323 matches
-
legată de ceva anume, nu este contingentă, ci consubstanțială cu ea. Reacția ei de respingere este organică, o reacție de apărare. Lumea cu care intră în conjuncție evocă o fericire kitschizată de o desăvârșită platitudine: modelul unui idilism de pastorală tămâiată cu bune intenții și fotografiile de meri în floare cu o bancă sub ei în viziunea lui Michael, modelul succesului sub forma exercitării puterii, o perspectivă aproape feudală, cinică și seniorială așa cum îl evocă industrios Jack etc. Perspectiva este cea
Apocalipsă și melancolie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5206_a_6531]
-
împărtășit. 136. M-am maniat și nu mi-a trecut îndată, ci am ținut mânie. 137. Am ambiție, încăpățânare, obrăznicie, nerușinare, iubire de sine. 138. Am făgăduit ceva și n-am împlinit. N-am ținut învoiala, promisiunea. 139. N-am tămâiat și stropit casă cu agheasma cel putin o dată pe lună. 140. N-am iertat pe cei ce mi-au cerut iertare. 141. Nu mi-am cerut iertare pentru a depărta orice vrajba, chiar dacă n-am fost vinovat(a). 142. N-
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
rafalele furtunii mersul lins pe nori tenori și pe cheiuri de canale manuscrisele vasale viciul călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n poetica țărânii port și navă/cimitirul leapădă cu trandafirul duhul tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată. Dalta/fulger n-a ajuns mutul azimut ascuns sunetul în șlefuire literele la galere legănând
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
care le cheamă. Ielele-ntr-un dans frivol Trec prin cimitirul gol, Îngeri triști stau pe aproape Cu petale să le-ngroape, Zborul pur spre alte zări Se aprinde-n lumânări Și din flăcările sfinte Punem aripi la cuvinte. Babele tămâie-n zori Umbrele de zburători, Dar cu aripa de ceară Icar nu mai vrea să piară! RĂSĂRITUL Vine iarăși răsăritul Cu lumina lui incertă, Deschizând prima coperta Din ceaslovul cu sfârșitul. Botezat cu ploi de stele, Sufletul primește harul Să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
răzvrătim SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se naște, un sfânt moare. de ce-a plecat FĂNUȘ...păi a plecat că ÎNGERUL la ceruri l-A STRIGAT . l-a tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a ajuns profesor. Era un om de treabă dar metodele lui pedagogice erau cam bizare că de altfel și cultură lui generală. Cel puțin de astă eram convinși noi când îl auzeam că strigă la câte unul dintre noi cam tămâie la solfegii și care mai făcea și bășcălie de burtică lui: - Ba nenorociților, am să vă spun și eu ca Catilina, - „La oase la Chitila". Ce legătură era între Catilina lui Cicero și Chitila, nici astăzi nu pot să-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
academice.” (p. 54) Verdictele sunt spelci înfipte în carne vie, Pandrea avînd ceva iremediabil clevetitor, culegînd bîrfe și colportînd defăimări cu care își unge contemporanii. Deformarea avocățească i se simte în faconda iute și în epitetele zemoase cu care își tămîiază adversarii. Dar ce e uimitor e că mirodeniile stilistice cu iz oriental sunt altoite pe o matriță curat apuseană, lui Pandrea putîndu-i-se imputa orice, dar nu lipsa culturii occidentale. Sub unghi istoric, Pandrea e un pățit care nu mai crede
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
Îmi pare rău că nu m-am abținut să-i răspund sarcastic. Consider o imensă nedreptate textul scris despre mine: nu m-am lepădat niciodată de Traian Băsescu și nu o voi face vreodată, dar nici nu înțeleg să-l tămâiez slugarnic. Nu sunt "creația" nimănui: rămân un om liber, cu o credință, un crez și niște valori pe care le voi sluji. Sunt în continuare alături de Traian Băsescu, în spiritul unei egalități și loialități cavalerești, nu al unui servilism de
UPDATE. Papahagi regretă replica dată lui Lăzăroiu. Papahagi și Lăzăroiu, în război pe Facebook by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/39933_a_41258]
-
susțină altfel de lucruri, financiar, chiar dacă ar rămâne la putere zeci de ani în șir. Sunt câteva gânduri despre faptul că în România se vorbește de stânga, dar de fapt, în afară de intelectuali, puțini și ei, cei mai multi practică populismul. Sfințit și tămâiat prin biserici. N. RĂDUCANU - (I) Citesc abia acum comentariile la blogul lui Bucurenci din 13 aprilie și doresc să comentez la rândul meu cele scrise de „christiansen“. Dar mai înainte să-i recomand dânsei și lui Bogdan Enache să citească
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
pădure Citește-mi pădure din tainele tale filă cu filă deschide-mi speranța alungă-mi nevoia de pietre și umbre foșnește-mi la tâmple cu frunze de jale de iele ferește-mi visarea și gândul mireasma din tine să-mi tămâie suflul vorbirea prin frunze chema-va iubirea și crengile lunge atingă tărâmul e beznă în luntrea ce trece de stix introspecție cultă sub aripa morții meleaguri de forme și umbre de chit călcând peste falii din umbrele fixe de asta
POEM HIERATIC XVIII-TAINICA PĂDURE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373661_a_374990]
-
Valdescu. Pe dată se răspândi vestea pe ulițele satului și vecinii se adunară la ceremonie. Fără nici o altă introducere, preotul își puse patrafirul din mers, pătrunse de poarta larg deschisă și rosti rugăciunile de dezlegări de farmece și alungarea necuratului. Tămâie curtea, grajdurile animalelor, cotețele păsărilor, încăperile locuinței. După alte rugăciuni stropi cu apă sfințită în aceeași ordine întreaga gospodărie. După terminarea ritualului, Popa Ștefan se așeză pe un scăunel pe prispă și grăi cu blândețe: - Dragi credincioși, ispitele necuratului sunt
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Lângă o cruce de lemn se afla o bancă. Câțiva salcâmi printre cruci. Personajele: X, Groparul, Preotul, Cântărețul, Baba 1, Baba 2, Omul cu sticla, Femeia fără chip, Cei șapte draci, Femeia văduvă, Cei trei copii. (Baba 1 și 2 tămâiază în jurul unei cruci. Cântărețul își notează ceva într-un carnet. X își face simțită prezența. Se apropie de cântăreț.) X: Bună ziua. Aveți un minut liber? (Cântărețul îl privește, pe urmă se apropie de altă cruce și continuă să noteze ceva
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
pământ să mărim suprafața cimitirului. X: Caut și eu pe cineva ce a murit cu nouă ani în urmă, o femeie. (Cei doi își continuă treaba fără să-l ia în seamă. X se apropie de cele două babe care tămâiau pe la cruci.) Baba 1: Să tămâiem și la crucea aceasta! Îți mai aduci aminte ce om pătimaș a fost cel de a închis ochii. Nu lăsa sticla din mână și când o lăsa călca totul în picioare. Nimic nu-i
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
Caut și eu pe cineva ce a murit cu nouă ani în urmă, o femeie. (Cei doi își continuă treaba fără să-l ia în seamă. X se apropie de cele două babe care tămâiau pe la cruci.) Baba 1: Să tămâiem și la crucea aceasta! Îți mai aduci aminte ce om pătimaș a fost cel de a închis ochii. Nu lăsa sticla din mână și când o lăsa călca totul în picioare. Nimic nu-i putea sta în față. Baba 2
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
tine după ce ești ambalat. X: Nu m-ați înțeles. Caut pe cineva care a murit acum nouă ani. Baba 1: Nu văd de ce ai căuta pe cineva care nu mai este. Cu ce te-ar ajuta un mort? (Continuă să tămâieze.) X: Mi-ar vindeca sufletul. Baba 2: Alt nebun. Baba 1: Ieri un ciudat căuta liniște printre cruci, astăzi un altul caută un mort să-i vindece sufletul. (X zărește o bancă lângă o cruce și se apropie de ea
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
cu nouă ani în urmă de dorul celui plecat departe. Baba 2: Și acum o plânge mama ei. Baba 1: Ce s-o fi ales de cel ce i-a otrăvit sufletul? Baba 2: Bine nu i-o fi. (Babele tămâiază. X aude discuția și se apropie de cruce. Pe cruce nu scrie nimic.) X: E aici. Am găsit locul. Se așează în genunchi lângă cruce. Baba 1: Să fie cel plecat? Baba 2: Nu cred să fie vagabondul acela. E
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
2: Nu cred să fie vagabondul acela. E un amărât fără casă ce și-o fi pierdut mințile. Baba 1: Să mergem. Am terminat cu tămâiatul astăzi. Baba 2: Poate mai prindem oamenii la pomană să ne plătească să mai tămâiem și mâine. (Babele pleacă.) Cântărețul se apropie de crucea din lemn urmat de gropar. Cântărețul: Aici e mormântul celei fără nume. Groparul: O viață tristă. (Preotul își face apariția în cimitir.) Cântărețul (mergând spre preot) Binecuvântați, părinte! (Preotul îi face
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
o amenințase de curând. A aruncat departe de casă în fundul unei râpi acele porcării . Duminica următoare când s-a dus la biserică a vorbit bătrânului preot de acea tărășenie. El a sfătuit-o să stropească cu aghiazmă prin gospodărie, să tămâie și să se roage. Le-a îndeplinit pe toate întocmai dar a observat că de atunci îi mergeau toate deandoaselea: scroafa a fătat purceii morți toți și unul avea două capete, cloștile au lăsat ouăle să se răcească și puișorii
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
rânduită, spălată, îmbrăcată, aranjată. Când or să vină oamenii la priveghi trebuie să arate bine. (Babele înconjoară trupul muribundei. Fiul se depărtează pierit.) Fiul: Babele! (O clipă e liniște.) Pe urmă se duc trei zile la rând la mormânt să tămâieze ca mironosițele. (Din nou e liniște.) Babele! Scena a II-a (Întuneric în locul unde babele pregătesc corpul neînsuflețit.) Fiul: „Stelele-n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor / Până ce pier. După un semn / Clătind catargele / Tremură largele / Vase de lemn; / Niște cetăți
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului hanurile pline nicăieri un loc: Iosif și Maria o stea printre oameni magii pornesc la drum: S-a născut Domnul! Pentru Dumnezeu universul are forma crucii! steaua de la Betleem: magii aduc aur, smirnă, tămâie steaua la zenit; Iosif și Maria se închină Pruncului în templu, fericit Simeon ia în brațe pe Domnul Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361362_a_362691]
-
sobor fără tihnă. La slujba de pomenire, rânduită-i prăznuire în tradiție creștină, cu merinde și lumină. Din urmașii ce i-au iubit, spre cei morți se-nalță spirit, cu lacrimă arzătoare ca ceara din lumânare. Sufletele lăcrimează, când preoții tămâiază mormintele celor jertfiți, la Înălțare prăznuiți. Dar e nădejdea tuturor că, învierea morților aduce viața veacului în ruga credinciosului. În conștiințe renaște taina-nvierii de Paște și-a Domnului Înălțare la a Tatălui chemare. Unicul Fiu al Domnului să stea
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
în fugă cu mine, până la mașina de intervenție. Pe peretele interior al pleoapelor, îl văd pe Mihai, ca-n icoana mea, costumat în Fecioara Maria. Ține în brațe o fetiță...o fi Maria mea? Doar pe ea o pomenesc când tămâiez colacii de Crăciun... Mihai îmi zâmbește: -Italienii ansamblară fragmentele fotografiate pe o tabletă Apple Ipad Mini cu ecran retină!!!!! I-o dădură surorii mele, așa cum promiseră, pentru banii primiți. Dar n-avură codul de acces la noul limbaj! Să-și
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
ar fi uitarea, ce s-ar întâmpla cu lumea? Adina știind acestea din anii de studii și fiind o fire mai rece și încăpățânată, după înmor- mântare, a doua zi a venit cu micuța Oana de mână de l-au tămâiat și încă în două-trei dumi- nici. Atât! După câtva timp a dus fata la părinții, pentru că pleca dis-de-dimineață la servici și venea după amiază, târziu. N-avea cu cine s-o lase acasă. Trecea la două-trei zile, spre seară, în
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
și Dumnezeu. De asemenea, darurile aduse de ei vor să sublinieze diferența dintre popoarele din vechea Mesopotamie și evreii, care aduceau drept daruri oi. Imnografia creștină prezintă semnificația acestor daruri astfel: Pruncului I s-a adus aur ca unui împărat, tămâie ca unui Dumnezeu și smirnă ca unui arhiereu care urma să moară pentru întreaga omenire. După ce magii pleacă din Bethleem, Iosif primește din nou, în vis, vizita îngerului care-i spune să ia pe Prunc și pe Mama Lui și
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
răbdărilor...”prăjite”! Sub formă de „prafuri”, „găluști”, „gogoși” și alte ingrediente de „demagogie aplicată” la contextul electoral dat. Chiar „caii verzi” alergau nătrăvași în galop pe pereții abrupți ai imașurilor înșirate cu „lapte și miere” - cu niște sacerdoți ce-i tămâiau din răsputeri postamentul, însoțiți negreșit de stele de aceeași culoare, pe care le va vedea cel mai bine electoratul la urmă... Și-apoi, o uriașă sferă de foc, jerbe îngemănate de fulgere brăzdând cerul și umplând aerul pentru o clipă
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]