118 matches
-
numai pe preotul paroh, iar nu și pe dascăl, deducându-se de aici că la acea dată biserica nu avea dascăl. Deși slujbele religioase au început să fie oficiate în noua biserică începând din 1798, lăcașul de cult a fost târnosit abia în toamna anului 1805, după cum consemnează Condica cronicală a enoriei Călineștii lui Cuparencu, document păstrat în parohia Călineștilor, sub forma unui registru tipizat, având foaia de titlu tipărită, cu mențiunea „Cernăuți 1890”. După unele opinii, dascălul Vasile Eminovici, bunicul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
sârbii ortodocși, există și un sfânt patron al familiei, sărbătorit potrivit calendarului iulian. Această tradiție este denumită "slava". Cuvântul „"hram"” provine din limba slavonă și înseamnă „"casă"”. După tradiția Bisericilor Ortodoxă și Catolică, fiecare biserică în momentul în care se târnosește de către episcop primește un nume, care devine hramul său. Târnosirea este deci actul de botez al noului lăcaș de închinăciune, care primește de la arhiereu hramul său, numele său. Acest nume este un eveniment din istoria sfântă, de pildă: Pogorârea Sfântului
Hram () [Corola-website/Science/303558_a_304887]
-
Mihălțan și Emilian Birdaș. Ca arhiereu vicar a continuat și coordonarea vieții monahale de la Mănăstirea Rohia, fiind ajutat de un egumen, precum și a întregii vieții monahale din cuprinsul Eparhiei. Ca activitate pastoral - misionară consemnăm faptul că, alături de arhiepiscopul Iustinian, a târnosit și resfințit biserici, a hirotonit preoți și diaconi, a adresat multe cuvinte de învățătură pentru întărirea credinței strămoșești și îmbunătățirea vieții duhovnicești a fiilor Bisericii noastre, a coordonat sectoarele cultural, patrimoniu bisericesc, pictură bisericească, social și teologic educațional ale Eparhiei
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
a fiilor Bisericii noastre, a coordonat sectoarele cultural, patrimoniu bisericesc, pictură bisericească, social și teologic educațional ale Eparhiei Maramureșului și Sătmarului, iar din anul 1999 a preluat grija lucrărilor de construire ale noii Catedrale Episcopale, al cărei demisol a fost târnosit la 9 septembrie 2003, de către Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu al României și Preafericitul Părinte Petros al VII- lea, Patriarhul Alexandriei. În Sfântul Sinod face parte din "Comisia pentru Doctrină, Viață monahală și Misiune socială". De asemenea, este președintele Fundației culturale
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
respira astăzi prin versurile lui Leopardi și este animat de semnificative gesturi de recunoștință față de marele poet. Ele pornesc din chiar inima cetății Primăria orașului. O dovedește un palat impunător, din cărămidă roșie, stil neoclasic, ridicat În anul 1898 și târnosit În același an, la sărbătorirea centenarului nașterii lui Giacomo Leopardi. Pe pereții fastuos ornamentați sunt inscripționate versuri din marele poet. În biroul primarului tronează statuia poetului, sculptata de Monteverde. În fața primăriei În Piața Centrală (și de promenada) a orașului se
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
jurisdicția sa pe armenii din Moldova, se poate deduce că în centrele comerciale importante existau de-acum colonii armenești. Cel mai vechi monument arhitectonic clădit de armeni pe aceste meleaguri și păstrat până astăzi este biserica Sfânta Maria din Botoșani, târnosită în 1350, așa cum afirmă Nicolae Șuțu în "Notion statistiques sur la Moldavie" (Iași, 1849): ""Din secolul al XI-lea, armenii, părăsindu-și așezările invadate de perși, s-au refugiat în Polonia și în Moldova. Emigrări ulterioare au avut loc în
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din cauza cutremurelor secolului trecut; 1940, 1977, 1981, 1986, 1990, a fost restaurată între anii 2004-2009 de meșteri locali, Jinga Gheorghe,ș. a. ajutați efectiv de. primărie. Pictura este realizată de un grup de studenți de la Facultatea de Teologie - Constanța. a fost târnosită de Episcopul Visarion al Tulcii, preot fiind Alexe Andrei, la data de 19 iulie, 2009.
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
decursul a doi ani de activitate arhipăstorească, Prea Sfinția Sa a hirotonit 50 de clerici, a funcționat ca profesor de Tipic și Liturgică la Seminarul Teologic Liceal "Episcop Ioan Popasu" din Caransebeș și ca Lector la Facultatea de Teologie din Caransebeș, a târnosit 20 altare noi și a efectuat peste 250 de vizite pastorale. Prin purtarea de grijă a Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a fost creat în luna mai a anului 2006, în cadrul structurilor administrative ale Centrului Eparhial, Departamentul pentru Tineret
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
administrative ale Centrului Eparhial, Departamentul pentru Tineret al Episcopiei Caransebeșului, care desfășoară o amplă și dinamică lucrare cu tinerii acestor locuri încărcate de credință și istorie. Din punct de vedere administrativ-economic și gospodăresc, în cei doi ani de activitate a târnosit și a deschis spre oficierea cultului divin public demisolul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” din Caransebeș și a reluat lucrările de construcție la noua Catedrală Episcopală din Caransebeș, obținând fonduri concretizate în finalizarea zidirii locașului de cult și acoperirea acestuia cu
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Biserica „Ziua Crucii” din Iași a fost construită prin subscriere publică în anul 1803 de către membrii breslei dubălarilor, în mijlocul unui cimitir dintr-o zonă mlăștinoasă aflată în lunca Bahluiului. Ea a fost târnosită în același an de către mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei (1803-1842, cu întreruperi). Biserica nu a avut inițial pisanie, dar a avut un clopot pe care era inscripționat anul 1810. La început, biserica era mai joasă, neavând pridvor și turlă. La
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
Vitregiile vremii au făcut ca biserica să rămână în această stare până în anii 1968-1969, în timpul păstoririi părintelui Horațiu Alexandru, când s-a tencuit interiorul, s-au pus geamuri, uși, catapeteasmă și s-a dotat cu cele necesare slujirii. A fost târnosită în 8 septembrie 1969 de către P S Valerian Zaharia. Alte lucrări de întreținere și înfrumusețare au avut loc în anul 1979, când s-a schimbat acoperișul înlocuindu-se țigla cu tablă zincată și s-a tencuit din nou interiorul bisericii
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Vasile Marin. În primăvara anului 1971, pr. Ioan Batranu s-a pensionat. A urmat pr. Adrian Boghici (1971-1976), transferat de la Iarăși. Cu contribuția credincioșilor din parohie, în vara anului 1975 biserică a fost pictată. La terminarea picturii locașul a fost târnosit de Mitropolitul Nicolae Mladin. După transferul pr. Adrian Boghici la Brașov, în parohie a fost repartizat pr. Corneliu Bujoreanu (1977-1994), absolvent al Institutului Teologic din Sibiu (fiul pr. Viorel Bujoreanu, paroh în Gheorghieni la acea dată). În această perioadă au
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
conform tradiției locale, inițial ar fi fost construită în locul numit "Ocolitura lui Ilișoni" și doar o dată cu sistematizarea și compactizarea așezării, intervenită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost adusă pe vatra actuală. După 1938, atunci când se termină și este târnosită biserica monumentală de zid a satului, vechiul lăcaș devine capelă cimiterială, azi servind și ca biserică parohială a satului Zorani, situar la l km de Margina. Peste un fundament și un soclu scund din piatră de carieră s-au așezat
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
fost înscrisă în lista monumentelor istorice în anul 1971. Între anii 2003-2007 s-au efectuat ample lucrări de reparații capitale, înlocuindu-se acoperișul care a fost placat cu tablă de cupru și refăcîndu-se integral gardul de împrejmuire. Bisericuța a fost târnosită după refacerea picturii interioare, în anul 1964, iunie ziua 22, de către Episcopul Valerian Zaharia al Oradei. Încă de la construcția sa biserica a aparținut religiei greco-catolice, până în 1948, când, după reforma bisericească a devenit biserică ortodoxă. Acest lăcaș de cult a
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
Astfel, pe vechiul amplasament, în anul 1974, a început reconstruirea unei noi biserici care să respecte întru totul arhitectura primeia, înghițită de ape. Până în 1985 a fost terminată, fiind sfințită. În 1995, s-a terminat și pictura bisericii, astfel fiind târnosită de PS Vincențiu Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal. În același an, Stăncești a devenit parohie de sine stătătoare. Cu biserica terminată, oamenii au început să se implice și mai mult în viața parohiei, acum având și libertatea religioasă de care nu au
Stăncești, Prahova () [Corola-website/Science/301733_a_303062]
-
de Alba Iulia și a Preasfințitului Gherasim Hunedoreanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului. În timpul păstoririi sale a fost înălțată în Arad o nouă catedrală ortodoxă, cu hramul „Sfânta Treime“ și "Sfântul Nicolae", care, la data de 6 decembrie 2008 a fost târnosită de Patriarhul Daniel. Piatra de temelie a noii catedrale episcopale, situată în cea mai aglomerată intersecție din centrul municipiului Arad, a fost pusă de arhiepiscopul Timotei Seviciu la 24 noiembrie 1991. Noua catedrală ortodoxă din Arad este prima catedrală episcopală
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
lucrări de restaurare a mănăstirii cu hramul " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" Hodoș-Bodrog, cea mai veche așezare monastică cu viață monahală neîntreruptă din România. În cadrul mănăstirii Hodoș-Bodrog a fost zidită o nouă biserică, cu hramul "Pogorârea Duhului Sfânt", fiind târnosită de arhiepiscopul Timotei la data de 28 septembrie 1997. La data de 21 noiembrie 2000, arhiepiscopul Timotei a pus piatra de temelie a bisericii cu hramul "Cuvioasa Parascheva" a metocului mănăstiii Hodoș-Bodrog. De asemenea, au început ample lucrări de restaurare
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
și Constantin, fiii lui Mihai. Preotul Alecu Popescu (1826-1890) sau Popa Alecu, fiul lui Popa Constantin, a ctitorit întâia biserică zidită din Galeș, după numai șase luni de lucru (pornit la patru zile după sfârșitul războiului de independență din 1877), târnosită la 1 ianuarie 1878 de Episcopul Ghenadie II al Argeșului, cu hramul vechi, la care s-a adăugat Sfinții Împărați Constantin și Elena și Învierea Domnului. Synodicul (actul ctitoresc) arată numele celor 153 de ctitori, în frunte având pe preotul
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
Synodicul (actul ctitoresc) arată numele celor 153 de ctitori, în frunte având pe preotul Alecu și pe Manole Brihăilescu - deputat în Parlamentul țării. Preotul și învățătorul Gheorghe Minculescu (1859-1947) a ctitorit pentru a doua oară biserica, pe aceeași temelie, fiind târnosită la 25 martie 1926 de Episcopul Nichita Duma al Argeșului. El a fost paroh timp de 54 de ani și a văduvit 38 de ani. Preotul Marin Dana a slujit între 1935-1939 cu multă dăruire, plecând curând ca preot militar
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
din Galeș, după cumplitul incendiu din 2-3 iulie 1978, care a pus la grea încercare răbdarea și voința, vrednicia și credința în Dumnezeu a urmașilor chinuiților ardeleni de altădată. După doi ani, la 31 august 1980, biserica nouă a fost târnosită de arhiereul vicar Gherasim al Râmnicului și Argeșului. Părintele Theodor a slujit merituos timp de 44 de ani (1939-1983) atât Altarul cât și Corul mixt țărănesc, căruia i-a dat ființă din ființa sa. Școala din Galeș a fost construită
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
s-a divizat, formându-se două comune noi: Horodnic de Jos și Horodnic de Sus. În jurul anului 1790, s-a construit pe Dealul Osoi din satul Horodnic de Sus (vechea vatră a satului) o biserică de lemn, care a fost târnosită în același an. Vechimea bisericii este atestată de o serie de inscripții aflate pe catapeteasmă. Astfel, sub icoana împărătească se află inscripția "„IIS-HS, 1790”", iar la partea superioară a ușii diaconești este înscris anul "„1791”". Pe scheletul de lemn al
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
în 1853 s-a adus în sat o nouă biserică, care data tot de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ei argumentează că pe spatele icoanei Mântuitorului de pe catapeteasmă se află inscripția următoare: "„S-au adus biserica în anul 1853; am tîrnosit biserica anul 1858”". În noul lăcaș de cult au fost montate catapeteasma și icoanele din biserica veche. Târnosirea noii biserici a avut loc în 1858. Biserica anterioară ar fi fost donată sau vândută locuitorilor satului Sadău, unde a funcționat până în
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
iar locul său de veci să fie în acest lăcaș. Desfășurarea ulterioară a evenimentelor și rezultatul celui de Al Doilea Război Mondial nu au permis finalizarea acestui proiect. În anii 1954-1955, biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. Este târnosită pe 24 iunie 1958, stareț fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: În "Casa Domnească" este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă, 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către starețul "Simeon
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
odată Horia pentru norodul său și să fie închinată celor care fără de număr și fără de nume s'au jertfit pre ei întru slava și mărirea norodului român. Și, de preste moarte, împlinindu-se gândul lui Ion I. C. Brătianu, s'au târnosit această sfântă biserică acum, în anul dela Hristos 1941, luna Mai, ziua cea de-a patra.”"
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
sau Mănăstirea Horezu, cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), sinteză a artei românești din acel timp, a fost construită între anii 1690 și 1693, biserica mare a așezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693. Este declarată monument istoric și are . Însemnările marelui domnitor, aflate în biblioteca mănăstirii, arată că "„într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie și am început a zidi mănăstire“". Interesul domnului "Constantin Brâncoveanu" pentru
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]