225 matches
-
faci ceva ca să scape copilul de moarte! - Dar eu nu pot face nimic cu puterile mele! Doar Dumnezeul din cer poate face minuni! îi răspunse Teodosie. - Roagă-te la Dumnezeul tău, să facă o minune! veni răspunsul stăpânului, tradus prin tălmaci. - Spune stăpânului tău că voi încerca. Dacă e voia Domnului, copilul se va face bine! - Roagă-te cât mai repede și cât mai tare! Copilul nici nu mai suflă. Nici vraciul Mulu n-a putut să facă nimic de zece
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
aveau parte de vindecări miraculoase. Hokim, băiatul lui Zewedu, de cum se făcu bine, stătea mai tot timpul în preajma lui Teodosie. Minte ageră, dornică de învățat, însuși repede limba elină vorbită de Teodosie, încât băiatul nici nu mai avea nevoie de tălmaci. Într-o zi, Zewedu îl chemă pe Teodosie în casa sa, să-i arate manuscrisul, care nu se pierduse, ci fusese găsit în casa șamanului, după fuga acestuia din cetate. Era și el curios să vadă ce scrie în acel
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353686_a_355015]
-
n-a mai putut comenduirea ei să-i țină în frâu pe fugari, niște sălbatici de cazaci din cei care-au împânzit satele Moldovei au rămas peste noapte în casa lui Donose, căci nu era chip să te opui. Ziceau tălmacii lor, care bolmojeau românește, că ei îs cu-ai noștri, c-au luptat împreună, cot la cot, și că n-au de gând să le necinstească nevestele. Și Safta lui Ghiță Pâslă se grăbeste să-i dea lămuriri Frăsânei: - Anicăi
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ani pe atunci, aflând de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
o bombă-n rugii infernali: La experiență - ministeriali Din blocul comunist; aici învață, Că U.R.S.S. nu e paiață, Așa cum spun burjuii occidentali. Pe post de cobai: militari și vaci, Capre, berbeci și tancuri, chiar cămile, Cu aparate de control, tălmaci, Să deslușească - atomice torpile... Ostașii au primit și cozonaci Și Roentgeni... să-i împuțineze-n zile! Pașcu BALACI 8 mai 2011 Băița-Ștei-Oradea Referință Bibliografică: SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) / Pașcu Balaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 138, Anul
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
toată marfa pe care o adusese în târg, se opri într-o piață a cetății unde văzuse o ceată de oameni adunați să asculte doi străini care vorbeau ceva insemnat într-o limbă străină. De la primele fraze, ascultând ce zicea tălmaciul, i se păru că aude ceva frumos, ceva interesant, ceva care exista deja demult în inima și în gândurile ei, sentimente pe care nu reușea până atunci să le exprime în grai obișnuit. Asculta cu aviditate despre un Mântuitor, despre
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
O viață fără Hristos”. De ce nu te-ai spovedit De când aici ai venit? Nu auzi că „Fără Mine” Nu se mântuiește nimeni? Caută de-acum să-ncerci La preot sa te spovedești Sufletul să ți-l descarci Chiar și prin tălmaci. De ce-ți spun aceasta? - iată: Sfinții nu așa făceau Ci mereu se spovedeau Cu Hristos se-mpărtășeau Și în taină se rugau. Pentru cel neputincios Ca să vină la Hristos. Pentru el și pentru lume Chemând des dulcele Nume. Deci
DESTAINUIRILRE UNUI DUHOVNIC (POEME) de PRODROMOS BELE IEROSCHIMONAH în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381959_a_383288]
-
ani pe atunci, aflând de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
ani pe atunci, aflând de Mănăstirea Antim venea în fiecare sâmbătă pe la noi, slujea cu noi Sfânta Liturghie din duminici, lua masa cu noi, iar după vecernia de după amiază, lua și el parte la întrunirea din sala bibliotecii. Avea ca tălmaci din rusă în română pe un tânăr basarabean, Leonte, care cunoștea bine și limba română și limba rusa, și cu ajutorul lui înțelegeam bine cele ce ne spunea Părintele Ioan. În aparență un om obișnuit, blond, cu ochii albaștri, cu barba
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
fiece bătaie ! Secretu-ascuns în criptogramă aprins-a focul vălvătaie. Ascultă-mi inima, ce zbate focul cel pune în cuvinte ! Până la tine nu răzbate dogoarea dragostei fierbinte? Ascultă-mi inima și...taci ! Lasă, doar, inima-ți răspundă ! Răspunsu-ți va fi drept tălmaci a vrăjii care ne inundă . 5 iunie 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: ASCULTA-MI INIMA / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ASCULTA-MI INIMA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379743_a_381072]
-
redactarea corespondențelor externe, sub îndrumarea stolnicului Constantin Cantacuzino) și, în mai multe rânduri, tainic sol domnesc, în Rusia sau în Moldova lui Dimitrie Cantemir. Știindu-se expus în fața turcilor, se va expatria în urma bătăliei de la Stănilești (1711). Îndeplinește funcții de tălmaci și „vel pisar i canțelar” și în serviciul țarului Petru I. O misiune diplomatică în Lehia constituie subiectul Însămnării pentru solia mai marelui mieu frate David ceaușu (1698), întâiul manuscris lăsat de C. Pretext pentru călătoria mesagerului brâncovenesc era încoronarea
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
marcată de o puternică instabilitate politică. În 1526, după înfrângerea ungurilor la Mohács, regatul maghiar se prăbușește, iar Transilvania devine principat autonom, aflat sub suveranitatea Porții Otomane. În 1688, Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic. După dizolvarea Universității Săsești, scaunul Tălmaciului, din care făcea parte și Tălmăcelul, este scos de sub administrația magistraților sibieni (1784), situație care va stimula o deosebită dezvoltare economică și socială a zonei. Tot acum încep să apară semnele dezvoltării capitalismului timpuriu și apar sau se dezvoltă meserii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anexată Ungariei. Se adaugă ulterior momentul 1918, ce marchează unirea Transilvaniei cu România și care aduce cu sine apariția unei piețe naționale unice, ridicarea barierelor administrative și deci, dezvoltarea puternică a economiei mărginenilor. În tot acest timp românii din zona Tălmaciului se remarcă prin actele de eroism, de împotrivire fățișă la măsurile luate de cei ce îi dominau și care le lezau interesele 5, și prin personalitățile de importanță națională pe care le-a dat această zonă. Perioada ce urmează nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o migrație definitivă spre oraș, dovadă fiind faptul că populația satului s-a redus cu 11,7 % din 1992 până în 2002. Tălmăcelul nu este însă unul din satele părăsite de tineri, în care să fi rămas doar vârstnicii. Vecinătatea cu Tălmaciul și distanța mică față de acesta, le permite celor de aici să aibă locuri de muncă la oraș, dar păstrându-și gospodăria din sat. Populația satului este echilibrată pe grupe de vârstă, iar media de vârstă este de 49,3 ani
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
marginea satului") și transpare atitudinea cumva punitivă pe care o au față de aceștia: "Țiganii noștri vin la biserică, nu cerșesc, au gospodărie, lucrează, fac mături... deci nu am avut conflicte. S-au integrat și ei în sat. Au pământ la Tălmaci, căpătat de la reforma agrară și unii au ajutorul acela... și primăria îi obligă să meargă pe râu să facă curățenie, trebuie să presteze nu știu câte pe lună." (H. R., preot Tălmăcel) " Dacă am nevoie, vine și m-ajută și-l plătesc
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
După '40-'50 am scăpat de necazul colectivizării, Tălmăcelul nu a fost colectivizat, lumea o fost liberă, cu toate că dădeau contracte la primărie, dar totuși n-au fost atinși. Și acum când s-o recuperat pământul mulți au primit pământ la Tălmaci, într-o zonă foarte bună, e mult mai productiv." (O.I., masc., 35 de ani). Efectele la nivelul mentalității ale faptului că satul nu a fost colectivizat sunt vizibile și azi când oamenii consideră că pământul poate fi lucrat cel mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se străduiește să-și împărtășească trăirile afectiv-intelectuale și reflecțiile în marginea existentului. Cu șansa de a fi ascultat. Fiindcă, fără a fi un mare reformator în literatură, în știință sau în reflecția moral-filosofică, M. este un bun difuzor, un excelent tălmaci, raportor, comentator, raisonneur și rezonator. Un reporter nu numai al peisajului fizic sau social și istoric din ținuturile îndepărtate străbătute cu diferite prilejuri, ci și un „reporter” al propriei interiorități, ca și al peisajului teoriilor și doctrinelor științifice sau religioase
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
refugiat în Banat din cauza persecuțiilor religioase. Trimis, după învățătura elementară de la Mehadia, la Timișoara, frecventează succesiv, între 1763 și 1769, trei școli: sârbească, germană și cea latină a iezuiților. Limbile învățate, mai ales sârba și germana, îi asigură funcția de tălmaci, mult solicitat de autoritățile imperiale - reprezentate, în primul rând, de colonelul Paul von Papilla, însărcinat cu încheierea militarizării graniței din Banat a Imperiului Habsburgic - și pe lângă împăratul Iosif II, în repetatele sale vizite în regiune. Deși regretă, nu urmează îndemnurile
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
diacon în satul Cornea, iar spre sfârșitul anului este hirotonit preot. Cel mai însemnat episod al vieții sale, care îi va marca o bună parte a scrierilor, îl reprezintă participarea la războiul ruso-austro- turc din 1788-1791, ca preot militar și tălmaci al regimentului valaho-iliric. Din 1792 până în 1829, când C. Diaconovici-Loga îl va înlocui, e director al școlilor naționale neunite române și sârbești din satele regimentului și, până la sfârșitul vieții, protopop la Mehadia. Prin școală și biserică duce o susținută activitate
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
al unui talent nativ de excepție, dar și al ambiției de a ajunge un „scriitor-țăran, cum e Maxim Gorki în Rusia” (se recomanda el însuși oficialităților a fi „de profesie agricultor și când am inspirație scriitor”), povestirile lui V., „adevărat tălmaci de suferință al plugarului răbdător” (Tudor Arghezi), au punctul de plecare în întâmplările propriei vieți aventuroase și în lumea satului dâmbovițean. Proza a trezit de timpuriu interesul lui I. Al. Brătescu-Voinești, Gala Galaction, N. Iorga, care în 1918 au susținut
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără printre intelectualii orașului. La 1821 dădea lecții particulare și era profesor la Școala Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton Pann și pe B.P. Mumuleanu. Românizându-și numele, semna și Pedestrășescu. P. a scris
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
bine. La auzul acestor cuvinte, căpitanul spuse că el și secundul îi sînt recunoscători și-l poftesc pe Stubb în cabină ca să bea împreună o sticlă de vin de Bordeaux. Ă Vrea să-ți ofere un pahar de vin, spuse tălmaciul. Ă îi mulțumesc din inimă, dar spune-i că e contra principiilor mele să beau cu un om pe care l-am păcălit. De fapt, spune-i că trebuie să plec. Ă Monsieur, rosti secundul, oaspetele zice că principiile dumisale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un închinător al focului. Ia te uită, vine și Pip - sărmanul băiat! Mai bine ar fi murit sau mai bine aș fi dat eu ortu’ popii. Mi se face silă cînd îl văd. S-a uitat și el la toți tălmacii ăștia, chiar și la mine, iar acum vine să citească el însuși, cu mutra aia de tembel, de pe altă lume. Să ne mai ascundem o dată și să-l ascultăm!“ Ă Eu mă uit, tu te uiți, el se uită, noi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mișcări, iradierea de care vorbeam, vor aduce convergențe între ashkenazimi și sephardimi în țările rămase sub turci, dar și în câteva din regiunile ocupate de Habsburgi. Înainte de toate, evreii dețin un mare privilegiu în Europa Centrală și Sud-Est: ei sunt tălmacii oricărei discuții; sunt, de regulă, cunoscători a patru sau cinci limbi și, nu doar în cazuri de excepție, chiar a zece sau douăsprezece. Așa au putut fi mediatorii contactelor politice. „Aceia care au fugit din Spania, Germania, Ungaria și Boemia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
au vizitat țara Moldovei. E cazul unor relatări ale misionarilor franciscani Angelo Petrarca da Sonnino și Francesco da San Felice (au trecut pe aici în anii 1632-1633), sau ale predicatorului suedez Conrad Jacob Hiltebrandt care, vorbind de rolul extraordinar de tălmaci pe care îl dețineau evreii și de foarte buna cunoaștere a geografiei „zonei”, sublinia caracterul statornic al evreilor, locuitori în Iași și Soroca. Numeroase alte însemnări ori inscripții tombale vin să completeze afirmațiile de mai sus. Chiar dacă nu atâția ca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]