940 matches
-
În scurtele pauze dintre valuri pot să respir, dar nu prea mult. Gura de aer alternată cu gura de mare îmi desenează în min te tot fil mul vieții. Aștept sfâr șitul. Vreau să dau ochii cu cea mai mare târfă, moartea. Încă respir, deși plămânii nu știu cât vor mai face față. La un moment dat, ca de nicăieri, răsare o lună plină. Razele ei sunt orbitoare. De parcă luna a luat locul soarelui. Și parcă e roșie. Și parcă picură ceva din
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
petrecăreților. Mama lui de pușlama! Semăna cu aviatorul din fotografie. Purta vestonul țeapăn pe el, încheiat la toți nasturii, manșetele scrobite, cu butoni de aur, îi scoteau în evidență mâinile prelungi și palide care se-ntindeau să mângâie buclele fetei. Târfa! Fecioara greșită! Spurcăciunea! Tratează prețul vânzării! Își pregătește fuga! Ofițerul făcu un semn. Chelnerul, în vestă albă, lățindu-și crupele grase și frângându-și șalele, umplu paharele cu șampanie. Ei bravo! Omenirea se-neacă, zbătându-se în propriul ei sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ești la mine la local arăți mult mai bine decît la cimitir cu lumînarea-n mînă. Te-am văzut cum potrivești panglicile la toate coroanele. Ca un cioclu. Spune și tu! Dacă nu ești mai frumos în patul unei boarfe. Acolo tîrfa e ea, dincolo tîrfa ești tu. MINISTRUL: Să nu mă faci tîrfă. PATROANA: Nu te fac eu. Te-a făcut Dumnezeu. Dă-mi ceva de băut. MINISTRUL: N-am. Aici e minister, nu cîrciumă. PATROANA: Păcat. Ia uite cît spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
local arăți mult mai bine decît la cimitir cu lumînarea-n mînă. Te-am văzut cum potrivești panglicile la toate coroanele. Ca un cioclu. Spune și tu! Dacă nu ești mai frumos în patul unei boarfe. Acolo tîrfa e ea, dincolo tîrfa ești tu. MINISTRUL: Să nu mă faci tîrfă. PATROANA: Nu te fac eu. Te-a făcut Dumnezeu. Dă-mi ceva de băut. MINISTRUL: N-am. Aici e minister, nu cîrciumă. PATROANA: Păcat. Ia uite cît spațiu ocupi. Mai bine făceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cu lumînarea-n mînă. Te-am văzut cum potrivești panglicile la toate coroanele. Ca un cioclu. Spune și tu! Dacă nu ești mai frumos în patul unei boarfe. Acolo tîrfa e ea, dincolo tîrfa ești tu. MINISTRUL: Să nu mă faci tîrfă. PATROANA: Nu te fac eu. Te-a făcut Dumnezeu. Dă-mi ceva de băut. MINISTRUL: N-am. Aici e minister, nu cîrciumă. PATROANA: Păcat. Ia uite cît spațiu ocupi. Mai bine făceai aici un restaurant, o discotecă, un bar. Ocupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
încă o carte cu originea ABSOLUT SĂNĂTOASĂ A ACTUALEI CLASE POLITICE, tata din mantaua PCR, KGB, DSS, Fane Patriatul, fostă și actuala nomenklatură cu de PCR astăzi de USL/D, dar și PDL, PMP etc. TOȚI, DOAMNE, CIOCOII NOI, PĂDUCHI & TÂRFE. CLASA POLITICĂ. Ca mesaj, aș vrea să fiu un nou Stalin Jorj Ivanovici Satârgescu ca să tai din rădăcina această clasă, produs al unui corp bolnav de analfabetism, sărăcie, prostie, mârlan $ tartan, poporul care, din păcate, este al meu. Undeva în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
unde se întinde stuful de împerechere. I-am prezentat cu un gest larg iarba. S-a întins pe spate și „s-a crăcit“, cum zice profetul Iezechiel despre cetatea Ierusalimului. Mai zice Iezechiel, profetul cu bale: „Și te-ai dat, târfo, fiilor Eghipetului, celor cu vână ca vâna de măgar și scurgere ca scurgerea de harmăsar.“ M-am întins peste ea și, căutându-i limba șerpească, i-am suflat: „Am să te învăț să trișezi la skanderbeg.“ M-a răsturnat și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ne lămuri și fără a fugi de cuvinte grele. O fată rea este o poamă, o curvă, așa cum se spune În popor sau, mă rog o femeie de moravuri ușoare, iar o curvă este o femeie desfrânată, o fufă, o târfă. O curvă este cea care Își Înșeală nu soțul, ci amantul! Care din cele cu care zici că te-ai culcat aveau amanți? Niciuna... Și atunci de unde s-a concluzionat că fetele rele iau puterea bărbaților și ei rămân fără
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
își face el o cruce mare și încearcă să reizbucnească în lacrimi. — Mare minune, confirmă Kiril. Printre sughițuri, Roman întreabă: — Cum o să mor? — Înecat, dă Esmé verdictul. Roman se ridică în picioare și începe să râdă în hohote: — Trișoareo! Escroaco! Târfo! Eu am fost campion al Uniunii Sovietice la 400 de metri spate! Trec oceanul înot. Dă-ne banii înapoi, hoațo! Începe să dea cu pumnii în peretele de sticlă incasabilă care desparte cele două compartimente. Se oprește când încep să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a cunoscut o adevărată Înflorire, mai ales În perioada interbelică, „emblema” ei reprezentând-o celebra „Cruce de Piatră”, fostul cartier Bucureștean al prostituatelor situat În jurul străzii Cantemir, segregată de alte zone ale Bucureștilor prin tradiționalul felinar roșu. În cadrul ei lucrau „târfele cu condicuță”, Înregistrate legal la poliție și examinate medical periodic. Încăperile erau sordide, iar condițiile igienice dintre cele mai proaste. Totuși, o mare parte din bucureștenii vârstnici Își amintesc și astăzi cu nostalgie de acest loc, În care au avut
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prag. Așa cum a rămas după desprindere, pare un animal nemaivăzut, ghemuit Într-o cocoașă hidoasă. Scuip peste ea, Îndârjit și plin de satisfacție. Du-te dracului, bolborosesc, erai plină de găuri oricum! Mă apropii de pat. E răvășit ca și cum o târfă s-ar fi hârjonit acolo cu un Întreg pluton de soldați. Aiurea, șoptesc, și mă Îndrept spre cealaltă cameră. Sunt complet gol - dar mă simt bine așa. Din oglindă mă privește acum un om nou. Cu pielea alb - trandafirie. O
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fetei că a Început să-și piardă răbdarea. 129 Te rog, Marian, nu-mi găsesc rochia neagră, Îi zise Melanie. Și ridică o privire speriată spre mine, Îngrozită. O priveam Înmărmurit, ca deșteptat dintr-o lungă beție, lipsit de cuvinte. Târfă ordinară, strigă individul răbufnind, și o lovi violent peste față. Melanie Începu să plângă stins, tot ștergându-și pleoapele umezite. Am vrut atunci să intervin (simțeam furia crescând nestăvilită În mine și inima rupândumi se de milă). Am Întrebat cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
brațele doicii, care-i dădea piept și verișoarei mele primare, o stricată, viitoarea mea soție. Am fost crescut de mătușa mea, o matroană corpolentă, cu fruntea acoperită de un păr cenușiu ce atârna în dezordine. Locuiam în aceeași casă cu târfa asta, verișoara mea. Din ziua în care am avut un licăr de rațiune, am prețuit-o pe mătușa mea ca pe o mamă. Am început s-o iubesc cu atâta adorare, că, mai târziu, m-am căsătorit cu fiica ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mă prosternez. Totuși, moartea mi se părea un eveniment natural, banal. Un surâs disprețuitor înghețase în colțul buzelor dispărutei. Mă grăbeam să-i sărut mâna și să mă retrag, când, întorcând capul, o văzui intrând, spre marea mea surpriză, pe târfa asta, acum soția mea. În fața rămășițelor pământești ale mamei sale, ea se lipi de mine, și cu ce ardoare! Mă atrase spre ea și mă copleși cu săruturi pasionale. Îmi venea să intru în pământ de rușine. Nu știam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ei mă făcuse să-mi pierd capul? Repulsia pe care i-o inspiram? Gesturile sale, înfățișarea? Afecțiunea pe care încă din copilărie i-o promisesem mamei sale? Sau toate la un loc? Nu, nu știu. Constat numai că femeia aceasta, târfa asta, vrăjitoarea asta, împrăștiase în toată ființa mea o otravă misterioasă care mă făcea să o doresc, ba, mai mult, făcea ca toți atomii corpului meu să aibă nevoie de atomii corpului său. Își strigau nevoia. Aspiram din tot sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Dar, chiar așa să se fi întâmplat, oare n-ar fi preferat nu știu ce animal, un șarpe indian, un dragon? O noapte cu ea, apoi să murim amândoi, unul în brațele celuilalt. Pentru mine era scopul suprem al vieții. Părea că târfei începuse să-i placă să mă tortureze. Ca și când răul care mă devora nu era de-ajuns. Până la urmă, am renunțat la orice activitate. Am încetat să mai ies, cadavru ambulant. Nimeni nu știa cauza. Bătrâna doică, martorul intim al morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Ca și când răul care mă devora nu era de-ajuns. Până la urmă, am renunțat la orice activitate. Am încetat să mai ies, cadavru ambulant. Nimeni nu știa cauza. Bătrâna doică, martorul intim al morții mele treptate, mă copleșea cu reproșuri. Din cauza târfei, auzeam oamenii murmurând pe la spate: „Biata femeie! Cum poate să-l suporte pe țicnitul de bărbatu-său?“ Aveau dreptate: era de necrezut în ce hal decăzusem. Mă topeam din zi în zi. Câteodată, mă examinam în oglindă: obrajii îmi erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ei -, cu fața plină de riduri și cu părul gri, venea și se așeza la căpătâiul meu, într-un ungher al camerei. Îmi umezea fruntea cu apă rece și-mi aducea infuzii. Îmi vorbea de copilăria mea și de a târfei. Îmi spunea, de pildă, că, încă din leagăn, soția mea avea obiceiul să-și roadă până la sânge unghiile de la mâna stângă. Câteodată, îmi spunea și povești. Ele mă reîntinereau și îmi redădeau sufletul de copil, evocări ale unei epoci îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
în virtutea unei asemănări, vagi, dacă vreți, dar destul de puternice. Era intolerabil. Doar constatarea nevoilor comune pe care viața mi le provoacă mie, ca și lor, ar fi temperat surpriza pe care o încercam. Dar să-i fi plăcut tu canaliei, târfă de nevastă-mea, la fel ca mie, asta mă irita mai mult decât orice. Sunt convins că-i lipsea ceva unuia dintre noi. O numesc „târfă“ pentru că nici un alt nume nu i se potrivește așa de bine. Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fi temperat surpriza pe care o încercam. Dar să-i fi plăcut tu canaliei, târfă de nevastă-mea, la fel ca mie, asta mă irita mai mult decât orice. Sunt convins că-i lipsea ceva unuia dintre noi. O numesc „târfă“ pentru că nici un alt nume nu i se potrivește așa de bine. Nu vreau să spun „soția mea“, căci noi nu eram soț și soție; ar însemna să mă mint pe mine însumi. Dintotdeauna am numit-o „târfă“. Cuvântul acesta avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
noi. O numesc „târfă“ pentru că nici un alt nume nu i se potrivește așa de bine. Nu vreau să spun „soția mea“, căci noi nu eram soț și soție; ar însemna să mă mint pe mine însumi. Dintotdeauna am numit-o „târfă“. Cuvântul acesta avea pentru mine o atracție deosebită. Dacă m-am căsătorit cu ea a fost din cauza perfidelor ei avansuri. Nu, ea nu nutrea nici o afecțiune pentru mine. Cum ar fi putut, de altfel, să fie capabilă să iubească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lumea lua aspectul unei case pustii și triste și eram răvășit de ideea că trebuia să străbat toate încăperile unui astfel de domiciliu. Treceam din una în alta, dar, ajuns în ultima, când m-am găsit față în față cu târfa, în spatele meu, ușile al căror prag îl trecusem se reînchiseră de la sine; singure umbrele tremurătoare ale pereților cu unghiuri șterse mă păzeau ca niște sclavi negri. Ajunsei aproape de râul Suren. Un munte golaș se ridica în fața mea. Profilul său uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
că s-au animat pe neașteptate; poate că această fetiță era unul dintre anticii locuitori ai orașului Rey. Peisajul căpătă un aspect familiar: odată, în copilărie, chiar venisem aici. Era o zi de „Sizdah-be-dar“. Le însoțeam pe bunica și pe târfă. Ce alergări și ce jocuri în jurul chiparosului! Apoi, mai mulți copii au venit la noi, nu-mi amintesc prea bine. Ne jucam de-a v-ați ascunselea. Cum o urmăream pe târfă, de-a lungul malului Surenului, ea alunecă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de „Sizdah-be-dar“. Le însoțeam pe bunica și pe târfă. Ce alergări și ce jocuri în jurul chiparosului! Apoi, mai mulți copii au venit la noi, nu-mi amintesc prea bine. Ne jucam de-a v-ați ascunselea. Cum o urmăream pe târfă, de-a lungul malului Surenului, ea alunecă și căzu în apă. Au scos-o de acolo și au dus-o după chiparos, să-și schimbe hainele. Am urmat-o. Ca să o văd dezbrăcată. Zâmbea, mușcându-și în joacă degetul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
repugna la bătrân. Ai fi zis că un sărut lung și fierbinte tocmai părăsise buzele sale întredeschise. Am sărutat gura pe jumătate deschisă, ca a soției mele; buzele aveau gustul amar și acru al miezului de castravete. Fără îndoială, buzele târfei aveau același gust. În aceeași clipă, îl zării pe tatăl său, bătrânul cocoșat, cu un fular în jurul gâtului. Ieșea din casă. Trecu pe lângă de mine fără să mă privească. Râdea sacadat, oribil, ți se zbârlea părul pe cap. Râdea atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]