237 matches
-
-ți sărut ochii și să te-mbat cu dragoste și must. la cârciuma se bea cu disperare amicii mei sunt toți căzuți sub masă doar eu sunt treaz deși tot beau de-o viață... de-o viață tot visez la tămâioasa. sub palmă ta vroiam să mă renasc sub trupul tău vroiam duios să mor tu-mi amintești de toamnele apuse și-mi definești amar cuvântul "dor". Nu este toamnă fără ține darling tu esti în toamna calda-ntruchipata te-astept la
NU ESTE TOAMNA FARA TINE ,DARLING de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355774_a_357103]
-
vroiam să mă renasc sub trupul tău vroiam duios să mor tu-mi amintești de toamnele apuse și-mi definești amar cuvântul "dor". Nu este toamnă fără ține darling tu esti în toamna calda-ntruchipata te-astept la un pahar de tămâioasa și la un ceas de dragoste-aromata. ....................................... dar între timp să știi ,nu mi-e prea bine căci darling ,nu e toamnă fără tine. Referință Bibliografica: Nu este toamnă fără ține ,darling / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU ESTE TOAMNA FARA TINE ,DARLING de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355774_a_357103]
-
cea mare” în cel mai trivial mod cu putință, așa că Lisei îi trecuse repede supărarea. Au jucat popa prostu și, cînd s-a terminat vișinata, Bibi a dat fuga și a cumpărat o sticlă de vin de la un butic, o tămîioasă care i-a întărîtat și mai rău pe toți trei și au tras o sîrbă săltăreață în jurul mesei, dărîmînd scaunele și răsturnînd paharele și crăpînd de rîs cînd își ridicau picioarele, pentru că le venea la toți trei să cadă pe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
iarbă mișunau fel de fel de gâze cu aripi fine și delicate, aerul mirosea a gutuie coaptă și a pământ mustind a sevă, a lan de grâu care dă în pârgă și a mere domnești, a busuioc și a strugure tămâioasă. Ciripitul păsărilor, bâzâitul albinelor, zborul bondarilor și cărăbușilor, țârâitul greierilor, cântecul cosașilor îl vrăjeau ca venind din altă lume. Și deasupra întregii păduri, cobora parcă din slava cerului un cor de îngeri pentru copiii ascultători, care se spală pe mâini
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
serii, de luna coaptă în lumină, De râsetul meu de copilă și dansul frunzelor, puzderii! Mi-e dor de rumena gutuie, coaptă-n jar de crengi uscate, Și de toamna arămie, dulce, darnică în toate! Mi-e dor de mustul tămâios, nectar din soare adunat, De strugurele credincios ce vara-ntreagă s-a bronzat! Toamna vieții Sunt un strugure dulce, amintind primăvara, curcubeu de culori. Sunt un strugure colorat amintind vara, însorită mereu. Sunt un strugure parfumat, ce păstrează toamna, hrănind
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > E TOAMNĂ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului E toamnă... de la Frunza ruginită, De la parfumul De struguri tămâioși. E toamnă... de la Para pârguită, Și de la norii Ce devin ploioși. E toamnă... de la Zborul de cocori, Ce pleacă unde Toamna nu mai vine. E toamnă... de la Câmpul fără flori, Fără culori Și zumzet de albine. E toamnă... de la Mărul
E TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356087_a_357416]
-
românești, un vin regal și sublim! Elaborarea lui beneficiază de particularitatea științei cu rafinament și afectivitate a consultantului oenolog Ghislaine Guirand, din Franța. Plantația viticolă a Domeniului Segarcea, refăcută complet, are păstrată în inima ei istoria într-o inimă de Tămâioasă Roză care bate de peste o sută de ani. Ea rodește un strugure din familia soiului Muscat Rouge de Frontignan, multiplicat la noi din cam două mii de butași aduși din mladele de altădată, din sudul Franței, regiunea Frontignan. Astăzi, pe Domeniul
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Muncă, relaxare și chef S-a înserat de câteva ceasuri Și luna se scaldă în vălurele pe lac; Codri-s întorși cu vârfu-n adânc; Sunt tablouri nocturne și-mi plac. Miroase aromă de tămâioasă prea coaptă Și de gutui cu puf galben amărui; Câtă parfumărie-n cămări răcoroase! Doamne, să le spun, acum, mai am cui? Fumul învolburat în caiere se toarce Și către cer coloană se ridică; La birt e mare veselie, petrecere
MUNCĂ, RELAXARE ȘI CHEF de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370312_a_371641]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TOAMNĂ RECE ȘI PLOIOASĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă rece și ploioasă, adu-mi bucurie-n casă, cu belșug de poamă deasă și miros de tămâioasă! Cu mantie de aramă și cu aromă de poamă umple mesele din cramă! Ca o generoasă doamnă. Că vremea e friguroasă, adu zgribuliți în casă! Pune vinul fiert pe masă, lângă mâncare gustoasă! Că sufletul mi se frânge, când frunza
TOAMNĂ RECE ŞI PLOIOASĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353048_a_354377]
-
trudnice. Dintre salcâmii și carubii parfumați și albi ca norii a văzut țiclălul Istriței, ce i s-a părut Olimpul cel purtător de mistere și de legende, fascinându-l cea despre Cloșca cu puii de aur, cât și aceea despre Tămâioasa moștenită de la strămoșii daci, chiar împotriva voinței regelui Burebista. De la marginea satului începea câmpia cea fără de sfârșit, adică uimirea și vraja depărtărilor nevăzute, ce păreau coborâte din cer de linia orizontului, de unde se iveau răsărituri și unde plecau apusuri de
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
le mai întreba pe fete ce-și doresc, știa el, și comandase fripturi și ficat de pasăre și somn la grătar și banane coapte, cu glazură, ca desert și, desigur, o votcă pentru el, Brandy Cola pentru fete și o tămîioasă la sfîrșit. Cît timp au așteptat să fie serviți, inginerul Marcu le-a povestit fetelor despre meseria lui, a comentat o paradă de modă văzută la Televizor, cam multă piele goală, fusese concluzia lui, ceea ce nu-i displăcea, și grecii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
pentru a descrie ceea ce am simțit la contactul primei boabe cu fragedele mele papile gustative. Aplecându-se printre sârme și trecând de pe un rând pe altul, bunul meu părinte nu se lăsase până nu-mi alesese un soi de strugure tămâios. Ca o morfină administrată unui pacient epuizat de durere, simții cum boaba aceea se dizolvă în trupul meu. Ceea ce erau pentru spirit cuvintele Evangheliei, întrupând Sfânta Treime, tot așa erau și fotonii verii absorbiți în boabele acelui strugure sub formă
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
din care apucasem să gust doar vreo câteva boabe. Părea turbat încât nici măcar rugămințile fierbinți ale tatălui meu n-aveau să-l înduioșeze. Din cauza plânsului, care mă năpădi, ochii mi se împăienjeniră, simțind, după indescriptibilul gust al acelor boabe de tămâioasă, amărăciunea unui nod în gât. În zadar i se spunea că nu era deloc bine să-și pună mintea cu un copil. Dresat într-un anume fel, orcul o ținea una și bună, că nu era averea lui și nici
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
centrul orașului, iar masa festivă, la crama restaurantului Continental din Constanța, unde concerta renumitul taraf “Continental”, completat cu muzicanți de la orchestra teatrului de estradă “Fantasio”, pentru partea de muzică ușoară. A fost o nuntă la care renumitul vin ghiurghiuliu și tămâios al lui tata curgea din oale de lut smălțuite, ca la hanurile străvechi despre care citisem în copilărie. Luni dimineața, după debarcarea din taxiuri, m-am văzut singur-singurel cu noua mea familie, într-o casă străină, lângă mireasa mea frumoasă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
romantism, este “Ninge spre Cogaion ... Ce albă e apa asta cerească, minunos croită / în rochii de mirese, spre-a ninge / în sfânta parte - dinspre Cogaion - a Banatului: / imense flori-clopote-de-nalbă, / fluturi de fulgi, / nemaipomeniți, / cât aripa de vrabie, / foșnesc vertical, / tăind tămâioșii cumuluși / ai preamărețului subceresc - / gugulanii așază merele-n fânul / ce miroase profund a istorie dacică, / până la marginea câmpiei, / până la primele piramide extraplate, de mere, / de nuci, de prune, de butoaie cu brânză ... / Totuși, / astăzi n-a mai nins orizontal, / ca
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
reflectă omul frumos, iar în om, Însuși Dumnezeu. Cuvântul nu trebuie să fie expresie sau formulare, ci mărturisire. Cuvântul ca vlăstar al Logosului este deopotrivă îndemn, evocare și viață. Cuvântul este un ciorchine de lumină, din ale cărui litere-boabe mustește tămâioasa cugetare. Subtilitatea cuvântului zămislește inteligență. Cuvântul zboară din dorul prezent în dorința viitoare. Fiecare cuvânt ales poartă semințele rodirii depline. În fiecare cuvânt ales trebuie să te naști din nou, altfel el seacă sau moare odată cu tine. În cuvântul ales
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
poetul vorbește despre primii ani ca o perioadă deși săracă, totuși fericită și demnă. „Copilăria mi-a fost desculță. Dar nu m-am jeluit niciodată de asta. Am secerat desculț și porumbul nostru, pe pământulețul nostru, am cules desculț strugurii tămâioși din viișoara noastră, nici ea prea întinsă. N-am argățit la nimeni pentru că este o rușine să argățești. La noi numai bețivanii și leneșii care-și vindeau pământul argățeau. Pământul, atât cât l-am avut, ne-a hrănit prin dărnicia
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
Gata, tovarășe secretar! a fost prompt Tudor. A mai gustat din ultimele sosite, a plescăit și s-a decis: Eu consider că tot primul este cel mai bun; de fapt, l-am adus special pentru dumneavoastră. Știu că vă place tămâioasa. Spre seară, tinerii de la școala veche au vrut să intre înăuntru pentru a continua cu dans, la lumina lămpilor. Dinu Marinacche, cu încă un tânăr care se ținea după el, l-a căutat pe Păsat, omul de serviciu, pentru a
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
S-au așezat într-o ordine dirijată discret de Andrei. La un semn al acestuia, a început servirea. Au fost aduse platouri cu gustări dintre cele mai asortate, fripturi de mai multe feluri, salate, o țuică de prune, un vin tămâios..., toate din producție locală. -Mă, țuica asta seamănă cu aia de Pitești de era odată și-i zicea lumea „Ochii lui Dobrin”, că avea pe etichetă două prune care parcă-ți făceau cu ochiul. Zău că e bună! -E bună
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
Întâia primăvară, Din clopoței și-n trilul De aripi și mister; Cu aur pe cosițe S-aduci zorii în casă Și bolților de stele Doi ochi, ți-a dat, de vis, În sâni ți-a pus bobițe Cu iz de tămâioasă Și câmp de viorele Pe ii din paradis; Din razele de Lună, Prin ram de tei în floare, Ți-a împletit cuvinte În vers ca niciodat' Și din a Lui fântână, Căldare cu căldare, În jurul tău, fierbinte Iubire-a presărat
ANTOLOGIE LIRICĂ DE 8 MARTIE 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342144_a_343473]
-
pe Tudor și Mihai. Prin averea fratelui nostru răposat, îi împac pe amândoi în mod egal, fiecare cu ținutul său după moartea mea. Tu nu ai moștenitori, așa că ... Dar să lăsăm trecutul! Poftește la masă și să degustăm vinurile de tămâioasă din podgoriilor mele! - Ca să pecetluim împăcarea noastră vino să te îmbrățișez! Frații rivali se îmbrățișează cu căldură, căci prin venele lor curge același sânge de viță nobilă. - Să vină vinul! - porunci Principele Severinelor. Puneți un vițel la proțap pentru un
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
rezemase în cornu-i în vârful teiului bătrân din coastă, cu frunza, tăvălug, între copite mistreții coboară la balta albastră. Grăsunii se pierd în lanul de grâu; stau vânătorii momâi după leasă, ochiul dilată pupila flămândă de prada sortită, cu vin tămâioasă. Mistrețul miroase praful de armă și pufăie a pericol pe nări; se-mprăștie turma în liniștea nopții spre neagra pădure pe alte cărări. Moțăie vânătorul în câmpul deschis, iar luna scăldă lanul în alb; godacul pierdut aleargă buimac. Un foc
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]
-
scări un țânc; E târziu și... este toamnă; Dar mai toți fiind aburiți Din chimir scot doi arginți Și... citesc, să nu adoarmă. I-a domolit băutura Mai aoleu decât munca - Răsplata plăcerii lor! Sărbătoare-i La terasă Cu licoare tămâioasă De Cârstovul viilor. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Cârstovul viilor / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂRSTOVUL VIILOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343031_a_344360]
-
este egal cu 100 metri pătrați. NA.] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm, care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
că nu au lipsit glumele și urările de a deveni părinți cât mai curând, acum problema casei fiind rezolvată. Au petrecut până după miezul nopții. La despărțire se vedea de departe că efectul vinului local luat de la neica Stoica, o tămâioasă deosebită, recomandat de soția directorului de școală, își făcuse efectul la bărbați. Toți erau veseli și gălăgioși la despărțire. Din când în când se mai auzea câte un câine trezit din somn de gălăgia petrecăreților, lătrând fără chef la ei
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]