timp datorită lui McIntyre Hovi s-a familiarizat cu cultura populară americană. Până în
Hovi Star () [Corola-website/Science/336087_a_337416]
-
o fi, n-o fi... și-apoi, cu El sunt într-un veșnic război de când ai trecut dincolo. În plus, cum și când să m-asculte tocmai El de-acolo, de niciunde, câtă vreme pârliții ăștia, pământeni de lângă mine, au surzit definitiv. Da! Lumea în care m-ai lăsat acum, după numai patruzeci de ani, e și surdă, și absurdă. Peste tot, muți și cocoșați! De promisiuni, de una, de alta... Unii au luat deja culoarea pământului. Alții, cam prea devreme
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]