180 matches
-
înainte de orice o protecție a unui monarh puternic, care era în plus conducătorul unei forțe regionale ortodoxe. Istoricii nu s-au pus de acord asupra tipului de uniune pe care l-a gândit Hmelnițki: o uniune militară, o uniune putere suzerană - vasal, sau o incorporare completă a Ucrainei în Țaratul Rusiei. Cele două părți au avut păreri diferite cu privire la prevederile tratatului și la caracterul uniunii. Astfel, în timpul depunerii jurământului de credință către țar, cazacii au fost pe punctul de a rupe
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
pornit la drum neînarmată, călătoria durând din octombrie 1873 până în aprilie 1874. Tunul a fost trimis separat pe Dunăre. Acesta urma a fi montat abia după ajungerea în țară, pentru a evita complicațiile la trecerea navei prin strâmtorile turcești, puterea suzerană a Principatelor Unite în acele timpuri. Deși primise inițial autorizația de trecere prin strâmtori din partea autorităților turcești, din cauza veștilor apărute despre noua navă militară, aceasta a fost reținută la Ceanak-Calessi timp de cinci zile, timp în care a fost inspectată
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
alăturându-se Eteriei sau sprijinind cu voluntari revoluția lui Tudor Vladimirescu. Războaiele napoleoniene și războiul ruso-turc din 1806 - 1812 a influențat într-o anumită măsură, în special din punct de vedere militar, revoluția română de la 1821. În Țările Române, puterea suzerană - Imperiul Otoman - impusese la începutul secolului al XVIII-lea înlocuirea domniilor pămantene cu cele ale fanarioților. Revoluția română de la 1821 nu a fost o izbucnire spontană, generată de anumiți factori conjucturali, ci a fost expresia nemulțumirilor acumulate la nivelul tuturor
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
obștea” să fie instaurată o viață politică și administrativă românească, (prin eliminarea elementului fanariot), „Cererile...” urmând să fie întărite cu jurămât, recunoscute de sultan și garantate de Austria și Rusia. Domnul, care rămânea în continuare să fie numit de puterea suzerană - Imperiul Otoman - trebuia să conducă țara, respectând acest act, care ținea locul unei constituții, în unire cu „Adunarea norodului”, în timp ce Tudor, „ales și hotărât de întregul popor român”, urma să exercite guvernarea efectivă. Numirile în toate dregătoriile mari și mici
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
provoca represaliile otomane sau declanșarea unor lupte între armatele străine pe teritoriul Munteniei. Linia politică externă adoptată de Tudor Vladimirescu era aceea de a nu da Porții niciun motiv să-i justifice intervenția armată. Aparenta lipsă de ostilitate față de puterea suzerană, tonul prevenitor al „arzmagazarurilor” trimise la Istanbul, tratativele duse cu pașalele de la Dunăre trebuie înțelese din această perspectivă. Documentele rămase din timpul revoluției reiau ca un laitmotiv necesitatea ca Imperiul Otoman să nu se amestece în treburile interne ale țării
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
din 1828-1829, a încheiat pacea avantajoasă de la Adrianopol (1829). Pentru Principatele Dunărene, această pace marchează un moment de cotitură. Confirmarea statutului de autonomie a Moldovei și Țării Românești a fost însoțită de instituirea unui condominium otomano-rus, Înalta Poartă fiind puterea suzerană, iar Rusia puterea protectoare. Dată fiind debilitatea Imperiului Otoman, acest condominium s-a transformat într-un protectorat rus asupra celor două Țări Românești. Deși astăzi, după căderea comunismului, mai poate fi invocată dialectica, acest protectorat apare ca o unitate a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
sud-estică a acestei rețele, fiind legat de Oradea printr-o cale ferată terminată în 1873. Între timp, după unirea Moldovei cu Țara Românească și după venirea principelui Carol I pe tronul Regatului Român, simultană cu slăbirea presiunii Imperiului Otoman (puterea suzerană), dezvoltarea economică a țării a crescut. La începutul anilor 1870 ambele guverne au convenit să construiască primele două linii de cale ferată transfrontalieră și anume: una pe la Orșova și cealaltă pe la Predeal. Deoarece România dorea ca prima legătură feroviară să
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
pentru partidul zis liberal să dărâme, fiindcă a găsit tărâmul pregătit de chiar clasa guvernantă veche, care s-a muncit în curs de douăzeci de ani, la adăpostul instituțiunilor reprezentative ale Regulamentului Organic, să paralizeze și să anuleze politica puterii suzerană și protectrice ce ne țineau în lanț. Dar ceea ce este greu, ca în orice operă omenească, este de-a clădi și întemeia instituțiuni solide, de-a forma caracterul național. Nici caracterul național însă nu se întemeiază prin moravuri publice cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
are ceva deosebit și interesant. Contele Andrassy a fost, între oamenii de stat austriaci și maghiari, cel dendîi care-a arătat oarecare bunăvoință și preveniență față cu națiunea română. N-a încurajat-o de-a dreptul la rezistență în contra puterii suzerane, dar nici n-a contribuit câtuși de puțin de-a lăsa să se continue târâș grăpiș niște raporturi cari scăzuseră din ce în ce la rangul unei goale formalități. În cestiunea drepturilor României de-a încheia tractate de comerț autonome
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atributele unei neatârnări reale s-au câștigat de către Vodă Cuza esceptînd firma acestei realități. În faptă juridicțiunea consulară și-a pierdut terenul sub domnia lui, secularizarea averilor închinate s-au operat, deși călugării greci se gerau în supuși ai puterei suzerane, ai Porții, s-au înființat o armată relativ numeroasă și completă, s-au proclamat neatârnarea bisericii naționale pe baza vechilor drepturi ale Mitropoliei Moldovei și Sucevei, vechii consuli generali deveniră de fapt, deși nu prin titulatură, miniștri diplomatici, relațiunile internaționale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pot obiecta multe, dar nu i se poate imputa că ocolește Tractatul de la Berlin. Poarta, interpretând Tractatul în înțelesul ei, recunoaște printr-aceasta chiar baza și autoritatea lui. Ceva va trebui să se facă pentru a ținea seamă de drepturile suzerane ale Porții; Comisia Europeană a și recunoscut-o aceasta și în acest înțeles a trimis precum ni se anunță, la Constantinopol un duplicat al invitației trimise la Sofia. Se va ocoli în orice caz dificultatea aceasta și, daca Poarta e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dezbaterei Consiliului de Stat. Se zice însă, că Turcia nu va încheia un armistițiu care să nu asigureze mai dinainte închierea păcii și că nu va suferi nici o formă de propunere care să atingă câtuși de puțin drepturile sale de suzerană față cu statele vasale. În aceste împrejurări se așteaptă sosirea cât de 'ncurîndă a generalului Ignatieff. Rusia s-au încercat a angaja pentru înscenarea mediațiunei mai Întâi pe Francia apoi pe Italia, și într-adevăr cu această din urmă putere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Austriei și cel al Angliei - afirma Thouvenel - mi-au făcut deja cunoscut că guvernele lor vor privi cu nemulțumire dacă se va da curs acestei inițiative și că vor trebui să se asocieze reclamațiilor care nu vor lipsi din partea Puterii suzerane“2. În pofida acestor proteste, numele de România va continua • ANB, colecția Microfilme Franța, rola 9 (Ministère des Affaires Etrangères, Archives diplomatiques, C.P.C. Turquie - Bucharest, vol. 22, f. 124-125). • Ibidem. să figureze pe actele statului român, iar din 1866 va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
toate restricțiunile impuse suveranității lor, până ce aveau să iasă la lumină ca un stat neatârnat“22. La fel de dificil s-a arătat a fi și demersul lui Al. I. Cuza pentru a obține asentimentul Puterilor (și în primul rând al Curții suzerane) la proiectul de constituție trimis la Constantinopol, împreună cu un memoriu, la mijlocul lui iulie 1863. În memoriu erau reliefate viciile instituțiilor existente și necesitatea de a le modifica. Modificările indicate ca indispensabile erau: 1) o scădere considerabilă a censului electoral și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
susținerea lor în fața Camerelor; 5) o Curte de Conturi însărcinată să examineze și să controleze folosirea banilor publici 23. După părerea domnitorului, situația României avea un asemenea caracter de urgență încât nu permitea să se aștepte ca Puterile și Curtea Suzerană să accepte bazele viitoarei organizări a țării. Ar exista deci motive pentru a stabili imediat o organizare provizorie în timpul căreia Adunarea actuală ar fi suspendată și puterile concentrate în mâinile domnitorului, guvernând cu ajutorul unui mare consiliu administrativ, ai cărui membri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
24, f. 3-5). necesară timp de cinci ani, perioadă în care ar pregăti țara pentru un regim definitiv organizat, ale cărui baze au fost expuse mai sus. Costache Negri, reprezentantul României la Constantinopol, avea împuternicirea de a face cunoscut Curții Suzerane și reprezentanților Puterilor garante mesajul domnitorului, precizând, în același timp, că dacă ideile lui Cuza nu vor găsi sprijinul imediat pe care îl așteaptă, acesta se vedea obligat să abdice, o hotărâre pe care o considera irevocabilă. Din nefericire, situația
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
instaurarea unui regim republican În România. Confruntarea dintre Franța și Prusia nu a fost percepută Însă În același mod de către toate grupările politice românești. După declanșarea conflictului, În raport cu evoluția acestuia, dar și cu poziția celorlalte puteri garante și a celei suzerane, interveneau În cadrul forțelor politice românești schimbări de priorități, restructurări și reașezări În planul mobilurilor și al acțiunilor Întreprinse . Ele nu se Întemeiau doar pe simpatiile și manifestările pro-franceze ale populației, Împărtășite deopotrivă de liberali și conservatori . Deși și „roșii”, și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Bula de Aur consolida poziția privilegiată a principilor electori. Consacrând principiul majorității, documentul permitea pretendentului la coroană dacă era elector să-și adauge votul altor trei existente, pentru a forma majoritatea în favoarea sa. Împăratul reprezenta puterea suzerană asupra tuturor provinciilor, păstrând și puterea judecătorească supremă. Teritoriile principilor electori erau declarate indivizibile. Principii electori au încercat să-și extindă atribuțiile în domeniul politicii generale imperiale, prin intermediul "reuniunilor de electori" (Kurvereine). Problemele statului rămâneau în sarcina Dietei imperiale. Bula
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele de putere suzerană 656. Convocarea fără act domnesc era o excepție. Astfel de adunări aveau loc în perioade de interregn, când mitropolitul și membrii Sfatului domnesc ori ai Divanului, reuniți pentru desemnarea candidatului la tron (nominatio), convocau reprezentanții stărilor în scopul alegerii (electio
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ales la București”, fără a da prea mari șanse de reușită acestor “subtilități bizantine”. Dubla alegere a produs un impact internațional vizibil În procedura recunoașterii acestui act de părțile semnatare ale tratatului din 1856 și a Convenției de la Paris. Puterea suzerană, secondată de Imperiul Habsburgic și, un timp, de Anglia, dorea să impună abordarea „delictului” comis de români numai din perspectiva ordinii garantate. În aceste Împrejurări s-a remarcat actul de mare curaj al guvernului de la Bruxelles, care a ridicat consulatul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
respecte autonomia administrativă a acestora și vechile lor privilegii, domnii urmând a fi numiți pe viață. Monopolul economic otoman asupra țărilor române era desființat, asigurându-se deplina libertate a comerțului acestora, ca și scutirea de a mai livra furnituri puterii suzerane. De asemenea, Poarta se obliga să confirme și să respecte regulamentele administrative ce urmau a fi elaborate în timpul ocupației țariste, ocupație care avea să se mențină până la plata integrală a despăgubirilor de război datorate Rusiei și fixată la suma de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atunci, urmând celor externe, încă suficient de convulsive 20, vor fi pus alte priorități pe agenda curentă a autorităților administrative centrale și locale. Pentru că, se știe, în chiar aceeași vreme, încetând mandatul septenal al domnilor numiți, pentru Principate, de puterile suzerană și protectoare, prin convenția turco-rusă de la Balta Liman (1849), locul lor a fost încredințat prin decizia noilor "garanți" de la Paris, din martie 1856 celor doi caimacami: Teodor Balș, în Moldova, și, respectiv, Alexandru Ghica, în Țara Românească. Întrucât cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la noi dezbateri și deliberări în privința Principatelor 353. Depeșele care plecau în cursul lunii martie de la ministerul de externe francez spre agenții diplomatici din diferite capitale europene aveau ca notă caracteristică păstrarea unui ton neutru, repetarea recunoașterii calității de putere suzerană a Porții asupra statului nord dunărean și hotărârea viitorului acestuia doar printr-un acord al tuturor Puterilor Garante 354. Aceleași note diplomatice ne dezvăluiau faptul că Franța nu agrea tendința Rusiei de a-și reocupa poziția deținută înainte de 1856. Un
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
urcarea pe tron a lui Carol era protestul din 15 mai, pe care-l depunea prin reprezentantul său la Conferința de la Paris și insistența pentru a i se acorda dreptul de a interveni militar, invocând încălcarea drepturilor sale de țară suzerană. Chiar dacă guvernul otoman nu primise acordul Puterilor Garante pentru inițiativa amintită, factorii decizionali de la București hotărau concentrarea batalioanelor de grăniceri și dorobanți și acordarea unui credit de 8 milioane de lei ministerului de război. Nefiind suficientă această sumă, guvernul român
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Porții, menționăm, doar cu titlu informativ, că au existat consilieri ai sultanului care l-au sfătuit să mai „aștepte” <ref id="111">111 AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 133, f. 326. </ref>, dezvăluind, așadar, urmele unei vechi atitudini, când, În calitate de suzerană, Încerca să profite cât mai mult posibil de pe urma tuturor cerințelor românești. Ulterior, se succed În prezentarea răspunsului la notificarea noastră Italia, Franța și Marea Britanie. Totuși, recunoașterea este marcată de existența unor condiții, care vin din partea celor „trei curți nordice”, dar
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]