713 matches
-
de fiecare fericire nouă, de fiecare întâlnire cu alte suflete sau cu noi înșine, dar transformați. Iar acest lucru îl poți face chiar acum, pentru că viața înseamnă să simți, să trăiești sentimente care îți vor îmbogăți și îți vor finisa tăcut, sufletul tău minunat! M ereu am spus că, atunci când nu ne regăsim nici în ieri și nici în mâine, înseamnă că vom fi învățat să trăim în clipa ce ne e dată, căci toate evenimentele din viața noastră sunt sentimente
PRIMĂVARA DIN NOI! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1457874587.html [Corola-blog/BlogPost/376238_a_377567]
-
fir de iubire... Pământul, ce muguru’-l scoate-n gradină, Ca un leagăn de vieți... nedorit de pieire. Un miracol divin, dătător de lumină. Steaua vechilor magi spre-ale lumii destine. Nesfârșitei poveri... purtător peste vreme, Visuri lungi ai crescut în tăcutul din tine, Vii dovezi, că iubirea... de nimic nu se teme. Peste timp, doar lumina mai arde nestinsă. Au greșit, în prezicerea lumii, profeții. Ai căzut, te-ai săltat, și mereu neînvinsă, Tu, femeie... ești râu... din izvoarele vieții. Referință
E ZIUA TA, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1457003900.html [Corola-blog/BlogPost/363538_a_364867]
-
alt duș din poziție șezândă. După aceasta se retrag, acoperite parțial, în altă cameră, unde, fără să lase dâre de apă, se duc să se îmbrace. Nu fac nimic cu grabă, nimic pe fugă, nimic ostentativ. Totul se face pe tăcute. Le vezi apoi în fața oglinzii, cu tenul strălucind de curățenie. Se piaptănă elaborat, își pun puțin machiaj, totdeauna discret și foarte îngrijit. Femeile japoneze dau mare atenție la detaliu. Le place să aibă fața albă, își protejează fața de soare
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
în mine, dar demonii... erau în jurul meu, trăgeau cu gândurile întunecate de sufletul ce-mi păstra iubirea și credința. Nu... nu mi-a păsat de ei... pesemne devenisem și eu un demon, așa, cum rămân oamenii... lipsiți de îngeri, unul tăcut care își privea sufletul cum arde, iar lacrimile întețeau flăcările și nu-i folseau la nimic. Atunci, am murit... privind trecutul ce devenise un nimic. Referință Bibliografică: Lipsită de înger / Ana Soare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210, Anul
LIPSITĂ DE ÎNGER de ANA SOARE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_soare_1484735423.html [Corola-blog/BlogPost/369972_a_371301]
-
nici cuvântul tentacular de la capătul firului. doar lamentații asurzitoare. vociferări impudice. o totală lipsă de respect pentru mâinile roșii ale celor ce nu iartă. dar tu ai trecut pe lângă ea fără să-i dai importanță. fără să știi codul acela tăcut care-ți însuflețește disperarea. numărând din doi în doi îngerii căzuți de-a lungul canalului. MOARTEA VA FI CÂNDVA E bine rostește încet silabele vino spre mine (adormi cu gura pe un tăiș sonor) vei înflori în numele unui destin necunoscut
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431411150.html [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
înecat de tăria băuturii. “Nu ți-am spus să nu-mi mai zici Agneta, pe mine mă cheamă Piri, bagă la cap odată!” Doamnee, mă gândii eu, ne îmbătăm, dacă nu ne-am îmbătat deja... Și începurăm să înfulecăm pe tăcute, ne era foame întadevăr, nu mâncasem toată ziua... Nu știu cât a durat masa, probabil că am mâncat pe săturate că ne-am trezit a doua zi în acel baldachin îmbrățișați amândoi... Așa am petrecut toată vara aceea și toamna până prin noiembrie
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441530237.html [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
DE MÂNUȚELE MELE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 990 din 16 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului 15/16 Septembrie 2013 Mamei... Vai de mânuțele mele, Nu mai pot lucra cu ele Și degeaba ele vor, Doamne, ce tăcute dor! Mâini ce-au frământat odată Sfânta pâine din covată, Mâinile mele de- atunci Legănând cu viață prunci Și așa mi-e dor de voi Să mai țesem în război Tindeie și păretare! Mâini ca razele de soare, Crăpate de
VAI DE MÂNUŢELE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Vai_de_manutele_mele_nicolae_nicoara_horia_1379322516.html [Corola-blog/BlogPost/365046_a_366375]
-
fâlfâie cu aripile întunecate prin tufișuri. Din când în când se aude câte o bufniță căreia îi răspunde din depărtări cântecul huhurezului. Dintr-un copac alăturat spintecă semiobscuritatea țipătul cucuvelei. Un fior trece prin inimile tinerelor fete care se ghemuiesc tăcute, dar înspăimântate, lângă trupurile bărbaților. Ei le simt răsuflarea sacadată de spaimă și le încurajează că totul se va termina cu bine. Din moși strămoși se transmisese legenda blestemului ca nici un picior de om să nu pătrundă în această pădure
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
valurile mărunțite de vint lebădă neagră este ca o fecioara desenată pe ceruri într-un singur cuvînt dar se duc norii peste oceane prin stuful din apa plutesc flori de nufăr dimineață este și ea cu mult mai albă eu, tăcut că o lebădă, sufăr Referință Bibliografica: LEBĂDĂ NEAGRĂ / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LEBADA NEAGRA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lebada_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/355806_a_357135]
-
la lumina reflectoarelor, nu aveau niciun efect. Tigrul tăcea. Cum au trecut timpurile când se puteau executa dispariții în plină noapte s-a trecut la bălăcăreala cotidiană! Au fost puse în mișcare toate mijloacele „democratice” de compromitere a imaginii fiorosului tăcut prin mass media mercenară. În van, boborul s-a prins de fumigenele jnapanilor circari. Transparența este clamată tot mai mult prin piețe! Au fost câteva aglomerații protestatare, care au zdruncinat puternic temeliile circului apărut în perioada postdecembristă. Se cere chiar
TABLETA DE WEEKEND (184): CIRCUL DIN DEAL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1485382883.html [Corola-blog/BlogPost/340373_a_341702]
-
ale însingurării mele,/ să te oprească vreo stingheră rază/ vreun ciob în care pus-am să răsa¬ră/ speranțele din toamnele trecute./ Să nu te tai! Fii ager/ și ocolește capcanele pe care/ teama mea de tine le întinde pe tăcute/ în fa¬ța ta: sperînd ca totuși/ să le treci; și-n fagurul de aur/ al privi¬rii, s-adormi, tu, călător/ grăbit, pe care te-am cules drept/ talisman, din toamna asta,/ Miere și lumină..." (Talisman). Un singur poem
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409658939.html [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
Acasă > Poeme > Antologie > POETUL Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 1003 din 29 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Torent de bunătate, trubadur cu rană din iubire, Poetul, vindecător tăcut al clipei aduce dorul mai aproape. Cu soarele în privire deschide ferestrele candorii, Cu fiorii viselor, ai inimii topește gheață lumii! Umbră sângerânda, freamăt, cascadă de taine și mistere Deschide porți cerești luminând poteci către altare. Obsedat nu de Sine
POETUL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poetul_rodica_elena_lupu_1380448635.html [Corola-blog/BlogPost/365118_a_366447]
-
umerii, încercând să găsesc câteva cuvinte adecvate situației neașteptate. S-a întors încet, m-a privit la fel de lung precum o făcuse atunci când am aranjat pledul să o acopere mai bine, și-a trecut o mână peste lacrimile ce se prelingeau tăcute pe obraji și mi-a vorbit cu tristețe în glas : - As fi vrut să-ti mulțumesc altfel, domnule, dar să mă scuzi că acum nu pot... Îți mulțumesc mult și rămân îndatorată! Nu înțeleg de ce ai făcut gestul acesta. Știi
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1457072008.html [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
gura, ca să-ți...”iasă vorbe”. Își iau zborul doar vorbele ușoare; vorbele cu greutate rămân la sol. * Dacă s-ar cerne, vorbele ar da multă tărâță. * Tăcerea înseamnă vorbe nenăscute și vorbe nerostite. Tăcerea e adesea lașă și rareori glorioasă. * Tăcutul are vorbele în stoc, iar limbutul - pe tarabă... Referință Bibliografică: GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (IV) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 760, Anul III, 29 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_de_noapte_sau_cum_s_gheorghe_parlea_1359480007_opohn.html [Corola-blog/BlogPost/348898_a_350227]
-
peste nori Am descuiat cu cheia unui gând, Visul renaște în câmpul de flori Cu miros de cer și de pământ. Călător voi fi spre zarea cea albastră Unde cerul coboară pe pământ, În tril de pasăre măiastră Îmi dezmierd tăcut al meu cant. Prin ochii mei stele se scurg în lume Ca o cascadă de vise și trăiri, Călătorului nicicând nu-i voi spune pe nume Când va păși pe drumul țesut din amintiri. Șoptiri de taină se-aud la
CĂLĂTORUL de ALINA AVRAM în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/alina_avram_1435967807.html [Corola-blog/BlogPost/343321_a_344650]
-
Ca din senin norii se adună sub tălpile tale, Când la apusul sângeriu un om mai moare Noi ne facem în gând platoșă din zale. Dimineața e soare și intru în miezul orei Acolo îmi caut de lucru și pe tăcute scriu, Mai compun un poem dedicat Dorei, Blaga îmi dictează necrologul din sicriu. De atâta mers asfaltul se înmoaie la prânz, Foamea mă îndeamnă să rod așteptarea, Pe marginea drumului paște lumină un mânz Când eu scriind pătez cu cerneală
PE STRADA MEA CU VISE ŞI AMOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_strada_mea_cu_vise_si_amor.html [Corola-blog/BlogPost/358894_a_360223]
-
dedicat Dorei, Blaga îmi dictează necrologul din sicriu. De atâta mers asfaltul se înmoaie la prânz, Foamea mă îndeamnă să rod așteptarea, Pe marginea drumului paște lumină un mânz Când eu scriind pătez cu cerneală zarea... Spre seară intru pe tăcute puțin în pământ Mi-i se vede doar mâna cu care mai scriu, Cuvintele mi-au fost luate și duse de vânt Pe când îmi dau seama că mi-s-a făcut târziu... Noaptea îmi citește pe dinăuntru visul apus Și
PE STRADA MEA CU VISE ŞI AMOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_strada_mea_cu_vise_si_amor.html [Corola-blog/BlogPost/358894_a_360223]
-
mai aștepte? Lui Marin, ocnașul, începu să-i curgă lacrimile peste obraji, tăcu, nu răspunse la această întrebare și nici ceilalți nu mai insistară. -Gata, flăcăi, la culcare!- îi zburătăci Pensionarul cu vocea lui răgușită și toți se împrăștiară pe tăcute ca potârnichiile la paturile lor. Marin rămase singur în noapte, privind peste gratii luna care se ridica maiestoasă pe cerul senin. Toaman își intrase în drepturi, bătea vântul, zburătăcind frunzele uscate din niște plopi înalți care sunau trist. Marin adormi
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dubla_crima_cu_premeditare_ion_ionescu_bucovu_1352445752.html [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
și țipa ceva pe limba lui, ceva din care Taty a înțeles că trebuie să se urce urgent în mașină, să nu scoată un sunet și să aștepte ,,civilizat,, la rând. Da ce civilizație au ăștia, mă gândeam eu pe tăcute, că am înțeles că sunete nu aveam voie să scot. Problema gravă nu era pușca, ci Kim. Mamy îi uitase acasă pașaportul de pisică internațională și acum trebuia ascunsă să nu o vadă vameșii să ne o confiște. Că asta
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
scurt timp și romanii băgaseră de seamă că acesta nu mai era același om pe care îl știau ei. Se ducea mereu la Templu și prin sinagogi și de cum intra se retrăgea într-un colț și se tânguia acolo pe tăcute, de multe ori fiind dat afară cu bruschețe de slujitorii care vroiau să închidă ușile. Apoi, romanii îl dădură afară din dregătoria sa pentru că nu mai aducea foloasele de dinainte. Pentru omul nostru sosiră vremuri grele. Dacă romanii nu-l
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413985207.html [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
pilda prieteniei de la Castor și Pollux, nu știe nimeni. Au pășit inițial dezgolite pe ogoarele selenare, cot la cot cu îngerii care nu le-au găsit leacul și-au obosit să le mai poarte de grijă. Înveșmântate, s-au perindat tăcute, pe străzile căptușite de noroi, în clădiri ce n-au cunoscut vreodată culoarea. Uneori au trăit intens, nedozat; abandonându-se orelor, alteori și-au ronțăit clipele, au fremătat cu ochii pironiți spre abisul din jur. De-ar fi înțeles, din
PRIVIRE CADUCĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1406117161.html [Corola-blog/BlogPost/349264_a_350593]
-
vom fi răpiți toți împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinam pe Domnul în văzduh; și astfel vom fi întotdeauna cu Domnul. Mangaiati-va dar unii pe alții cu aceste cuvinte. A citit și recitit acest pasaj biblic, si a rămas tăcut contemplativ ceva timp. Parcă absorbit în această invitație la un nou început. Apoi a închis Biblia și mi-a zis: ,, Este foarte frumos dar nu se potrivește cu viața noastră de zi cu zi, si am să-ți spun de ce
GREUTATEA NOPTII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Greutatea_noptii_2_eugen_oniscu_1333107134.html [Corola-blog/BlogPost/354830_a_356159]
-
Reflectii > FAGUL Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului Fagul La o margine de lac S-a îndrăgostit de-un fag Cum era-nceput de veac Pomu-i devenise drag L-a îmbrățișat tăcut I-a împărtășit amorul Privind cerul nevăzut I-a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopții deșirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se iubea în Herăstrău - Din porunca
FAGUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1472358556.html [Corola-blog/BlogPost/380646_a_381975]
-
o degajă este poezia “Ora pământului”: luna răstignită între doi copaci / își scurge mierea- / mir pentru răni nevăzute / păsări rămase fără cuib / umblă speriate / pe sub cer nicio poartă / doar ghearele nopții / sculptează Siberii / în lumea de ceață / prin ochii mării / tăcut își plânge neputința / de-a mai putea purta pe umeri / mătasea albă a florilor de măr / din templul îngenuncheat / se înalță un glas de suflet troienit / „ Elohim ”...” Foarte frumos, foarte real, aproape pipăibil cu inima ... Se regăsesc aici și iubirea
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
scrise-n rouă din ieslea mea de gânduri curând vor paște cerbii eu împletit prin scânduri cu firul verde-al ierbii voi mai hrăni copacul cu triluri din cuvinte ce-or înfrunzi-n iatacul umbrar peste morminte în care zac tăcute visând viață nouă și frunzele căzute și rime scrise-n rouă Rugă Doamne, Închide-mă-n floare să pătez iubirea de culori. Ascunde-mă-n mare să mângâi trupul țărânii cu valuri. Presară-mă-n vânt să alin patima cu
DOINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426146799.html [Corola-blog/BlogPost/365651_a_366980]