513 matches
-
deschid cerul / să urce în zborul clapelor / plânsul ciocârliei / vioara limpezește notele / pe malul râului din strune / solfegiul păsărilor fără grai / îngerii veghează / tăcerea / pe un do diez / uitat de flaut / într-un răspuns / fără întrebare / aud în concertul vieții / tânguirea orchestrei / din clepsidra gândului / ceasul bate / de o doime și o optime / adunarea fiiilor rătăciți”. (Orchestrație pentru îngeri) Nu trebuie pierdut însă din vedere că tânăra autoare mai are multe de învățat, multe de ocolit, multe de acumulat până să
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
întâmplare peste torenții sorții mele, pe care se duc și se tot duc speranțele iubirii nepereche, strânsă ca-ntr-un clește de dor și disperare. GLASUL CLOPOTELOR În fiecare zi-i orgie de voci iscate în aramă - e-a clopotelor tânguire după eternul ce pe om îl cheamă. Și glasul clopotelor Parce peste oraș aleanul și-l presară, ca omului să-i dea de știre că viului sortit îi e să piară. Apoi coloana vocilor unite se-nalță ajungând la cer
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
împlinire, de perfecțiune; unde se gaseste originea suferinței umane, în fond sensul vieții, infinitul, punctul ei de plecare.” (Valerio Albissetti, Pentru a iubi și a fi iubiți) Ce determină aceste relații? Există în sufletul omului o tensiune de fond, o tânguire vagă nestructurata, ceva nedefinit, dar ceva că o atracție inconștiență spre cealaltă parte sexuală...opusă, după cum se precizează în genere. Există o polaritate sexuală, dar care doar în aparență ține de diferențele și de atracția pur sexuală, pentru că în profunzime
RELATIILE DINTRE SEXE? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poate_incununa_casatoria_p_valerian_mihoc_1374585527.html [Corola-blog/BlogPost/364182_a_365511]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Flori de gheață pe la geamuri Tremură în mine Semn că uite primăvara Vine-ncet, dar vine! Se topesc în lacrimi triste Șiroind a moarte Într-o dulce tânguire Duc iarna departe Flori de gheață pe la geamuri Mâine n-or să fie Însă câte-or să răsară Roșii pe câmpie... Referință Bibliografică: Flori de gheață pe la geamuri / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul II, 21
FLORI DE GHEAŢĂ PE LA GEAMURI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Flori_de_gheata_pe_la_geamuri_george_safir_1329815059.html [Corola-blog/BlogPost/346805_a_348134]
-
La început a fost nălucirea.” -Cine este acesta!? -Un filosof,un psihanalist ... O să-ți spun mai tarziu cum vine problemă cu “întoarcerea în timp”. După care,fără altă explicație,Schubert intra într-una dintre”furiile sale goethene”,cântând cu entuziasm Tânguirea păstorului și Scenă din Catedrală,din Faust.După care a tăcut.În biserică liniștea încremenise.Se întunecase de-a binelea.Sfinții începuseră,parcă,să prindă viață., După un timp,acordurile orgii s-au auzit din nou.Peste ele glasul compozitorului
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
cu un corn sau cu două, fie ei asiatici sau africani?... Nu, nu, așa ceva nu putem îngădui!“ Imediat după această poziție tranșantă exprimată de Băcan (,,Nu, nu, așa ceva nu putem îngădui!“), textul lui Eugen Ionescu are, în finalul primul act, tânguirea lui Berenger: N-ar fi trebuit să mă cert cu Jean! N-ar fi trebuit să-mi ies din fire!“, încheiată cu o frază absurdă prin faptul că nu are nici pic de noima în contextul/ peisajul răscolit de rinoceri
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
pană de curent. Lumina se aprinse brusc. Rămase înmărmurită. Era un vis ... Un bar? O încăpere mare, iluminată difuz, cu lume pestriță. Bărbați în smochinguri negre și femei elegante cu toalete incitante. Orchestra cânta o melodie de jazz, ca o tânguire de dor. Oamenii treceau pe lângă ea însă nu o observa nimeni. Ce se întâmpla? Atunci a văzut ca purta mânuși lungi, cu nuanțe argintii strălucitoare, ce-i treceau de cot, rochia de aceeași culoare se mula unduios pe trupul ei
O NOAPTE DE VIS... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_noapte_de_vis_.html [Corola-blog/BlogPost/350852_a_352181]
-
Il silenzio delle spine, ce rezonează cu erezia și rebeliunea din care își trage originea misterul poeziei (Tăinuită în cuvinte). Versurile poetei noastre par a trăi ceea ce în Renaștere era cunoscut sub numele de „tragedia neîmplinirii”: „Undeva ― departe-aproape se auzea/ tânguirea sfâșietoare, dureroasă,/ a ceva neîmplinit, nedefinit./ ― Ce era???!!!/ Pentru tine: Nimic!/ Pentru mine:― Strigătul și Răspunsul/ se despărțeau pentru totdeauna,/fără să se se fi întâlnit!” (Un-deva). Poezia Viorelei Codreanu Tiron constituie o abordare aptă să redescopere în om - fără
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
viteza unei căsătorii de amatori? Torturați-l pe artist și veți merge în Iad. Adevăr zic vouă. Un rege aiurit nu stă niciodată pe tron, de obicei este strâns legat. Cum trăiau morții cândva, ce bine o duceau. Ascultă și tânguirea licornului în vale. Un vis a murit, să-i cântăm prohodul. Dăm jos măștile și descoperim altele. Ș.a.m.d., totul este neluminat. Familiile psihotice sar peste primăvară. Focul a izbucnit în pavilionul de ceai , apoi a cuprins palatul imperial
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Proza_amara_boris_mehr_1393656596.html [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului Prin veacurile trecerii fugare, Cu noi în legea vieții prins, El sparge liniștea din zare Dând grai metalic bocetului stins. Prin el strămoșul meu uitat - Cu tânguiri de bronz în glas Și răsuflarea-i rece - și-a strigat Cuvântul frânt de bun-rămas. Prieten bun a fost și cu bunicul Căci despicând în două valea, Mai lesne boii-i trăgeau dricul, Mai lină parcă-i era calea. Cât
CLOPOTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Clopotul_gheorghe_parlea_1333135407.html [Corola-blog/BlogPost/354821_a_356150]
-
a inimii încântare Când în pieptu-mi e mai mare? E mai tare de când te-a văzut, Că te-avea în ea a recunoscut, Ieșind din ea precum o antenă Măsluind spre tine fără catenă.. Ochii prin meditație ți adoră, În tânguire lungă scapără, Să se-ncarce ca raza de soare, Că de nu are soare, moare.. Cu ochii-ți atât de profunzi, Privirea ce-n adânc te scufunzi Să explorezi și sensul mirării, În al imensului sens al întrebării. Cum ochii
VRĂJESC.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1458422558.html [Corola-blog/BlogPost/368882_a_370211]
-
fă ceva și cheamă-l-ăi pă Costellll, mamăăă, că nu cred să mă mai apuce-n viață mamăăăă, că nu mai pot, nu mai pot, mamăăăăăăăă!! Aici se poate observa cu destulă ușurință modul specific de transmitere a informațiilor în spectrul tânguirilor ritualice, sau mai bine spus, a bocetului tradițional, pentru a stimula desfășurarea evenimentelor în direcția dorită, în fond un exemplu bun de urmat, mai ales acum, când există o certă deplasare a comunicării către cea nonemoțională, cu blestematele de S.M.S.
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
care o poți citi în ochii unui condamnat la moarte... - N-am primit nicio veste! Mai durează 2-3 zile până când vor fi identificați toți... și brusc s-a ridicat în picioare și a fugit în hol. Plângea! Îi auzeam plânsul, tânguirea și neputința... - Mamă! Vino înapoi, te rog! Îți aduci aminte ce îmi spuneai în salvare? Să fim tari și să credem că totul va fi bine! S-a așezat pe pat lângă mine și copil și ne-a ținut strâns
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_zi_fatidica_madrid_11_martie_20_valentina_becart_1331549152.html [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
cerul vinețiu, cu vânt / care aleargă norii-n cale / plutesc și îngeri fulgurii, / cu-aripi desprinse din petale. Plouă mărunt și ceața-i plină / de-nchipuiri de vise mute / peste pământ, norii scatii / rămân adesea în loc s-asculte: S-asculte tânguirea florii, / care visează iar la vară / s-asculte ploaia cea măruntă / cerneală într-o călimară.” (“Tablou de toamnă 2”) Întâlnim, în aceleași tablouri “pictate” din condei, asocieri sensibile între anotimp și timpul de suflet: “Plouă mărunt ca-ntr-o iubire
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
l-am lăsat să-și ispășească Păcate grele precum munții și pieptul să nu-mi mai strivească, Că nu mai vreau să-l port vreodată, și-n suflet să nu mă mai doară Dar nici să nu mă întristeze ca tânguirea de vioară. Să nu-mi mai fie noaptea zbucium, să nu mai știu ce-nseamnă dorul, Să nu-mi mai susure prin vene, cum plânge-ncetișor izvorul. Rămâi cu bine, dor zănatic, mai du-te și la alte case Și nu
DU-TE, DOR! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1470155831.html [Corola-blog/BlogPost/374155_a_375484]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ZIDUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache trec prin piatră. poarta-i înaltă. dalta o las, ascult tânguirea. e o lovitură scurtă. îmi văd umbra pe ziduri. ea rămâne în urmă. aprind lumânarea. mi-e frică... Referință Bibliografică: zidul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright
ZIDUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Zidul_anne_marie_bejliu_1337230372.html [Corola-blog/BlogPost/358232_a_359561]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Reflectii > IRINA LUCIA MIHALCA - CÂNTUL (POEME) Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului CÂNTUL VIORII Prin cântul viorii se-aude lacrima viselor. Cântă vioară, cântă-ți tânguirea inimii! Prin glasul ei suspină adânc sufletele care nu au atins stelele cerului lor. Plânge vioara, plânge ușor, cum plânge cerul din ochiul paradisului, cum plânge ploaia mărgăritare lângă crucea răstignirii, cum plânge râul ce-și poartă florile durerii, cum
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464271697.html [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
în liniștea rotundă a nopții, cântecul roșu al păsării captivă între ramuri, cum plânge vântul galben peste nisipul deșertului. E imposibil să tacă sunetul corzilor ei pe undele vântului. O, vioară! Inimă rănită de tăișul pumnalelor, Cântă vioară, cântă-ți tânguirea inimii! SUNETUL UNIC În vârtejul vieții, amestecul straniu de bine și rău, aparent deșart, doar Absolutul este deplin, eliberându-se. Pe pereții templului dansează spectre terifiante, ridic felinarul, în adierea vântului, doar umbrele goale. Continui să merg pe marginea prăpastiei
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464271697.html [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Acasa > Strofe > Atasament > UMBRE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt recunoscătoare pentru ochi când marea se topește înainte-mi în trei culori ritmate, sparte de albul pescărușului cu tânguiri de zbateri către înalt. Nu știu ce să aleg, calmul, starea de bine a culorii sau zborul în aerul sugrumat de ființa ta ce a trecut pe aici când nu mă cunoștea? Sunt recunoscătoare pentru inimă că poate să te vadă peste
UMBRE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1456565915.html [Corola-blog/BlogPost/367672_a_369001]
-
băiatul abia ieșit din această perioadă, salvat la propriu de către fratele.., întocmai la această vârstă a lor să mulțumească cu atâta candoare pentru cel mai de preț lucru al lor în această perioadă - viața. De fapt, mulțumirea este o îndelungă tânguire, o observare atentă a suferinței adulților ce-i înconjoară..este, în fapt, vorba despre învățarea vieții.. Învățarea ultimul efort al ei și a părților nu prea plăcute... Cel mai afectat îmi închipui că este băiatul salvat direct... el, în acel
FRATELLO.. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1446988589.html [Corola-blog/BlogPost/369043_a_370372]
-
și libertate.... XXIII. BUN VENIT, TOAMNĂ!, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011. Firavă, ca o crăiasă Ne-a părăsit blânda vară, Numai în suflet și-n casă A rămas caniculară. Urlet jalnic în cascadă, Tânguiri de vânt grăbit Se strecoară lent din stradă, Toamna iar ne-a înrobit. Zbucium crud de frunză arsă Din sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsă Rugina peste poteci. Fierbe vinul în butoaie, Fum din coșuri se ridică, Curge timpul în
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
ridică, Curge timpul în șiroaie, Peste noi urme aplică. Unul strănută de zor, Altul e mai răgușit, ... Citește mai mult Firavă, ca o crăiasăNe-a părăsit blânda vară,Numai în suflet și-n casăA rămas caniculară.Urlet jalnic în cascadă,Tânguiri de vânt grăbitSe strecoară lent din stradă,Toamna iar ne-a înrobit.Zbucium crud de frunză arsăDin sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsăRugina peste poteci.Fierbe vinul în butoaie,Fum din coșuri se ridică,Curge timpul în șiroaie,Peste noi
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
de ieșirea cea din urmă, adică de mutarea din viață. Acestea sunt călătoriile căii celei cumplite, pe care mulți călătoresc. Dar și sălașul cel cuvenit lor îl vor afla. În locul desfătării, foamea; în locul beției, setea; în locul odihnei, chinul; în locul râsului, tânguirea; în locul alăutei, plângerea; în locul îngrășării trupului, viermele cel neadormit; în locul jocurilor, a fi împreună cu demonii; în locul meșteșugirilor drăcești, întunericul cel mai dinafară și gheena focului și cele asemenea acestora. În ziua cea înfricoșătoare a Judecății fiecare va fi întrebat dacă
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Efrem_sirul_despre_mantuire_ion_untaru_1326796880.html [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
Cu brațele dezgolite, un băiețel cu păr blond, cârlionțat, irumpse prin ușa de la intrare, strigând: - Prinde-mă! Prinde-mă! Tot privind înapoi se împiedică și căzu. Prin ușa întredeschisă, o voce plină de dojană se auzi ieșind alene, ca o tânguire, spre cel căzut: - Te-am rugat să fii cuminte! Cât ai să mă mai chinuiești? Băiatul se ridică brusc, îmbufnat. Își șterse cele câteva fire de iarbă strivite de pe genunchi, apoi o porni sărind de pe un picior pe altul spre
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1481705875.html [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
din fața casei. Aici se opri o clipă, după care tot atât de brusc pe cât ieșise din casă, se urcă pe balustrada de beton, continuând să sară de-a lungul havuzului, când pe un picior, când pe celălalt. - Costele, astâmpără-te, Costele!, veni tânguirea prin ușa întredeschisă. - M-am săturat să stau în casă! M-am săturat! Auzi? strigă băiatul continuând să alerge ca un ied pe conturul betonat și învechit al bazinului. Atunci, ușa se deschise cu încetineală, cu un scârțâit de metal
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1481705875.html [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]