78 matches
-
și plângea. Cică ăla, care-și adusese tot timpul și alte femei, sfârșise prin a-i da, celei mai noi dintre ele, papucii. "Foarte bine", zic automat și mă pregătesc să închiriez omașină. "Nu - urlă ea - că i-a dat târâturii ăleia papucii ca să aibă grijă de ei". "Să aibă" aprob eu și mă străduiam s-o scot de acolo. "Nu-nțelegi? strigă ea. I-am promis că-i scrie și-un poem, despre ea, de cinci sute de mii de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care apare cel din vina căruia toți erau ținuți în loc. Condițiile extreme în care deținuții sunt obligați să trăiască au dus la formarea unui limbaj cât se poate de dur: Iar când s-au mai apropiat: Ciumă! Scârnă! Câine râios! Târâtură! Lepră! Spurcăciune!"145. În virtutea constituirii unei adevărate națiuni a deținuților, cu o limbă proprie și cu un comportament specific, membrii se pot recunoaște cu ușurință chiar în afara lumii lagărului. În spital, Oleg Kostoglotov face de mai multe ori dovada acestui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și căruia, mai nou, îi spune înțelepciune. Oricum l-ar numi, declinul îi relevă neantul din sine. Așa încât nu-i deloc întâmplător că, vorbind despre sine, Cioran lasă impresia că ar vorbi despre neamul său: „O viață de ratat, de târâtură, cu tristeți inutile și istovitoare, cu nostalgii fără obiect și fără direcție; un nimic ce rătăcește pe drumuri, ce se complace cu durerile și grimasele lui... Ah! Dacă aș fi putut să-mi urmez esența!... Dar dacă era o esență
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
gură, spre panica subliminală și oroarea aceluia. Un Savaonarola se naște în elogiul spiritului și în detrimentul sexului, predică ce nu este întrecută decât de verva expresivă cu care îl veștejește pe liderul băieților de la "Cantemir" travestit în curvă, javră, putoare, târâtură, precum și de imaginarul punitiv al victimei acelei agresiuni homoerotice: Lulu este sortit să cadă pradă păianjenului monstruos, bineînțeles în vis. În realitate va muri peste ani, alunecând sub roțile unui tramvai. Imaginile orbitoare tip Van Gogh alternează cu imagini recurente
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îi spui altei care parcă ar fi interesată de tine, și o aduci acasă ca să i-o tragi și nu o vezi decât pe cealaltă nenorocită în timp ce vrei să o penetrezi, dar nu ai cu ce, că nu-ți iese târâtura aia din cap, și o trimiți și pe asta acasă motivând că ai o întîlnire importantă de care ți-ai adus aminte brusc. Urmează apoi socoteala, reglarea conturilor, o suni și-i spui că trebuie să-ți aducă înapoi inelul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
era toată de lemn, cu ochii ca două găuri prin care culoarea curgea direct în creier, se depunea acolo pe pereții țestei... Și-atunci, Victor, a apărut Lulu. Și Lulu, Victor, era Femeie. Era curvă, era javră, era putoare, era târâtură. Se făcuse liniște și în mijlocul cercului stătea Lulu: buzele făcute în formă de inimioară, cu un deget de ruj unsuros, ochii cu gene artificiale, negre-catran, zbătîndu-se "dulce", cu codițe desenate-n dermatograf, obrajii năclăiți de fond-de-ten, peruca luxuriantă, roșie ca
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mângâiat cu blândețe și am făcut dragoste, uitând de Betty Short. Peste o săptămână am rupt-o cu Madeleine, „fata din vecini“ a cărei identitate o ținusem ascunsă față de Lee și Kay. Nu i-am spus care era motivul, iar târâtura aia bogată mi-a servit-o exact în momentul în care voiam să închid: — Ai găsit pe cineva cu care te simți în siguranță? O să te întorci. Semăn cu ea. Cu ea! Trecu o lună. Lee nu s-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o iau în sus mai târziu, vrei să vii? mi-a zis ea. — Mda, ok. Ești cu cineva? — Nu. Poate mă văd cu Vinny mai încolo, da’ nu-i nimic stabilit. Oh, la naiba, nu cu Vinny, Sheila. E-o târâtură - știi bine. — Ba nu e! Te face să râzi! Și, oricum, nu e el așa dur, nu, Stacey? — Cum adică? Eram la o masă de la cantina personalului. Din întâmplare, nu e nasol acolo. Destul de luminos și vesel, cum ar zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
enervantă când se chinuie. Stătea pur și simplu acolo și-mi arunca o privire de-a ei din aia deșteaptă. — Hai, Sheil, am zis, nu te prosti, care-i treaba cu Vinny? Nu, fiindcă tu ai impresia că-i o târâtură și nu-ți place când iese cu noi. Atunci de ce? Fiindcă e-al naibii de amuzant? Fiindcă ne face să râdem. Tre’ s-ai un pic de simțul umorului, Stace. Asta-i problema ta - știu că nu-ți place că facem mișto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
eu sunt. —Jenny. Ce mod minunat de a începe ziua. Dacă ai mai aflat de altcineva cu care m-am culcat acum douăzeci de ani, simte-te liberă să le trimiți soțiile încoace ca să mă facă să mă simt o târâtură. Era mai rău decât dacă m-ar fi înjurat. Te-am sunat să-ți spun că-mi pare rău și să încerc să repar cumva. —Excelent! Poți să-mi trimiți soțul acasă și să ne faci să fim din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
fată n-ar fi îndrăznit să le facă vreun reproș. Stăpâne pe situație, nu numai aici, ci așa în general și oriunde. Avui un șoc și mai rămăsei pe scaun câtva timp, uluit de surpriză, nu erau doamne, ci niște târâturi, una mai respingătoare decât alta. Nici măcar tinere! Curve în pragul ofilirii și desfigurării totale, când zbârciturile și vinețeala pleoapelor, rictusul vulgar al gurii, odinioară fragedă, obrazul altădată mat și fără pori abia mai puteau fi ascunse sub fardul gros și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă am ceva urgent. Iau de bun ce-mi spune, deși n-am crezut niciodată În amabilitatea celor de pe-aici. De o jumătate de ceas așteptam, mai bine să plec, am avut destul timp să mă lămuresc și cu târâtura asta de Restoiu, pe cine naiba aștept eu aicea? De bună seamă că pe mămica mea Felicia, cea hăcuită și măcelărită și prigonită de surorile ei, cea odihnită Într-un loc de verdeață și răcoare, pe tăticul meu contabil care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lor, atâtea bunătăți după care tânjesc fără să Îndrăznesc. Cât de mult m-am Îndepărtat de ei, Dumnezeule! Cât oi fi rătăcit prin jegul ăla de istorie, Îndopându-mă cu fierturile Ortansei și grișul lui Gabriel stând la mâna unor târâturi ca Restoiu și madam Plumbeanu? Dar În definitiv pe cine caut io aicea pe plaja asta? Mi-e că pe mămica mea Felicia pe care-au chinuit-o și au hăcuit-o În halu’ ăla și n-am să mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
abia ținându-se În Încheieturile oaselor, gata să se risipească Între paturile din care Îl priveam lungiți. - Cui? Mie? Mi-ai dat mie fun ban? - Ție, ție, Îl arătă Laur cu degetul. Ți-am dat futu-te-n gură de târâtură! - Târâtură-i cioara aia de mă-ta! Crăuni elocvent: Aaaaa!... Aaaa!... Își frecă mâinile satisfăcut. Vă dau pe mâna procuraturii c-ați intrat peste mine-n casă, futu-vă neamu-n gură de ciori. - Și mă doare exact În vârfu’ pulii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ținându-se În Încheieturile oaselor, gata să se risipească Între paturile din care Îl priveam lungiți. - Cui? Mie? Mi-ai dat mie fun ban? - Ție, ție, Îl arătă Laur cu degetul. Ți-am dat futu-te-n gură de târâtură! - Târâtură-i cioara aia de mă-ta! Crăuni elocvent: Aaaaa!... Aaaa!... Își frecă mâinile satisfăcut. Vă dau pe mâna procuraturii c-ați intrat peste mine-n casă, futu-vă neamu-n gură de ciori. - Și mă doare exact În vârfu’ pulii, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și-i arată ștremeleagul lui de neam prost pe jumătate Întărit, bălăngănindu-l ca pe un baston de cauciuc cu care stă să-l croiască pe spinare. - Și mai du-te, bă, că vreau să-mi fut nevasta, la care târâtura de maior ia sticla de pe masă și-l stropește, aruncă cu apă peste el acolo-n pat și crăune Înveselit la culme. - Aaaa!... Aaaaa! Cu ce ieșiți mâine, că nu mai e noroi În magazie? Noroi-v-aș pă bot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bronzezi cât de cât. Cine ar spune c-ai stat toată vara la mare? - N-am avut timp de plajă. N-am avut timp să mă mărit. Toată vara v-am slugărit pe tine și pe văr-tu și pe târâtura aia bătrână care dă să moară. - Și văr-miu, parcă țineai la el... Râse: - Păi nu eram eu nevestica lui, care numai și numai cu mine și uite-l c-a dispărut de mult ce mă iubea. Mai bine. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trântit el grămadă la pământul lui în așteptarea veninului izvăvitor, dar... surpriză: părea c-a ostenit și el, ditamai balaurul, și-acum se târâie cu mine-poale, nu-mi rămâne decât să aștept, să așteptăm, el este EL, târâtorul hărăzit veșniciei târâtura, nu se știe încă de către cine, Șarpele... timpul... pământul. TOT MAI STRĂIN Tot mai străin de lume și de ceilalți, ăștia, și ei, tot mai străini de-aceeași lume (ori de alta...), străini de ei, de vii, de morți, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a unor populații din nordul Europei care l-a supărat rău pe Iahwe. Ieronim spune că Gog și neamul Magog erau geții și sciții dar în Mișna lor scrie că Magog era Gitia, deci acest neam odios și criminal de tîrîturi, fumega numai vedenii, tîmpenii, revelații și conspirații pentru a distruge neamurile sciților și geților cu religia lor monoteistă ce avea în frunte pe Gog sau Domnul. Ceva asemănător ne-au clocit pe la mijlocul secolului XlX, de data asta mozaicii cazari sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ucaz la cererea satanistului iudeo-creștin Ambrosie. Ca să restabilim adevărul, singura soluție este să punem mîna pe par și să le ce-rem socoteală; ori recunosc tîlhăria și genocidul asupra culturii și religiei geților și atunci vom fi îngăduitori cu aceste tîrîturi lăsîndu-le viața de a trăi în propriul closet, ori îi vom pune cu dosul deasupra vîrfurilor de țeapă să hotărască singuri ce au de făcut. Obrăznicindu-se cum le este felul, mozaicii cer celor dintre Neamuri care au venit în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
minus Tracul(235-238), romanul Gordian ll(238-244), getul Decius(249-251) și romanul Valerian(253-259). Iar împăratul corcit după neam get-sirian dar și la minte Eliogabal(218-222) și Filip Arabul(244-249) au scos ariminismul din palatul imperial, adică așa cum au scris tîrîturile în făcătura lor ,,fiara a fost, nu mai este și va veni”. O mențiune specială trebuie făcută pentru Valerian, care a dat trei decrete împotriva iudeo-creștinilor ce încercau să se urce tot mai sus ca păduchele în freza imperiului roman
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unui preot de-a lui Sabasios, Vincentus, înhumat în catacomba creștină din Pretextat, fapt foarte ciudat la care nu s-a găsit nici o explicație logică. Nu-i nimic, o dau eu; este dovada de netăgăduit a furtului religiei geților de către tîrîturile ce își spuneau iudeo-creștini și care în sălbăticia lor fana- tică au profanat pînă și mormintele adevăraților creștini! Culturnicii occidentali practică o diversiune foarte parșivă vorbind de Mitra, Sabasios, Sebesio, Deus Aeternus, și alte nume ca și cum ar fi religii diferite
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
traci, să restabilească buna rînduială a religiei crucii și ritualul religios iar pe preoții nărăvași să-i schimbe cu ,,preoți rumuni” și care sigur slujeau în limba originală a crucii Mîntuitorului, adică rumuna sau geta, dar urîtă de moarte de tîrîturile latriniste carpatine la fel cum a fost urîtă în antichitate de greci și italici. Calea spre lumină din această nevoință cumplită a aflării limbii de slujire în creștinismul arimin sau mitraism în imperiul roman, cult care a ajuns din arimi-nism
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prost îmbrăcat, cu un lanț mare de aur peste haine și dat cu un parfum ieftin de cameră. Pleoscăia în continu- are niște pâine înmuiată cu mâinile-i murdare în blidul de ciorbă și îl privea cu dispreț : — Ce-i, târâtură ? Ți s-a urât cu binele ? Nu ești în stare să ragi nici trei melodii, nici apă n-ar trebui să meriți, ar trebui să te lăsăm din milă să-ți faci de cap, și tot salonul s-a amuzat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
În voie, vroind să ne răstoarne „pe dinlăuntru”, să ne submineze, cum se zice! Și atunci, nu-i așa, cu atât mai lăudabile „creațiile” unor tineri tovarăși-scriitori, precum Petru Dumitriu sau Titus Popovici, care „le rup masca de pe față acestor târâturi, chiaburi care Îndeamnă satul să nu-și dea animalele și pământul, neînțelegând, aceste scorpii, revoluția mondială, sau intelectualii lași și corupți, legionari sau nu, care murdăresc tot ce ating”... ejusdem generis!... Da, „revoluția” m-a ales drept victimă și nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]