125 matches
-
până la următorul Raport. Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, cu două de concediu. Robert Turcescu: Două luni și jumătate cu parlamentari plecați în vacanță, cu miniștri cu gândul la mare, soare... Mihai-Răzvan Ungureanu: Nici să nu credem că acum toată lumea se lasă pe tânjală până în toamnă. Robert Turcescu: Ba da, domnule ministru, să credem lucrul acesta, că avem o experiență de 16 ani în a observa lucrul acesta. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dați-ne și nouă beneficiul credibilității pe care îl merităm. Robert Turcescu: Cam greu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
care trebuie să își impresioneze colegele de generație.) În aceeași noapte, tata a venit să îmi vorbească - după cum s-a priceput mai bine. —Ești gata pentru drumul de mâine? —Gata, tată. —Bun, hm... noroc mult și nu te lăsa pe tânjală cu mersul ăla, a zis ferm. Ajută genunchiul să se refacă. Modul în care spunea „ăla“ sugera cât era de stânjenit. Tata ar muri pentru mine și pentru toată familia, dar nu voia, nu putea să își exprime emoțiile. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să „demaște” pe inocentul ziarist: „Mi-am pus mari speranțe în acest tânăr. L-am lăudat de față cu voi și l-am încurajat ca pe nimeni altul, dar el și-a luat-o în cap, s-a lăsat pe tânjală, m-a făcut să mă simt ridicol în aprecierile mele pripite și pline de entuziasm”. Venite dintr-o fumegoasă antipatie sau ascunzând interese precise (de pildă, să te dea afară pentru a face loc altcuiva), aceste jocuri nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu formă omenească. Al doilea răspuns, fără posibilități este: Ai drepate, pentru că tu ai dreptate, și asta-i iarăși cu dreptate o Dezamăgire. EA: V-ați decis cum să vă aranjați noua locuință, sau sunteți tentat să lăsați totul pe tânjală și să numiți asta o nouă Măsură. Dar ar fi de dorit să luați o hotărâre în viitorul apropiat, pentru că Vânzarea noastră promoțională se apropie de sfârșit. Și după aceea totul va fi bineînțeles mai scump. EL: Faceți deci parte
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
feri bucatele de eventualii prădători, căci de ăștia au fost în toate timpurile. Fig. 3 Unelte și ustensile agricole: 1 - coasă; 2 - lopată; 3 - îmblăciu; 4 - traglă; 5 - furcoi; 6 - mătură pentru arie; 7 - jug; 8 - plug de lemn; 9 - tânjală. (reproducere după „Zona etnografică a colinelor Tutovei”) După război, odată cu cooperativizarea agriculturii, lucratul pământului și culesul roadelor cu mijloace tradiționale au fost abandonate, constituind, în prezent doar amintiri pe care am dorit să le evoc ca posibile căi de cunoaștere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Morar), RL, 1993, 14; Ileana Alexandra Orlich, Song of My Emerging Self: The Poetry of Andrei Codrescu, MELUS, 1993, 3; Autobiography & Postmodernism, îngr. Kathleen Ashley, Leigh Gilmore și Gerald Peters, Amherst, 1994; Ioana Pârvulescu, Poetica exilului, RL, 1995, 19; Emanuel Tânjala, Dan Cristian Turturica, „România” de la New York la Los Angeles, București, 1997, 319-326; Richard Collins, Andrei Codrescu’s Mioritic Space, MELUS, 1998, 4; Florea Firan, Întoarcerea lui Andrei Codrescu, R, 1998, 1; Gabriel Stănescu, Un poet postmodern în blue jeans, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
de moșie spunând că moșia este a lor și nu tolerează pe nimeni să vie într-acolo (subl.ns.)”. La sfârșitul documentului, Gutman înainta prefectului și o listă cu sătenii considerați a fi instigatorii principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Dorohoi, sarmalele se fac mari de tot.” „Uite, părintele de la Darabani a mai făcut un etaj la protopopiat. Bravo părinte, un exemplu demn de urmat, ia spuneți, cum ați făcut?” „O, dar părintele de la Roznov s-a cam lăsat pe tânjală. Ce s-a Întâmplat de nu ați intrat În posesia acelor păduri?” etc. etc. Se aduc În discuție problemele tuturor, unele de ordin mai conjunctural: câți copii are cutare, dar soția unde lucrează, cum mai merg afacerile nu știu cui, ce Dumnezeu a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să se desfășoare pretutindeni permanent - În școli, În birouri, acasă, În rețea, În sala de clasă, pe iPod - cu profesori convenționali, prin metode de autoinstruire, prin jocuri În rețea; orice metodă este eficientă. Nu ai voie să te lași pe tânjală pentru că undeva te pândește un concurent care nu se lasă. Trebuie nu doar să ne dublăm eforturile pentru a fortifica „mușchii“ fiecărui american, ci și să continuăm să importăm „mușchi“ din străinătate pentru a compensa deficitul educațional din sistem. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
conservare, caracterizat adeseori prin excese care contravin manierelor și preceptelor sociale și morale ale lumii civilizate: primitivi, lacomi de bani, născuți pentru furt, cruzi, cu obiceiuri barbare, conduși de legea bunului plac, bețivi, lacomi, trădători, șireți, tâlhari, se lasă pe tânjală, delăsători, învață repede orice limbă (secolul al XVI-lea); făceau uneltiri, duceau o viață necumpătată, erau aplecați spre hoție și tâlhărie, făceau învoieli pe bani, erau înșelători, aveau o țară bogată, dar nu prin munca oamenilor, căci munca era dușmanul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și așezat de-a lungul la o cioată. La pag. 11 se zice: "Să-și înhame caii la tânjale..." câte cuvinte atâtea greșeli. De ce? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, numai boii se înjugau la plug, la car și la tânjală. Caii erau numai pentru călărit și pentru trăsuri, iar nu pentru tânjală" (G.T. Kirileanu, Însemnări zilnice. 1906-1960, ediție îngrijită de Constantin Pangrati, Editura Albatros, București, 2004, pp. 262-263). 67 Simona Grigore, Adina Berciu-Drăghicescu, Niculae Cristea, op. cit., p. 35. 68 Această
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
zice: "Să-și înhame caii la tânjale..." câte cuvinte atâtea greșeli. De ce? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, numai boii se înjugau la plug, la car și la tânjală. Caii erau numai pentru călărit și pentru trăsuri, iar nu pentru tânjală" (G.T. Kirileanu, Însemnări zilnice. 1906-1960, ediție îngrijită de Constantin Pangrati, Editura Albatros, București, 2004, pp. 262-263). 67 Simona Grigore, Adina Berciu-Drăghicescu, Niculae Cristea, op. cit., p. 35. 68 Această structură didactică este tradițională și în Franța. Programele sunt concepute după modelul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sare din nou la gâtul secretarei Zelinescu, în următorii termeni: „...Secretara a lipsit zile întregi dela biroul secretariatului, fără ca cineva să poată să conlucreze (cu aceasta, compl.ns.) în muncă. Membrii din comitet s’au lăsat pe această bază pe tânjală și munca a stagnat”. i. „Secretara susține că ea nu vrea să fie secretară” Iată că încet, încet, ajungem și la o foarte interesantă constatare și anume că nimănui de pe la Vaslui nu-i ardea de șefie pe la proaspătul UTC! Atunci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bombelor rusești dar pagubele erau destul de mari. Împreună cu președintele Băncii „Grădina”, Ioan Popescu, Emil Focșa a semnat documentul din care am citat după ce la final scrisese și pierderile suferite: „Un trior mare al Coop I. Gh. Duca; 12 borune cu tânjelile lor; un plug de fer pus amanet de un debitor; un lavoar nou al Băncii; tabla depe acoperișul magaziei; cinci spărturi pe acoperișul Băncei și a tavanului; una bancă lungă de aproximativ 4 metri; dușumeaua dela două camere și un
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o atare manifestare era destul de derutantă. A venit și primarul și a vorbit foarte la obiect, e drept că băiatul ăsta a scos o carte, când oi avea timp o să o și citesc, dar nici noi nu ne lăsăm pe tânjală. De exemplu, acum am început să lucrăm la canalizarea comunei și preconizăm s-o isprăvim în semestrul doi, după care asfaltăm, drișcuim, introducem un maxi-taxi cu stație chiar la noi în mal, ca oamenii cu probleme medicale poată să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (II.) 1. Avertisment: Nelăsându-ne pe tânjală și căutând în continuare acte despre celebrul caz Rom J. Rominger, ce să vezi? Am dat peste Dosarul VJ192837! Da n-o să vă vină să credeți! exact peste Dosarul VJ192837, acel document atât de celebru, considerat timp de decenii dispărut
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
tu faci parte din grupul (categoria) care a reputat acele succese. Satisfacție cu atât mai deplină cu cât lucrul este valabil și pentru asumarea reușitelor oamenilor de mare succes. Trebuie să liniștim onorații cititori că nu ne-am lăsat pe tânjală și am căutat în continuare acte și orice dovezi scrise despre celebrul caz Rom J. Rominger, însă ce să vezi? Am dat peste Dosarul B.L. bis 243948657. Un dosar cu adevărat revoltător! Așa că am întrerupt cercetările în legătură cu celebrul caz Rom
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Broscoi că beau cu țiganii și dacă am și lăutarii alături să te ferești că atunci sunt nebun. Mda. Cum stai cu lemnele? Sigur că prost!” A scris pe o foaie de bloc-notes cu litere mici, nervoase: ”Vasile, cauți 2-3 tânjale cu boi voinici și duci la școală la domnul învățător atâtea lemne cât să ardă trei ani și el și școala”. Nebun, nebun, cu dorința de a-și arde existența de-a-ntorsul calului, ultimul coborâtor din spița de acolo a Calimachilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și-au urmat drumul lor. Ele erau purtătoarele unui salt calitativ, fotosinteza, de altminteri Încercat și de unele dintre bacteriile mai “luminate”, salt care le-a asigurat un avantaj incontestabil: cuplarea directă la energia solară. Și s’au lăsat pe tânjală: evoluția lor a fost Înceată, trebuindu-le aproape un miliard de ani până la urmatorul salt calitativ, pluricelularitatea. Poate dizidența lor a fost precoce și abia un viitor Îndepărtat le va grăbi și lor evoluția. Poate ele, autotrofele, sunt o rezervă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tălpiță banchetă târtoșă femeie scundă tecău, tecărău prostănac, târâie brâu teșcoabă burdușel de brânză tindă anticameră, uneori folosită ca bucătărie tifirigiu adăpost mic pentru lemne, fân, etc tioacă înțelege greu, greu de cap tiocuș pungă din piele toaieș prostănac tragă, tânjală lemn aplicat la jug, cu care se trage apoi plugul triftor pâlnie tolumbă pompă de incendiu trăvălit rostogolit T țai drojdie de bere țanc stâncă, vârf (de munte) țarc loc pentru popasul de noapte al oilor țăv graniță țârâ puțin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Foaie verde, foaie lat Dragă mi-e lelișa-nalt Că-mi dă gura peste poart De era mai mititea, Se-ntindea și m-ajungea Mai mare ciudă-mi făcea. * Fata popii de la noi Are-un plug cu șase boli i-o tânjală aurit și tot nu se mai mărită. Cine dracu’ s-o mai ia Că-i urâtă ca noaptea. * La pământ cu picioru’ Să răsară mohoru’ A răsărit și l-a plivit, La voinici l-a dăruit, La voinci fără musta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerut și un plan de afaceri pe anul viitor. Așa că i-am trimis planul pe care îl făcusem deja, și el mi-a scris că mai e loc de îmbunătățiri. M-a făcut să mă simt de parcă mă lăsam pe tânjală. —Tu nu te lași niciodată pe tânjală, o asigură Anna. —Știu. Ziceam doar că așa m-a făcut să mă simt. — Dacă ai fi mai ocupată decât ești deja, n-ai mai da pe-acasă niciodată. Și asta știu. —Măgarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
anul viitor. Așa că i-am trimis planul pe care îl făcusem deja, și el mi-a scris că mai e loc de îmbunătățiri. M-a făcut să mă simt de parcă mă lăsam pe tânjală. —Tu nu te lași niciodată pe tânjală, o asigură Anna. —Știu. Ziceam doar că așa m-a făcut să mă simt. — Dacă ai fi mai ocupată decât ești deja, n-ai mai da pe-acasă niciodată. Și asta știu. —Măgarul, zise Anna. Darcey o examină cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
români nu s-au gândit niciodată să emigreze. Lipsa unui asemenea gând din mințile majorității românilor își are explicațiile ei și sunt prea complexe ori prea simple pentru a putea fi expediate într-o frază. Dar au, parțial, dreptate Emanuel Tânjală și Dan Cristian Turturică atunci când, vorbind despre emigrația română în Lumea Nouă, după 1945, să afirme că „nu toți cei care au plecat au făcut-o pentru că au fost supuși persecuțiilor politice sau religioase. Cei mai mulți au făcut acest pas pur
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Mircea Răceanu, România `mpotriva Statelor Unite. Diplomația absurdului, 1985-1989, traducere de Melania Stela Radulescu, Editura Silex, București, 1995, passim. Vezi și ediția americană: Romania versus the United States. Diplomacy of the Absurd, 1985-1989, St. Martin’s Press, New York, 1994; Emanuel Tânjală, Dan Cristian Turturică, „România”, de la New York la Los Angeles, cu un cuv`nt `nainte al autorilor, Editura Nemira, București, 1997, passim. Vezi și Lucian Giurchescu, „Noi nu s`ntem de-aici, noi s`ntem de niciunde”, 22, nr. 40, 6-12
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]