566 matches
-
primul om era gol nu în sensul că n-ar fi avut nici carne, nici trup, ci ca unul care nu avea această constituție mai îngroșată, care face ca trupul să fie muritor și dur<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigore Teologul, traducere din grecește, introducere și note de pr. prof. dr. Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 80, Edit. Institutului Biblic și de Misiune
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nici nu existau pe atunci ci fiind din firea lui care căzuse sub legea păcatului [...] și încă datorită neascultării firea omenească în Adam s-a îmbolnăvit de stricăciune și s-au introdus în ea patimile ... <footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Tâlcuire la Epistola către Romani apud Alexandros Kalomiros, op. cit., p. 99. footnote> Noi am moștenit o stare căzută de la Adam, dar noi nu suntem personal răspunzători pentru păcatul lui Adam, pentru că nu ne aparține. Nu suntem vinovați de păcatul strămoșesc, dar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
este el în realitate<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit., XXVII, p. 78. footnote>, deci nici sufletul nu există înaintea trupului, nici trupul nu se alcătuiește înaintea sufletului, ci vin în viață în același timp<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia VII, trad., introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 29, Edit. IBMBOR, București, 1982, p. 221. footnote>. Un iubitor de înțelepciune patristică Părintele Ilie Cleopa citându-l pe
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ce viețuiește întru fapta cea bună, nimic nu cinstește mai mult decât pe maica sa, Biserica, lepădând dulceața care domnește peste cei mulți. De aceea Domnul îi și ia în brațe pe unii ca aceștia...<footnote Sf. Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea Sfintelor Evanghelii de la Matei și Marcu, Edit. Sophia, București, 1998, p. 231. footnote>. În alt loc, Mântuitorul ne mai învață: oricine va primi un copilaș în numele Meu, mă va primi pe Mine. (Matei 18, 5). Copiii, mai mult ca orice
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se referă această idee ar fi fost absentă din conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la apropierea strânsă dintre om și Dumnezeu, decât în Omiliile 3 și 4 din Tâlcuirea la Cântarea Cântărilor”<footnote Ibidem, p. 169-170. footnote>. Mireasa este întunecată și frumoasă (μέλαινα καὶ καλή) Odată ce sufletul purificat percepe faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară o narațiune figurativă (deși la un nivel ascuns, mistic), adevăratul înțeles spiritual
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
printr-o înțelegere mai înaltă, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie să se poarte astfel ca toată desăvârșirea cunoașterii, la care poate ajunge firea omenească, să i se facă început al poftirii celor mai înalte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194-195. footnote>. Orice țintă la care ajunge sufletul în cunoaștere, bunătate și iubire se face începutul unei porniri spre altă țintă, spre un alt urcuș, pe care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Prin aceasta e bătut și rănit într-un fel oarecare de deznădejdea (τη ανελπιστία) de a nu ajunge pe Cel dorit, socotind dorința sa fără împlinire și sortită să nu se poată bucura de Cuvântul”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 285. footnote>. Dar „i se smulge vălul tristeții, prin aceea că află că adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în Dumnezeu, fapt care implică o mărginire a fericirii pe care Dumnezeu o poate da”. footnote>. Căci pururea trebuie să se ridice oamenii și niciodată nu trebuie să înceteze de a se apropia prin alergare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia V, în PSB, vol. 29, p. 185. footnote>. Pe măsură ce progresează, sufletul obține constant parte din ceea ce dorește, fără a fi îndestulat niciodată și cu o dorință care sporește neîncetat<footnote H. J. M. Turner, „St
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Părinte menționează că ei „nu se săturau niciodată în poftirea lor, ci din tot ce le venea de la Dumnezeu spre a se bucura de Cel dorit făceau materie ce hrănea o și mai puternică poftire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29, p. 126. footnote>. Natura umană se referă, în esența ei, la un „deasupra” și de aceea „fiecare pas ce-l face în înălțimi duce totdeauna către unul de deasupra”<footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită fiind de focul acela pe care a venit Domnul să-l arunce pe pământ”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29, p. 124. footnote>. Cântarea Cântărilor descrie etapele ce preced unirea deplină a sufletului cu Dumnezeu, adică starea de logodnă ce anticipează marea nuntă dintre „împărăteasă”<footnote Ibidem, omilia a X
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Prea Iubit. Iubind și astfel continuându-și urcușul său perpetuu spre Dumnezeu, sufletul este învrednicit „să vadă în chip descoperit fața Celui ce grăiește și să primească cuvântul de la El Însuși, nemaivorbind acela prin alții”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194. footnote>. Prin cuvântul primit direct de la cineva și nu prin altul primim și puterea și simțirea legată de acel cuvânt, de cuvântul lui. Cu atât mai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ci și îngerilor. Tot ceea ce a dobândit sufletul stârnește „dorința de a cunoaște bunătățile superioare, dar pricinuiesc în suflet și o întristare, făcându-ne, într-un oarecare fel, să ne lipsim de nădejdea de a cuprinde cele necuprinse”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, în PSB 29, p. 173. footnote>, căci, așa cum precizat și mai sus, Dumnezeu fiind infinit, este inaccesibil în ființa Sa. Iar „acestea sunt cele care ne duc la întristare, făcându-ne să deznădăjduim”<footnote Ibidem
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pierderea nădejdii, Sfântul Grigorie a adăugat imediat: „Dar trebuie să încercăm, punându-ne nădejdea în Dumnezeu, Cel ce dă cuvânt celor ce «binevestesc cu putere multă», să unim (contemplarea) următoare cu vederile cuprinse mai înainte, într-un șir neîntrerupt”<footnote Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, PSB 29, p. 174. footnote>. Tristețea sufletului nu trebuie confundată cu epectaza. Dorința poate la un moment dat naște tristețe, dar aceasta nu înseamnă că viața duhovnicească este un progres în tristețe, căci fericirea nu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Lui; dar prin ea a pătruns înăuntru și sa atins de cea care dorea să-L vadă pe Mire, din care aceasta numai a câștigat, că a cunoscut că mâna aceasta este a Celui dorit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, XI, în PSB, vol. 29, p. 266. footnote>. Mai departe, gânditorul capadocian precizează că atunci „când a nădăjduit, asemenea lui Moise, că i se va arăta spre cunoaștere fața Împăratului, Cel dorit trecuse, încât a scăpat
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a ascultat rugăciunea și a născut un prunc, pe Ciprian, celebru ca și George Enescu. Doisprezece ani a stat Fecioara Maria la Templul din Ierusalim, unde era bucuria tuturor la învățătură, în pricepere, în sfat și lucrul mâinilor sale, la tâlcuirea Scripturilor vechi, la rânduiala slujbelor și a cântărilor de la serbări. Mulți se minunau de toate acestea. loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 9 noiembrie 2003: cat. I (13 rezultate) - 1 var. 25% a 105 231 750
Agenda2003-46-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281725_a_283054]
-
zămislirea Lui (lui Hristos) s-a făcut În chip minunat, fără de sămânță, iar nașterea, mai presus de fire, fără stricăciune, căci Dumnezeu, născându-Se din maică, Îi strângea prin naștere legăturile fecioriei mai mult decât firea”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostrum, În Filocalia rom., vol. II, p. 86 footnote>. Fecioară să nască și după naștere să rămână iarăși fecioară, este o altă antinomie a credinței creștine. Rațional, este un nonsens, dar privit cu ochii credinței, nimic nu se
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
rodnică și sacră a votului tăcerii. Îndeosebi ei sunt marea armată tăcută a monahilor isihaști”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, op. cit., p. 75 footnote>. Și noi știm că tăcerea celor isihaști rugăciune este. mrd. Liviu Petcu BIBLIOGRAFIE Sf. Maxim Mărturisitorul Tâlcuire la Tatăl nostru, În Filocalia, vol. II, Editura „Humanitas”, București, 1999 Petru Damaschinul Învățături duhovnicești, În Filocalia, vol. II, Editura „Humanitas”, București, 2001 Sf. Simeon Noul Teolog Cuvântări morale, În Filocalia, vol. II, Editura „Humanitas”, București, 1997 Arhiepiscopul Basile Krivocheine În
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
p. 65. 41 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere (II), omilia XLIV, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 22, Editura IBMBOR, București, 1989, p. 118. 42 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 219. 43 Sf. Grigorie Taumaturgul, Discursul adresat lui Origen, cap. XV, studiu introductiv, traducere, note și indici de Preot
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
112. 143 Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., 11, p. 63. 144 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, traducere și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în Col. PSB., vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 15. 145 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor..., p. 291.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
G. XLIV, col. 892B: „Află că este departe de a fi ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. 17 Ibidem, 8, P. G. XLIV, col. 941B. 18 Ibidem, 6, col. 885D. 19 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, în PSB, vol. 29, p. 126. 20 Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401B. 21 Doctorand Nicolae Fer, Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Ortodoxia
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nu încetează de a se întinde spre cele dinainte și de a ieși din aceea în ce este și de a pătrunde mai înăuntru, unde încă nu a fost. Și ceea ce i se arată lui 29 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 191, 192. 30 Ibidem, Omilia a VIII-a, p. 223-224. 31 Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 165, în PSB, vol. 29, p. 224. Norme de redactare mereu
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Stăniloae, comentând acest text, scrie: „Aici sfântul Grigorie de Nyssa se dovedește cugetând contrar lui Origen, care socotea că sufletele vor ajunge în viața viitoare la o săturare de gustarea dulceții lui Dumnezeu și de 32 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 284. 33 Cf. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 257 și 258, în PSB, vol. 29, p. 284. 34 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, I, P.
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Grigorie de Nyssa folosește o serie de numiri și comparații, care indică progresul duhovnicesc al sufletului. El descrie acest progres tot sub chipul miresei, care, întorcându-se de către păcat prin Botez, „a îmbrăcat pe Hristos” 37 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 266. 38 Ibidem, Omilia a XII-a, p. 276-277, apud Chișcari Ilie, op. cit., p. 20. 39 N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de forța irezistibilă a binelui, este dus fără final înspre El, printr-o gravitare spre înălțimi. Este „pondus ad sursum” augustinian 62. 60 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, Omilia I, P. G. XLIV, col. 784 D. 61 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a V-a, în PSB, vol. 29, p. 185. 62 Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 315. Norme de redactare Puține texte ne așează mai pertinent în mijlocul misticii gregoriene. Găsim deci concepția despre viața
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
ale bulei de aer, fiind redată astfel: „În același fel cum un suflu de aer, care 65 Paul Plass, Transcendent time and eternity in Gregory of Nyssa, în „Vigiliae Christianae”, Nr. 34, 1980, p. 182. 66 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, p. 128. 67 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri, I, trad. Pr. D. Stăniloae, în col. PSB, vol. 29, p. 333-334. 68 Chișcari Ilie, op. cit., p. 21. 69 Este vorba de o imagine specific
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]