128 matches
-
probleme deosebite, memorarea detaliilor fiind esențială. Într-o singură peșteră se pot întîlni mai multe obstacole ce îngreunează sau pot opri înaintarea, de la formațiuni sensibile pe lîngă care trebuie să te strecori atent pînă la sifoane abordabile doar de către scafandri. Tîrîșurile și strîmtorile sunt printre cele mai comune. Tîrîșurile se parcurg cu transporterul (sacul cu echipament) în față pentru a evita o eventuală înțepenire a lui și inerent imposibilitatea întoarcerii. În peșterile verticale de obicei se coboară, explorarea fiind astfel ușurată
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
singură peșteră se pot întîlni mai multe obstacole ce îngreunează sau pot opri înaintarea, de la formațiuni sensibile pe lîngă care trebuie să te strecori atent pînă la sifoane abordabile doar de către scafandri. Tîrîșurile și strîmtorile sunt printre cele mai comune. Tîrîșurile se parcurg cu transporterul (sacul cu echipament) în față pentru a evita o eventuală înțepenire a lui și inerent imposibilitatea întoarcerii. În peșterile verticale de obicei se coboară, explorarea fiind astfel ușurată deoarece nu trebuie escaladate puțurile pentru echiparea lor
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
și apă, dacă cumva s-o Întâmpla ceva și or rămâne peste noapte În codru ori la câmp. Străjile se apropiară, dar plecară iar după o vreme, căci orice mișcare Încetase. Țăranii luați robi din satele de lângă Nistru se adunară, târâș, În jurul celor doi răniți. - Greu Îi chinuiră... murmură unul. Cu tăiș de sabie și cu fier Înroșit... Par oșteni ai Măriei Sale, amândoi... - Sunt oșteni, și dintre cei mai buni... se auzi altă șoaptă, dinspre o umbră care se apropia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ochii și rămase Încremenit. - Căpi... - Liniște, șopti Oană, privindu-i cu atenție rănile și clătinând din cap. Oană era Îmbrăcat În straie de tătar. Din câte Își dădu seama Gâlcă, la fel erau și alți Apărători, care se mișcau Încet, târâș, printre robii legați. - Ai grijă, căpitane... șopti Gâlcă, avangarda lor trebuie să se Întoarcă până În zori. Și mai sunt străjile... - Nu mai e nici o avangardă, spuse, sec, Oană, tăind funiile cu care Gâlcă era legat de roata căruței. - Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o clasă formală și semantică mică, reprezentând un tipar total neproductiv. DILR 2007 inventariază 2520 de unități (boldiș, brânciș, bulziș, chiondorâș, chiorâș, clipiș, cordiș, cotiș, cruciș, curmeziș, grăpiș, hoțiș, morțiș, orbiș, păliș, pândiș, pieptiș, pitiș, pituliș, rătutiș, rotiș, șoldiș, târâș-grăpiș, târâș, zburiș), față de DI 1957, care înregistra 76 de adverbe terminate în -iș (-îș)21. Dintre cele 26 de adverbe în -iș (-îș) care apar în DOOM2, numai 7 sunt nemarcate stilistic (brânciș, cruciș, curmeziș, grăpiș, pieptiș, târâș, târâș-grăpiș), 6 (orbiș
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
rotiș, șoldiș, târâș-grăpiș, târâș, zburiș), față de DI 1957, care înregistra 76 de adverbe terminate în -iș (-îș)21. Dintre cele 26 de adverbe în -iș (-îș) care apar în DOOM2, numai 7 sunt nemarcate stilistic (brânciș, cruciș, curmeziș, grăpiș, pieptiș, târâș, târâș-grăpiș), 6 (orbiș, pândiș, pitiș, pituliș, rotiș, șoldiș) fiind populare, 5 (boldiș, bulziș, cordiș, păliș, rătutiș) - regionale, 4 (clipiș, cotiș, hoțiș, zburiș) - rare, 2 (chiondorâș și morțiș) - populare și familiare, unu (lăturiș) - învechit, unu (chiorâș) - familiar. 2.3.2. Situația
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
ocurențe în textele literare; o ocurență în presă); chiorâș (17, presă); cruciș (8, literatură; 6, presă); curmeziș (1, presă); grăpiș (2, presă); lăturiș (2, literatură); morțiș (5, literatură; 97, presă); pieptiș (3, literatură; 2, presă; 2, științe; 1, română vorbită); târâș (6, presă); târâș-grăpiș (1, literatură; 10, presă). Destul de des utilizat este adverbul pieziș (22, literatură; 6, presă; 2, științe), care nu este înregistrat în această lucrare lexicografică 22. Frecvența redusă a adverbelor în -iș (-îș) se poate explica prin sensul
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
Dar resentimente aveți? Resentimente? Nuuu. Am fost bătut la tălpi, domnu’... Bătaia la tălpi știți cum este? Simți ceva În talpă, și simți ca o furcă-n creier. Nu poți merge trei săptămâni pe picioare... Te duc alții sau mergi târâș. Gruia Manea m-a bătut și Virgil Pop... Și știu că i-am spus, după ce m-a terminat cu bătaia: „Domnu’..., nu sunteți pe măsura oamenilor. Sunteți În afara măsurii omului”... Pe față am spus. M-au lăsat... Au zis că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
situații noi, transferuri de deprinderi operaționale. 14.2. Ghidul Portage pentru educație timpurietc "14.2. Ghidul Portage pentru educație timpurie" • La 1 an: - se târăște o - folosește pensa digitală pentru a ridica un obiect o - apucă cu mâna din poziția târâș o - stă în picioare cu sprijin minim un minut o - scoate obiectele dintr‑un recipient prin răsturnare o - întoarce paginile unei cărți, mai multe o dată o - bate din palme o - face câțiva pași fără ajutor o • La 2 ani: - trasează
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
semiobscuritatea înconjurătoare, imputabilă condițiilor meteo. În ținuturile septentrionale, teatrul de umbre se insinuează în chiar textura realității, în loc să rămână doar o proiecție distantă și distinctă a ei. O lumină aproape razantă cu solul ridică umbrele de la pământ, emancipându-le de târâș, suprapunându-le peste reflexiile ei venite dimprejur și amestecându-le egalitar cu acestea. Sursa de claritate tinde să se cufunde până la dispariție în realitatea înconjurătoare, ce dobândește astfel o spectralitate tipic nordică: lucrurile apar drept ceea ce sunt numai prin strădania
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de vreo jivină, că de lupi se vorbea la tot pasul pe vremea aceea. Târziu le-a venit ideea că micuțul ar fi putut pleca de-a bușilea din cort. Atunci, au și descoperit pe prașila proaspătă urma lăsată de târâșul copilului. La câteva zeci de metri mai încolo au dat de el, negru de pământ la gură. Cu siguranță se săturase... Încet-încet, am crescut mai mari, de-a bușilea, explorând curtea și gustând tot ce întâlneam în cale, iar de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
raportului dintre poziția termenilor lexicali în sistemul limbii și în structura gramaticală a textului, adverbele dezvoltă două subclase: 1. adverbe stabile, caracterizate prin structura lexico-gramaticală a clasei ca o constantă: aici, acolo, devreme, târziu, călugărește, muncitorește, pe furiș, cruciș, fățiș, târâș, actualmente etc. Adverbele derivate prin sufixele -ește, -iș, -mente au în aceste morfeme marca identității lor lexico-gramaticale; adverbele formate prin sufixul -ește se disting de adjectivele corespunzătoare, caracterizate prin sufixul -esc: călugăresc, muncitoresc/ călugărește, muncitorește. 2. adverbe mobile, caracterizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului regent, sub aspectul calității sau al cantității. Sensul acestor adverbe este anterior actului lingvistic și este independent de cadrul situațional, al desfășurării comunicării. Se disting: • adverbe de calitate: agale, alene, altfel, bine, rău, cu de-a sila, încet, repede, târâș, în zadar, sigur, fără îndoială, călugărește, literalmente etc. • adverbe de cantitate: mult, puțin, destul, cât de cât, îndoit, întreit, de două ori, de cinci ori etc. • adverbe de frecvență: din trei în trei, a doua oară etc. b. Adverbele circumstanțiale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
voastră de bandiți! La cameră! Desprinzându-ne unul de altul, ne prăbușeam. Un deținut de drept comun, un vlăjgan încălțat cu cizme de cauciuc, se repezi și, prinzându-ne de mâini și de cap, ne arunca în coridor. De acolo, târâș, ca pe niște zdrențe ne-au depozitat în fața camerei 5 bis. Rămâneau ici colo cheaguri de sânge năclăite în fecale. Sub privirile uluite ale celor din cameră ne-au aruncat în mijlocul hrubei și ușa iar a gemut sub zăvoare. Nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dar resentimente aveți? Resentimente? Nuuu. Am fost bătut la tălpi, domnu’... Bătaia la tălpi știți cum este? Simți ceva în talpă, și simți ca o furcă-n creier. Nu poți merge 3 săptămâni pe picioare... Te duc alții sau mergi târâș. Gruia Manea m-a bătut și Pop Virgil... Și știu că i-am spus, după ce m-a terminat cu bătaia: Domnu’... nu sunteți pe măsura oamenilor. Sunteți în afara măsurii omului... Pe fața am spus. M-au lăsat... Au zis că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
oricând... pentru semeni. „.. Cu tăț’ sântem osândiț’, măi... cu tăț’ !”, zise tot el, frecându-și ochii să nu plângă.. Și, toți se uitau.. cum trupa se îndepărta, încet spre capătul de sus al satului cu căpitanul Baltă, spaima autorităților comuniste, târâș... lăsând satul într-o liniște mai apăsătoare ca la început. Pe creastă cerul părea în flăcări... O vâlvătaie roșiatică prevestea furtuna. În ziua aceea de sâmbătă.. de, Tăierea Capului Sf. Ioan, mulțimea de săteni, din Poiana Teiului, încă sub un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
rămas firește tot ce-am fost și mi se pare că nimic nu este schimbat. Văd, ca și în copilăria mea, tot felul de oameni cu tot feluri de vârste, și văd sexele diferite, și soldați tre când cu pasul târâș și preoți cu bărbile lungi și cărunte și mi se par toți că sunt aceiași. Și cu toate acestea, din câți camarazi am cunoscut în cele dintâi clase liceale, din foștii mei colegi de la universitate, din cei câțiva cu care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
El intervine acolo unde percepția personajului-narator își atinge limita, pentru a face diferite completări și pentru a da câteva explicații. În cadrul narațiunii lui Gh. Tenno, aceste intervenții sunt delimitate grafic. Imediat după ce Tenno și Kolia Jdanok se ridică, după mersul târâș, santinele încep să tragă din turnuri cu rachete de semnalizare. Evadații cred că au fost descoperiți și încep să alerge fără să mai respecte planul pus la punct dinainte, care prevedea furtul unei mașini. Deocamdată, ei nu sunt prinși. Intervenția
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
planul pus la punct dinainte, care prevedea furtul unei mașini. Deocamdată, ei nu sunt prinși. Intervenția naratorului principal aduce o informație necesară în legătură cu semnalele luminoase, care nu aveau legătură cu evadarea celor doi: Absolut întâmplător, la trei-cinci minute de la mersul târâș al lui Tenno și Jdanok se stinge lumina în zonă și numai din această cauză au început să tragă din turnuri cu rachete"290. Aflat între cei rămași în lagăr, naratorul principal este gata oricând să "răspundă" nelămuririlor, incertitudinilor lui
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu ieșiseră din lumina reflectoarelor și era extrem de periculos, putând deveni oricând ținta patrulelor de noapte. Numai dorința lor de a ajunge la o destinație le dădea putere și curaj de a merge mai departe. După ore întregi de mers târâș pe coate, ajunseră în partea cealaltă de pădure unde spre surprinderea lor nu zăriseră nici o luminiță și nici un adăpost. Totuși, Alin oftă ușurat ca un adevărat învingător, ca un om bolnav care află că se va vindeca. Persoana care fusese
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să ne vorbească despre Nașterea Domnului nostru Iisus Christos domnul maior Făiniță. Așteptam la un loc teriștii și soldații în termen. Așteptam să vină și tot nu venea. Nu ne părea rău, că oricum mai bună era o așteptare decât târâșul la ordin prin ploaie și ninsoare burnițată. Ne pomenim cu don major Boțocan Ilie. Era euforic rău. - Mă ostași! După cum vedeți don maiur nu veni. O fi reținut de fo damă or o fi la Monte Carlo la un păhăruț
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pereche. Dă târcoale la coteț, Ciufulit și-așa lăieț, Așteptând un ceas și două O găină să se ouă, Care cântă cotcodace, Proaspăt oul când și-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvățat și știe, Și, pe brânci, târâș, grăbiș, Se strecoară pe furiș. Pune laba, ia cu botul Și-nghite oul cu totul. "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. "L-a mâncat!" Stai nițel, că te dezvăț Fără mătură și băț. Te învață mama minte." Și i-a dat
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Eram flăcăul lui tata, și în sinea sa simțeam, se mândrea. Vroia să cresc drept, ca bradul spunea el când era cu chef mamei, mă vedea merg ând la școală înaltă să lucrez ca domnii, nu ca el la mină târâș sau la cărbune, în praful înecăcios! Era ziua Crăciunului, a anului 1932, am mai spu s-o. Zi în care, eu, împreună cu un coleg, mergeam prin sat cu Steaua. Anunțam Nașterea lui Hristos, fiul lui Dumnezeu - tatăl. Învățasem un cântec
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
opri în loc, închise cortelul, dar, cuprinsă de frică, n-a mai vroit să facă un pas înainte pănă când amândoi călăuzii n-au luat-o fiecare câte de-o mână și au dus-o la vale mai mult de-a târâșul. Când am ajuns jos, biata femeie era atât de istovită și impresionată de fiorosul coborâș, încât n-a mai avut putere să se ție în picioare, necum să urmeze cu noi calea înainte spre Chamonix. Am fost nevoiți să construim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Buzea, în "Creștetul ghețarului", evită fără diplomație perioada studenției, știe ea din ce cauze, dar Șerban Codrin, Gheorghe Istrate, Dorin Tudoran, Liviu Grăsoiu, Dorina Grăsoiu, Cristian Livescu, toți colegi de grupă, sau, cel puțin, de an, am fost martorii jalnicului târâș universitar al autorilor de imnuri și imne în onoarea dementei epoci. A.B.Ați publicat peste 20 de cărți de poezie, eseuri, teatru, cum vă împărțiți în toate aceste genuri literare? Am scris nouă piese de teatru, dar am renunțat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]