66 matches
-
poeziei epice rurale", criticul plasând-o în siajul sămănătorismului și poporanismului moldovean, pe o traiectorie previzibilă ce leagă romanele sadoveniene de scrierile cronicarilor, iar proza unui "contemporan" ca Radu Rosetti de textele savuros-ironice ale lui Negruzzi și Alecsandri sau de Suvenirile lui Gheorghe Sion. Interesantă e și selecția operată de Lovinescu pentru a exemplifica seria literară în discuție, în care intră, în ordine: Dumitru C. Moruzi, sus-menționatul Radu Rosetti, Iacob Negruzzi și Gh. Panu, D. Anghel, Ion Petrovici, Lovinescu însuși, lista
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
intensitate medie și împrumuturile ori calcurile metaforice. De exemplu, în Amintiri din junețe și Scrisori la un prieten − vs. Alexandru Lăpușneanu −, există incomparabil mai multe metafore calchiate din franceză: "crude fatalități" (< fr. cruelle fatalité); "vis fantastic" < fr. fantastique (cf. rêve ~); "suvenirea ei ar sili imaginația mea să galopeze fără voie" < fr. galopper (cf. mon imagination ~) etc. 52 De exemplu: "Precum o sălbatică fiară, socotindu-să singură în deșărtul codrul, pășeaște fără frică spre apucarea prăzii care nu departe o zărește, încă să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ar îmfla de vânt. "Un scaun pentru bard" - și-n scaunul nalt De piatră, cu sprijoanele lui nalte Eu m-aș simți că-s uriaș. Și zeii mângâind lungele barbe, Nălțând privirea-n bolțile antice Spre a-și reaminti dulci suveniri, M-ar asculta spunîndu-le de lumea Cea de pitici, ce viermuește astăzi Pe țărâna ce-au locuit-o ei. - "Lasă-i pustiei, cine-ar fi crezut C-atît de mizerabilă a deveni Semința cea din Zei născută". Dar un bătrân ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Feciorul de-mpărat și dracul *** Baba și moșneagul și cele două fără de bob Istoria lui Gristos și a Maicii Domnului Zidirea mănăstirei Balaurul din fântână {EminescuOpXV 215} {EminescuOpXV 216} {EminescuOpXV 219} {EminescuOpXV 223} {EminescuOpXV 227} ÎNSEMNĂRI CU CARACTER PERSONAL EVOCĂRI SUVENIRI DIN COPILĂRIE 2291 La Dziercek în casa cu plopii. Grădina cu mere în care-mi făcusem cuib și găseam mere toamna, rămase din scuturătură. Pazirski. Galeria de tablouri. În căsuța din grădină lipisem pe păreți chipuri rupte din jurnale - ca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și autonom în Dacia nóstra" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Proiectarea în trecut a năzuințelor de viitor, filtrate prin ciurul posibilităților prezentului, este evidentă în descrierea principiilor fundamentale pe baza cărora funcționa acest nou guvern post-roman: "Primii colonni conservà âncŏ suvenirile republicei, și simțimêntele libertății și egalității îi făcurŏ a adoptà doctrinele salutarie a le Christianismului" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Revoluționarul romantic pașoptist modelează trecutul după profesiunea sa de credință politică bazată pe republicanism, liberalism democratic și creștinism. În timpul împăratului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se mai poate scoate din capul mulțimei ignorante. Mandus decipi vult... Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose. Aceasta ne explică cutezanța cu care a aruncat această insultă întregei oștiri permanente când știa foarte bine că, faptele fiind recente, suvenirile sunt încă proaspete și în orice caz documentele oficiale, raporturile șefilor diviziunilor care au luat parte la luptă există la Ministeriul de Război și dau cea mai formală dezmințire acelei calominoase acuzări aruncate oștirii de șeful reprezentațiunii naționale, fără pretext
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Carol Scrob, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija și Th. M. Stoenescu închinate lui Vasile Alecsandri, retipărite din „Familia”. O narațiune istorică în versuri, Iuliu Cesar și Brutu, aparține lui At. M. Marienescu, iar câteva pagini de amintiri dau Alexiu Sólymosi (Suveniri) și Matilda Cugler-Poni (Din timpuri grele). Un interes notabil este arătat literaturii maghiare. Alexiu Sólymosi transpune din versurile unui tânăr poet maghiar (L. Bartók), este tălmăcită nuvela lui G. Csiky Istoria unui geniu, iar Petru Oprișoiu figurează cu un articol
VIITORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
Dezrobirea României, e prezent în „Curiosul”, „Pământeanul”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, precum și în „Propășirea”. La „Românul” se manifestă ca un gazetar prolific, dând, uneori număr de număr, articole privind chestiuni economice, financiare, comerciale, foiletoane, comentarii satirice, „fantasii” (Din suvenirea unei pietre, O fantasie de figuri ș.a.), versuri, șarade, enigme, logogrife, iscălite fie cu inițiala W., fie Iernescu (sau E. Ernescu), fie Frigurescu. Fără a fi un erudit, e în orice caz un om citit, cu o informație cuprinzătoare. Publicistica
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
și autonom în Dacia nóstra" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Proiectarea în trecut a năzuințelor de viitor, filtrate prin ciurul posibilităților prezentului, este evidentă în descrierea principiilor fundamentale pe baza cărora funcționa acest nou guvern post-roman: "Primii colonni conservà âncŏ suvenirile republicei, și simțimêntele libertății și egalității îi făcurŏ a adoptà doctrinele salutarie a le Christianismului" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Revoluționarul romantic pașoptist modelează trecutul după profesiunea sa de credință politică bazată pe republicanism, liberalism democratic și creștinism. În timpul împăratului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de autoritățile austro-ungare, din Transilvania și Banat soseau ajutoare și voluntari. Gestul lor era menit să întărească lupta comună pentru înfăptuirea idealului unității naționale. Ziarul Socialistul din 26 mai 1877 scria : „Azi e timpul când românii, în avântul și entuziasmul suvenirilor trecute, iau armele pentru a-și apăra independența”. Cei doi prieteni, Cârțan și Cotigă, fără să mai stea pe gânduri, au hotărât să ia parte și ei, după puterile lor, la efortul de război al țării. S au prezentat la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
definească poziția față de tradiționalism: "lirica nouă nu are de combătut tradiționalismul ca atare, ci numai tradiționalismul timid. A înnoda cu Asachi, Alecsandri, Bolintineanu și Conachi înseamnă a pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a Greciei, chenar ingenuu și rar, ocolind o mare. Intuiția acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întuneca. Voiajurile arheologice o amînă. După așteptări, Barrès recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
valorificate în cunoscuta monografie Înmormântarea la români (Cernăuți, 1892). Tot în timpul studenției, a cochetat cu poezia, primele încercări fiindu-i publicate în periodicele bucovinene ale vremii. Astfel, debutează în octombrie 1898, în ziarul „Patria”, la rubrica literară Foișoară, cu poemul Suvenirea. Cele opt versuri ale poeziei descriu două stări opuse: de la iubirea împlinită în fața căreia cuvintele nu își mai au rostul, la o iubire trădată care lasă regrete în urma despărțirii. Pentru frumusețea ei, redăm în continuare întregul conținut al poeziei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pantalonii sumeși, ca să nu-i umple de noroi, ținîndu-se de braț unul de altul, mergeau veseli ca la o paradă, salutând în dreapta și în stânga pe cei ce cunoșteau." Un memorial trăiește din amănuntul care colorează o epocă. Sub acest raport Suvenirile sunt o galerie de tablouri de un pitoresc fastuos. C. NEGRI C. Negri (1812-1876), care a jucat un însemnat rol politic în pregătirea diplomatică a Unirii, frate al Elenei Negri, "steluța" lui V. Alecsandri, fiu vitreg pe de altă parte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
comitetul anunța că s-au strâns 1984,35 lei pentru confecționarea medaliei, care, însoțită de adresă, „a și plecat la destinație“). În adresa „junimii române“, semnată de 800 de persoane (și nu de 2 000, cum notează Bacalbașa), trimisă „în suvenirea zilei de 18 septembrie 1873, când s-a eliberat teritoriul Franciei de ocupațiunea prusiană“ se menționa, printre altele: „Junimea română, împinsă de vocea datoriei, vine să celebreze patriotismul vostru care a redat sieși pe Francia, protectoarea României, pe Francia care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grațioasă, arătându-mi și bucurându-se de cununa verginală ce i-ai pus-o d-ta pe frunte când ai socotit-o destul de gentilă ca să se arate la templul muzelor. O văz, o văz, prietene și aș voi să omor suvenirea acelui destructor infernal al creațiilor spirituale, pe care d-ta mi-l tot aduci de exemplu. Verseturile epopeei evreiești și toate epopeele ce se descoperă din zi în zi de exploratorii tezaurilor intelectuali cotrupiți de seculi și de pâcla întunericului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Bd. Republicii 50; calea Văcărești 133 5803. Popovici Magdalena, 7 apartamente, București, Bd. 6 Martie 42 5804. Popescu I. Ilie, 7 apartamente, București, str. Porumbaru 43 5805. Popescu Gheorghe, 31 apartamente, București Schitu Măgureanu 17; str. Sf. Petru 60; str. Suvenirii 2; Splaiul Unirii 71; str. Progresului 13; str. Baicului 15 5806. Popescu Constantin, 6 apartamente, București, str. Titus 23, str. Sabinelor 23 5807. Pârvulescu Elenă, 3 apartamente, București, calea Călărași 144; str. Episcopul Radu 144 5808. Petrescu Vasile și Emilia
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]