180 matches
-
Africa de nord. b. Deciziile politico-administrative din perioada colonială au avut un rol major în configurarea teritoriilor actuale ale statelor arabofone, având în vedere statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente sau teritorii sub mandat, administrate de puterile coloniale suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest context, teritoriile lor au jucat, inevitabil, rolul de tablă de șah al confruntării marilor interese geopolitice, geostrategice și economice ale puterilor europene. Au fost de asemenea, alături de alte zone din lumea colonială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Bula de Aur consolida poziția privilegiată a principilor electori. Consacrând principiul majorității, documentul permitea pretendentului la coroană dacă era elector să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Împăratul reprezenta puterea suzerană asupra tuturor provinciilor, păstrând și puterea judecătorească supremă. Teritoriile principilor electori erau declarate indivizibile. Principii electori au încercat să-și extindă atribuțiile în domeniul politicii generale imperiale, prin intermediul "reuniunilor de electori" (Kurvereine). Problemele statului rămâneau în sarcina Dietei imperiale. Bula
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele de putere suzerană 656. Convocarea fără act domnesc era o excepție. Astfel de adunări aveau loc în perioade de interregn, când mitropolitul și membrii Sfatului domnesc ori ai Divanului, reuniți pentru desemnarea candidatului la tron (nominatio), convocau reprezentanții stărilor în scopul alegerii (electio
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
respecte autonomia administrativă a acestora și vechile lor privilegii, domnii urmând a fi numiți pe viață. Monopolul economic otoman asupra țărilor române era desființat, asigurându-se deplina libertate a comerțului acestora, ca și scutirea de a mai livra furnituri puterii suzerane. De asemenea, Poarta se obliga să confirme și să respecte regulamentele administrative ce urmau a fi elaborate în timpul ocupației țariste, ocupație care avea să se mențină până la plata integrală a despăgubirilor de război datorate Rusiei și fixată la suma de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atunci, urmând celor externe, încă suficient de convulsive 20, vor fi pus alte priorități pe agenda curentă a autorităților administrative centrale și locale. Pentru că, se știe, în chiar aceeași vreme, încetând mandatul septenal al domnilor numiți, pentru Principate, de puterile suzerană și protectoare, prin convenția turco-rusă de la Balta Liman (1849), locul lor a fost încredințat prin decizia noilor "garanți" de la Paris, din martie 1856 celor doi caimacami: Teodor Balș, în Moldova, și, respectiv, Alexandru Ghica, în Țara Românească. Întrucât cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
De atunci, fidelă acestei poziții, o susținu la Congresul din 1856 și la conferințele din 1858, ca măsură cerută de voința țării și reprezentând garanții de ordine și prosperitate. Se știe cum a suferit această propunere un nou eșec: puterea suzerană se împotrivi; susținut de Anglia și Austria, punctul de vedere al Porții triumfă. Instinctul națiunilor dejoacă adesea cele mai abile aranjamente ale diplomației; România replică la refuzul Turciei prin dubla alegere a domnitorului Cuza. Circumstanțele acestui eveniment neprevăzut sunt dintre
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ordonate de Convenție. Se va conveni că era o operă grea pentru un suveran neexperimentat, ce trebuia să învețe totul în arta de a guverna. După optsprezece luni de încercări, domnitorul se hotărî să enumere, într-un memoriu adresat curții suzerane, piedicile ce reapăreau fără încetare ca urmare a circumstanțelor și nevoia de a le combate prin lărgirea bazelor, prin unirea administrativă a Principatelor. Adunarea afirmă că domnitorul, scriind acest memoriu, subapreciase drepturile puterii legislative și că depășise limita constituțională. Astfel
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
câștige timp și să le declare consulilor că demersul lor era oarecum deplasat. Evenimentele nu le dădură dreptate. Domnitorul Serbiei își explică intențiile: avea nevoie de arme pentru miliția sa și avea dreptul de a le cumpăra; conform Convenției, curtea suzerană nu era deloc autorizată să se amestece în acest act de administrație internă. Rusia interveni: la Tula se încheiase un târg corect, domnul Cuza nu se putea opune tranzitului mărfii. Franța sprijini aceste intervenții. Înalta Poartă nu putu decât să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
făcea cunoscut că "holera a răpus la Iași 3 000 de oameni, cu toate că jumătate din populație o luase la fugă"262. Ravagiile epidemiei în Moldova, de care sufereau și soldații ruși, ca și neînțelegerile ivite între Curtea protectoare și cea suzerană, în contextul unei situații internaționale foarte complicate, au împiedicat trupele țariste să intervină în cursul lunilor iulie și august în Țara Românească, spre a răsturna guvernul revoluționar, mai ales că și acolo bântuia holera. La sfârșitul verii anului 1848, molima
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lor menită a înăbuși revoluția. Aceasta s-a realizat numai în a doua jumătate a lunii septembrie, când, datorită conjuncturii internaționale propice și a stingerii flagelului în ambele principate, trupele ruse au silit la intervenția armată și Poarta otomană - puterea suzerană - să pună capăt regimului de la București și să instaureze în Țara Românească - până la Convenția de la Balta Liman (1849) - căimăcămia retrogradă a marelui boier rusofil Constantin Cantacuzino. Ca și marea epidemie de holeră din 1831, cel de-al doilea val al
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Știrbei, al Țării Românești, și Grigore al IV-lea Al. Ghica, al Moldovei, s-au retras de la conducerea Principatelor, la 17/29 și, respectiv, 18/30 octombrie, iar pentru a-și păstra neutralitatea în cadrul conflictului care opunea puterea protectoare celei suzerane, au părăsit Țările Române, exilîndu-se la Viena. Rușii au instaurat în Țara Românească și Moldova un regim de ocupație militară, punîndu-le sub administrația unui Divan condus de generalul baron Alexandru Ivanovici Budberg, numit "comisar extraordinar și plenipotent pentru amândouă Principatele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
viață, dintre marii boieri, de căre o Adunare obștească extraordinară. Se Înființa o Adunare Obștească. Ea alcătuia legile și prezenta domnului rapoarte (anaforale). Domnul: avea drept să dizolve Adunarea Obștească dar pentru alegerea uneia noi era nevoie de acordul puterii suzerane și al puterii protectoare; În conducerea țării, era ajutat de un sfat administrativ, un fel de guvern format din 6 membri; Așadar noua organizare de stat se baza pe principiul separării puterilor: executivă (domnul), legislativă (Adunarea Obștească), judecătorească. O serie
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
dus la îngrădirea unor prerogative care aparțineau de drept principelui. -în sec. XVII principii: o erau aleși de Stările privilegiate în momentele de libertate; o erau numiți direct de Poartă când influența otomană creștea; o aveau nevoie de confirmarea puterii suzerane. -la începutul sec. XVII, au intervenit o serie de modificări în organizarea instituției centrale, odată cu instaurarea regimului habsburgic: o principatul Transilvaniei a fost ocupat de habsburgi și integrat în imperiul austriac: o a fost dată Diploma Leopoldină (1691), care menținea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
orientale“, cronica bucureșteană înregistrează fapte și opinii care încep să precizeze un nou curs politicii externe românești. Problema ieșirii din expectativă, a trecerii la acțiune în scopul dobândirii neatârnării depline față de Poartă, prin pregătirea pentru un viitor război cu puterea suzerană, și a unei alianțe cu Rusia, au stat în centrul atenției opiniei publice cât și a unor confidențiale contacte diplomatice. Răsfoind presa și arhivele diplomatice, să urmărim calendarul bucureștean al anului 1877... 17 februarie: analizând situația internațională, ziarul Românul pledează
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru partidul zis liberal să dărâme, fiindcă a găsit tărâmul pregătit de chiar clasa guvernantă veche, care s-a muncit în curs de douăzeci de ani, la adăpostul instituțiunilor reprezentative ale Regulamentului Organic, să paralizeze și să anuleze politica puterii suzerană și protectrice ce ne țineau în lanț. Dar ceea ce este greu, ca în orice operă omenească, este de-a clădi și întemeia instituțiuni solide, de-a forma caracterul național. Nici caracterul național însă nu se întemeiază prin moravuri publice cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
are ceva deosebit și interesant. Contele Andrassy a fost, între oamenii de stat austriaci și maghiari, cel dendîi care-a arătat oarecare bunăvoință și preveniență față cu națiunea română. N-a încurajat-o de-a dreptul la rezistență în contra puterii suzerane, dar nici n-a contribuit câtuși de puțin de-a lăsa să se continue târâș grăpiș niște raporturi cari scăzuseră din ce în ce la rangul unei goale formalități. În cestiunea drepturilor României de-a încheia tractate de comerț autonome
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
instaurarea unui regim republican În România. Confruntarea dintre Franța și Prusia nu a fost percepută Însă În același mod de către toate grupările politice românești. După declanșarea conflictului, În raport cu evoluția acestuia, dar și cu poziția celorlalte puteri garante și a celei suzerane, interveneau În cadrul forțelor politice românești schimbări de priorități, restructurări și reașezări În planul mobilurilor și al acțiunilor Întreprinse . Ele nu se Întemeiau doar pe simpatiile și manifestările pro-franceze ale populației, Împărtășite deopotrivă de liberali și conservatori . Deși și „roșii”, și
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
Cel mai important protest adresat Porții a venit din partea domnitorului Moldovei, Grigore al II-lea Ghica, care, într-un memoriu documentat și argumentat, datat la 4 ianuarie 1775, protestează contra cedării teritoriale, invocând vechile capitulații care reglementau raporturile dintre puterea suzerană și Moldova, atrăgând atenția că trupele austriece pot fi respinse cu forța armelor. La instigarea diplomaților austrieci acreditați la Istambul, turcii înțeleg să ia măsuri drastice împotriva domnitorului care le apăra și demnitatea lor, fiind condamnat la moarte și executat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
talwegul Dunării și revenirea teritoriului fostelor raiale Moldovei și, respectiv, Țării Românești; recunoașterea autonomiei administrative și a vechilor privilegii consfințite prin tratate; domni numiți pe viață, precum și deplina liberate a comerțului, odată cu desființarea monopolului economic deținut până atunci de puterea suzerană. De altfel, clauzele tratatului coincideau, în mare măsură, cu interesele marilor puteri europene, care erau atrase tot mai mult de resursele economice ale celor două țări românești, dar și de poziția lor strategică la Dunărea de Jos. În acest context
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
a amestecat într-un mod flagrant în problemele interne ale Principatelor, știrbind din ce în ce mai mult autonomia lor. Mai ales după 829, Rusia și-a întărit poziția în Principatele Dunărene, în condițiile în care Poarta și-a anulat treptat drepturile de putere suzerană, devenind un instrument docil în mâinile puterii protectoare. Acest fapt a generat nenumărate nemulțumiri în rândul boierimii reformatoare din Țările Române. Evident, Rusia nu avea de gând să tolereze nici un fel de acțiuni în Principate, care ar fi putut încălca
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
a făcut, în mai multe rânduri, o paralelă între Mihail Sturdza și Vasile Lupu. Apelul la argumente de ordin istoric era admis de autorități până la un punct. Problemele abordate nu trebuiau să fie atacuri la adresa puterii protectoare sau a celei suzerane. Revelatoare sunt străduințele pe care Mihail Kogălniceanu le-a depus pentru a obține acordul lui Mihail Sturdza pentru publicarea lucrării Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mult mai ușor erau acceptate scrierile lui Gh. Asachi. care romanțau
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
transilvăneni prin prisma luptei pentru înlăturarea protectoratului țarist. „Gazeta de Transilvania” a susținut dreptul celor două Țări Române de a-și decide singure soarta, apelând la argumente de ordin istoric, care să sublinieze poziția Principatelor în raporturile lor cu puterile suzerană și protectoare6J. Pe data de 22 aprilie 848, foaia brașoveană lua atitudine față de poziția Rusiei privind cele două Principate, publicând nota din 6 martie a cancelarului Nesselrode către consulul general rus la București, Kotzebue. Nesselrode blama revoluția europeană și își
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Acest aspect este lămurit de Leonte Radu în interogatoriul din 8 noiembrie 839. Alecu Roset a murit în 837, Leonte Radu realizând doar transcrierea și retușarea documentului programatic. Atunci Programul „Conjurației confederative” a mai suferit modificări. Curtea protectoare și cea suzerană nu au dat curs cererilor din memoriile boierești și marile puteri europene s-au ferit să intervină direct. Rămânea ca abuzurile să fie înlăturate „cu armele în mâini” . Acțiunea politică a marilor boieri era îndreptată împotriva regimului regulamentar, împotriva puterii
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
anului 839, problema unirii celor două Principate înflăcăra toate spiritele. Era propusă candidatura lui Mihail Sturdza la tronul Țărilor Române . Prezența sa în fruntea Principatelor unite trebuia să fie o garanție pentru fidelitatea românilor față de puterea protectoare și față de puterea suzerană. Mihail Sturdza se baza pe sprijinul pe care îl putea obține de la Constantinopol, precum și pe consimțământul puterii protectoare. El a fost informat de prevederile proiectului muntean de către Felix Colson, venit la Iași la începutul lui ianuarie 839. Dar lipsa unui
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
și, dacă ne putem exprima așa, că nația s-a identificat cu dânsul”. Toate cererile din Petiție „se sprijineau pe Regulamentul care a fost dat Moldovei la sosirea pe tron a lui Mihalache Sturdza”, dar pentru care, din nefericire, curtea suzerană și cea protectoare „nu au dat nici o garanție temeinică”. Petiția a fost înmânată prințului prin intermediul ministrului trebilor din lăuntru. Domnul s-a prefăcut că a primit treizeci și trei din punctele expuse în paginile documentului, respingând numai garda națională și dizolvarea Adunării
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]