76 matches
-
un flagel și, prin însăși durata lor, marile nenorociri sunt monotone. În amintirea celor care le-au trăit, îngrozitoarele zile de ciumă nu apar ca niște mari flăcări somptuoase și pline de cruzime, ci mai ales asemenea unui interminabil mers târșit care strivește totul în calea lui. Nu, ciuma nu avea nici o legătură cu imaginile exaltate care îl urmăriseră pe doctorul Rieux la începutul epidemiei. Ea era mai întâi o administrație prudentă și impecabilă, funcționând bine. Și de aceea, în paranteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ponosit. Paza femeilor era asigurată de un bătrân înalt, împovărat de ani, care avea o carabină cu un foc de pe vremea războiului franco-prusac. Pe pieptul scofâlcit al bătrânului atârna Crucea de Fier. O prizonieră a ieșit din casă cu pași târșiți cărând în brațe o vază albastră de-o strălucită frumusețe. Femeia avea în picioare niște saboți de lemn legați cu cârpe. Era o zdrențăroasă fără nume, fără vârstă, fără sex. Ochii îi erau ca niște stridii. Nasul degerat îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
să se mai uite înapoi. Laura, victorioasă, i-a urmărit câteva Tainicele cărări ale iubirii clipe și s-a felicitat în gând pentru felul în care i-a alungat. L-a privit apoi pe cel care se apropia cu pași târșiți pe zăpadă. Aplecat din mijloc ca un om experimentat în urcușuri și dozarea efortului depus, purtându-și cu o mână schiurile legate pe umăr și trăgând amuzat sania cu cealaltă mână, tânărul s-a apropiat zâmbind. Ajuns la doi pași
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
care nu o înțelegeam, se ridică și înconjură buturuga scundă, ferindu-mi în trecere picioarele mele care mă dureau, simțindu-le ca de plumb după atâta mers. Înconjură o dată, de două ori, de trei ori cu umerii lăsați, cu pașii târșiți, mestecând între buze cuvinte ca un fel de blestem barbar, nesăbuit și străin, ilogic în inutilitatea acestei mișcări circulare care se îndepărta din ce în ce de buturugă. Și cu fiecare cerc făcut, cu fiecare pas prelung tras din mâlul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
șase stadii și mai știa că de la poale până spre vârfuri peretele aproape vertical se aruncă sălbatic spre cer la înălțimi, depășind douăsprezece stadii. Umbra neagră a colosului făcea să dispară totul în spate, așa că spătarul Mihai, deși auzea pasul târșit al fraților în spatele lui, avea impresia că este doar el și Muntele în mișcarea rece a aerului uscat. Se auzi strigat în șoaptă și în aceeași clipă simți pe umăr mâna cuiva. Întoarse capul. Era egumenul, care nu întâlni pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ți veni cu orbalțul? Marica înțelese că vodă nu auzise ce spusese doctorul și tăcu, suspinând. — M-am speriat, Marico. Mi-e frică cum nu mi-a fost în viața mea. Cum închid ochii, mi se pare că aud papucii târșiți ai imbrohorului. Mă doare fața și tot capul și umărul drept. Aud aiureli. Parcă boierii din divan ar râde în hohote: „Cum să nu te doară umărul, Brâncovene, dacă ți-a pus Kuciuk Selin năframa neagră pe el?! Ha, ha
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o lungă tăcere, nici n-ar mai fi fost de adăugat mare lucru. Într-un târziu, Lucian îl invitase la masă. Refuzase, dorea să se culce, să doarmă adânc. Continuară, totuși, întoarcerea spre oraș, tot pe jos. Cu pași rari, târșiți, de parcă întrevederea prea darnică îi epuizase ; așa și era. Apoi se mai întâmplase ceva, Lucian mai adăugase nu-și amintea ce, nu-și mai amintea decât că ar fi vrut să ajungă mai repede acasă sau măcar să găsească o bancă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în disciplina utopică, să înceapă să prescrie ritmul de mers social-democrat, cum ar fi „politica pașilor mărunți“ a lui Willy Brandt. Și încă alți ani au trecut până când, în Jurnalul unui melc, i-am prescris progresului un astfel de mers târșit. Urma de bale. Drumul lung, pavat cu piatra cubică a îndoielii. Dar, încă din subteran, crusta mea politică - carcasa goală - a fost perforată și a devenit fragilă. M-am situat și eu când de o parte, când de alta, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
acestora, trăitori de metropolă, pe care era evident că-i paște Alzheimerul, degenerescența musculară ori, cel puțin, anchiloza pretimpurie, li se agitase, deja, în subconștient, dorința furibundă, irepresibilă de a ieși din autocar și de a cutreiera apostolește, cu pași târșiți de bătrânei, pe apropiatele coclauri. Rosti cu voce melodioasă, pe cât posibil mai americănește, în corola de microfoane Philips, care alcătuiau laringofonul de la bordul elegantului autocar Porsche: Doamnelor și domnilor, dați-mi voie, cu tot respectul pe care Compania vestică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dimpotrivă, închideau toate geamurile, până sus, cu cârligele de lemn, să clachez în etuvă. Mai încercau și-alte metode, mai puțin subtile, dar la fel de eficiente: clămpănitul ușii de la amfiteatru (la Litere toate ușile sunt descentrate), vorbitul tare pe holuri sau târșitul scaunelor pe ciment. Dacă nimic nu mergea, intrau resemnați în sală. La început, studenții mă decupau cu privirea, căutau să-și agațe curiozitatea de ceva, un braț, o mânecă de tricou prost călcată, culoarea șosetelor, cureaua, șlițul, forma feselor, pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îmi insufla un curaj disperat; eram conștient că-mi pierdusem controlul, mă simțeam greoi, primejdios. Am apăsat butonul soneriei cu sunet dulce și clinchetul ei angelic a produs o teribilă vibrație în interiorul casei. După aceea a urmat un ușor zgomot târșit, dar glasuri nu s-au făcut auzite. Mi-am dat seama că, prin sticla mată a geamului, capul meu trebuie să fi fost vizibil, deși estompat. Or fi având mulți vizitatori? Bea mi-a deschis ușa. Devenise deja „Ben“ în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lungu-și mână-nepăsare puhoiul apei ucigașe / Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe. Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe / Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe. Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir / Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir. / Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă / Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă / Și văd îndrăgostiți la ceasuri, sau cârciumile ce-s ticsite / și escapade
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
deplasare pașii adăugați, adică plecând din lateral cu piciorul dinspre direcția deplasării, îl apropie apoi pe celălalt, mișcarea repetându-se. Pe tot timpul deplasării, portarul, își va păstra poziția fundamentală. În timpul deplasării laterale, translația se face prin pași adăugați și târșiți (un fel de alunecare pe laterală), menținând în permanență sprijinul pe vârfuri pentru se putea desprinde în orice moment. În deplasarea laterală nu se fac salturi, centrul de greutate al corpului urmând o linie cât mai orizontală. Într-un procedeu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
foarte mândru: "Cum reușiți să dormiți în condițiile astea?" Încerca, nici el nu mai știa pentru a câta oară, să-i deblocheze întrucâtva, invocând griji comune și abordând subiecte anodine, ce țineau de intimitatea locuirii. Cu zâmbetul lor de oameni târșiți într-ale adaptării, amfitrionii se lăudară că s-au învățat să sforăie mai tare decât camioanele, trenurile, avioanele și ceilalți competitori strașnic mecanizați ai lor în disputa pentru spațiul periferic al orașelor. "La urma urmei, e și sforăitul un zgomot
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dacă știe ceva despre satul pe care-l căutăm. Nemaipomenită, fata aceea desculță, murdară, cu șuvițe unsuroase de păr blond căzîndu-i în ochi, purtîndu-și cei maximum optsprezece ani pe care-i putea avea, într-o pereche de papuci rupți și tîrșiți pe cimentul rece al dughenii! Cunoștea satul, însă niciodată n-aș fi înțeles ceva din borboroseala ei adormită și scîrbită. Dar, spre norocul meu, Jackie înțelege, plătește și pornim mai departe în noapte. Fusese vorba de un pod și parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cu Învățătura resemnării creștine, fie că a crezut sau nu În ea. Însă cel de-al treilea, Încurajat parcă de ultima lui Întruchipare de moroi, m-a bântuit pe aproape, silindu-mă la tocmeli și târguieli cu umbra-i cotonoagă, târșită noaptea până la patul meu deasupra căruia singure veghează, surâzând goale din cadre, numai icoane grațioase ale deșertăciunii deșertăciunilor noastre. Răsfoind acuma Noua Revistă Română și Ideea Europeană, atât cât Îmi stau la Îndemână, voi mai Întâlni, desigur, câteva figuri care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
meșteșug mare pe marginea de bazalt a trotuarului, până ce căpăta silueta lune coasă și insinuantă a unui mic proiectil cu efecte percutante; Învârtit la joc, până ce-și lua vânt, Între degetul cel mare și cel arătător, ochit și lansat „pe târșite“ și cu dexteritate greu dobân dită drept În grămada soalbelor și mielelor rânduite pe pământ ca la popice, sărite, ca speriate de precizia „ichiului“, În toate părțile, spre admirația și uimirea băieților rămași cu gura căs cată și spre satisfacția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de putere, un șarpe veninos, un lup în blană de oaie?! strigă Isaia furios și scuipă, calcă peste morminte încurcându-se în bălării. Și noi, halal să ne fie -, noi, ditai bătrâni vulpoi ai Moldovei, o liotă de boieri veliți târșiți prin uneltiri și rele, geambași de domni, cogeamite boieri unși cu toate alifiile, șleahtă de boșorogi cu barbă lungă și minte scurtă, nu l-am dibuit la vreme să-i sucim gâtul ca la un pui de găină. Și... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lungu-și mână-n-nepăsare puhoiul apei ucigașe/ Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe./ Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe/ Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe./ Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce-s ticsite/ Și escapade
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
actual în Republică Moldova, loc. Dobrogea, str. Decebal nr. 2, ap. 98. 137. SÎRBU NICOLAE, fiul lui Vladimir (n. la data de 08.05.1936 în localitatea Tirnitei, Orhei) și Valentina, născut la data de 26 februarie 1962 în localitatea Tîrșitei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Telenesti, Tîrșitei. 138. SÎRBU RODICA, fiica lui Ulanovschi Victor (n. la 16.08.1939 în localitatea Tirnova) și Olimpia, născută la data de 15 octombrie 1971 în localitatea Tirnova
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
SÎRBU NICOLAE, fiul lui Vladimir (n. la data de 08.05.1936 în localitatea Tirnitei, Orhei) și Valentina, născut la data de 26 februarie 1962 în localitatea Tîrșitei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Telenesti, Tîrșitei. 138. SÎRBU RODICA, fiica lui Ulanovschi Victor (n. la 16.08.1939 în localitatea Tirnova) și Olimpia, născută la data de 15 octombrie 1971 în localitatea Tirnova, județul Donduseni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Donduseni, Tirnova
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
Donduseni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Donduseni, Tirnova. Copii minori: SÎRBU BORIS născut la data 21.10.1995. 139. SÎRBU SERGIU, fiul lui Nicolae (fiul lui Vladimir n. la data de 08.05.1936 în localitatea Tîrșitei, Orhei) și Nina, născut la data de 2 ianuarie 1985 în localitatea Tîrșitei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova Telenesti Tîrșitei. 140. SÎRGHI ION, fiul lui Sîrghi Gherasim (n. la 13.03.1936 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
minori: SÎRBU BORIS născut la data 21.10.1995. 139. SÎRBU SERGIU, fiul lui Nicolae (fiul lui Vladimir n. la data de 08.05.1936 în localitatea Tîrșitei, Orhei) și Nina, născut la data de 2 ianuarie 1985 în localitatea Tîrșitei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova Telenesti Tîrșitei. 140. SÎRGHI ION, fiul lui Sîrghi Gherasim (n. la 13.03.1936 în localitatea Oxentea, Chișinău) și Maria, născut la data de 17 noiembrie 1969 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
lui Nicolae (fiul lui Vladimir n. la data de 08.05.1936 în localitatea Tîrșitei, Orhei) și Nina, născut la data de 2 ianuarie 1985 în localitatea Tîrșitei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova Telenesti Tîrșitei. 140. SÎRGHI ION, fiul lui Sîrghi Gherasim (n. la 13.03.1936 în localitatea Oxentea, Chișinău) și Maria, născut la data de 17 noiembrie 1969 în localitatea Susleni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]
-
cel Bătrîn nr. 27, bl. 2, ap. 53. 147. STODUSNII VIOREL, fiul lui Vladimir și Maria (fiica lui Spînu Dumitru n. la 11.04.1921 în localitatea Hirova, Ungheni și Ana), născut la data de 25 octombrie 1968 în localitatea Tîrșitei, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republică Moldova, Chișinău, str. Burebista nr. 66, bl. 2, ap. 25, cam. 1. 148. STRESNA LARISA, fiica lui Timotin Teodor (n. la 05.02.1938 în localitatea Carpineni, Lapusna) și Ecaterina
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171458_a_172787]