249 matches
-
lucrărilor din ziua precedentă și stabilea planul de lucru pentru cea care urma. Abia ajunseseră la râpa care mărginea platoul, acolo unde începuseră să facă un pod solid de lemn, peste care să poată trece cu utilajele. Dincolo de acesta, pe tăpșanul de iarbă, dăduse peste un bărbat în vârstă, care tocmai ieșea din scobitura pe care o săpau ei. Nervos, dar mai mult mirat de îndrăz neala străinului care pătrunsese pe concesiunea lor, Boris țâșnise din mașină, pornind întins spre dânsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de supraveghere, mulțumit să-i vadă că sunt prezenți și își fac datoria. Odată ajuns sus, își căutase o ascunzătoare din care să poată ține sub observație întreg perimetrul. Cel mai potrivit loc era dincolo de pârâul ce curgea la marginea tăpșanului. Sub copaci era un loc liber, lipsit de vegetația care ar fi putut să îi obtureze privirea. Ajutat de lumina lunii pline care se ridicase pe cer, putea vedea fără probleme tot platoul. Din acest punct de vedere, totul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mereu gata de joc! Păpădia Ceru-i gri, de-atâta ploaie, Ciorile sunt supărate Raiduri fac până departe Și de foame se plâng toate. Florile sunt ofilite, În rochițe maronii Frunzele își fac chilii Printre tufele zburlite. Numai păpădiile, Pe tăpșanul înverzit, Își scot capul aurit, Înflorind cu miile. Prietenii mei Bat cărarea spre bunica, Merg la Rica turturica, La cățelul Botoșel, Si la iedul Micșunel. Ce grăbite trec pe-aici Hărnicuțele furnici! Cocoțat, stă pe gentuța, Un fluture cu vestuță
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
fi printre cărțile din bibliotecă, așa cum putea fi în atelierul pictorului sub cutia cu vopsele sau în sertarul cu medicamente. - Dar scrisoarea aceea? ceru Dan Siomionescu, detalii. Deși nu era cadrul adecvat acestui gen de subiect, polițistul netezi drumul spre tăpșanul descoperirii adevărului. Uneori asemenea momente sunt benefice pentru a deschide capacitatea de comunicare pe diverse teme, fie ele și mai puțin plăcute. - Scrisoarea, pe care acei ticăloși au folosit-o pentru a-l șantaja pe Tudor, era scrisă, într-adevăr
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
din urmă,am ajuns atât de aproape încâtam văzut moartea trebăluindprecum o bunicuța care întinde aluatul.nnnn... VI. ATUNCI, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. În spatele magazinului din colț am văzut dintr-odată micul tăpșan călător prin timp: o palmă de asfalt, niște borduri fărâmate, o îmbrățișare de arbori și mormane de frunze arămii îndemnându-mă să le răscolesc spre a găsi ghiocei și castane. Fără să-mi pese că din buzunare îmi zboară cheile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
buzunare îmi zboară cheile mașinii, țigările, iPhone-ul și banii, am alergat într-un suflet către întâlnirea cu petele de lumină vălurind pe asfaltul crăpat, exact că atunci, ca atunci... Dar vai, prea repede a trebuit să mă întorc... Micul tăpșan era neschimbat, mirosul putreziciunii roditoare, fulgerul vrăbiilor că atunci, ca atunci erau, laolaltă cu norii, umbrele și pașii mei de uriaș. Doar că atunci, pe atunci, la vederea lor, lacrimile care începeau să-mi scalde obrajii de bucurie erau... de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
ca atunci erau, laolaltă cu norii, umbrele și pașii mei de uriaș. Doar că atunci, pe atunci, la vederea lor, lacrimile care începeau să-mi scalde obrajii de bucurie erau... de ... Citește mai mult În spatele magazinului din colțam văzut dintr-odatămicul tăpșan călător prin timp:o palmă de asfalt, niște borduri fărâmate,o îmbrățișare de arboriși mormane de frunze arămiiîndemnându-mă să le răscolescspre a găsi ghiocei și castane.Fără să-mi pese că din buzunareîmi zboară cheile mașinii,țigările, iPhone-ul și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
pese că din buzunareîmi zboară cheile mașinii,țigările, iPhone-ul și banii,am alergat într-un sufletcătre întâlnirea cu petele de luminăvălurind pe asfaltul crăpat,exact ca atunci, ca atunci...Dar vai, prea repede a trebuit să mă întorc...Micul tăpșan era neschimbat,mirosul putreziciunii roditoare,fulgerul vrăbiilor că atunci, ca atunci erau,laolaltă cu norii, umbrele și pașii mei de uriaș.Doar că atunci, pe atunci, la vederea lor,lacrimile care începeau să-mi scalde obrajiide bucurie erau...de ... VII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
la domiciliu și a dat viață celor două fetițe sănătoase la naștere, pentru a li se acorda asistența medicală necesară obligatoriu. Prefera să nu se mai gândească la ghinionistul tată. Ieșise dintre casele satului Secăria, așa că își iuți pașii spre tăpșanul ce adăpostea stâna lui Miron, prietenul său din copilărie și camaradul de arme din timpul războiului, când evenimentele i-au purtat până pe la Cotul Donului, de unde a început retragerea trupelor românești, împinse de armata sovietică mereu în ofensivă. Se zvonea
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
cine știe căror esențe exotice. Ambele comori ale arhitecturii japoneze tradiționale amplasate aici sunt reflectate tremurând în undele unui iaz din apropiere și la care ajungem traversând Podul Dorinței (Wishing Bridge), prevăzut cu arcade, iar toate privite de pe înălțimile unui tăpșan de alături, par că formează un cerc vegetal perfect, pigmentat de o vegetație abundentă. Pe o întindere relativ strâmtă, de vreo 5 acri de pământ, față de numai unul cât a fost repartizat inițial, sunt concentrate și dispuse cu migală tot
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
nimic nu îl opri Pe-Ioachim să cerceteze, Găinile să-și salveze. S-a plimbat în lung și-n lat, Doar-doar l-o afla în sat Pe hoțul ce-a șterpelit Trei găini și a fugit. Căutând de zor răspunsul, Pe tăpșan dădu de ursul, Ce-ntr-o clipă-l lămuri Ba chiar îl și însoți Spre cumătra vulpe, care Se duse-n ascunzătoare Și tocmai se pregătea Mic-dejun bogat să ia. - Pesemne-ai considerat, În cuibar când ai umblat, Că va
MOTANUL IOACHIM (CUMĂTRA VULPE) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349328_a_350657]
-
fără să vrea, Ariel se oprise locului. Cine să fie, cine să fie? Curând se dumirise însă. Păi, era tocmai Mirinda, fetișcana cu care, numai cu un an în urmă încă, juca fotbal, împreună cu alții de vârsta lor, pe un tăpșan aflat dincolo de pârâu, la poalele dealului. Și se certase cu ea fiindcă fata dăduse cu mingea în niște tufe de porumbe negre și nu voia să o scoată de acolo, pe motiv că, dacă nu punea el, Ariel, piciorul în
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
albe, îți venerez frumusețea”. Cadrilaterul a aparținut României în mai multe perioade ale istoriei, fiind cucerit de însuși Mircea cel Bătrân în 1388 în războiul cu turcii, administrându-l peste 30 ani. Apoi Balcik-ul, această oază bulgărească așezată pe un tăpșan deasupra mării, a mai aparținut României timp de 17 ani, din 1913 până în 1940 după cel de-al doilea război balcanic, fiind cedat definitiv Bulgariei în 1940. Odată ajunși la Balcik, mai greu a fost să găsească un loc de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
putut să fie. Pe fiecare drum spre undeva Mergeam de mână și priveam ’nainte În toate rândurile tu și eu Ne înflorea tandrețea în cuvinte Și-n vise înălțam același zmeu. Și se făcea din ce în ce mai mare Iubirea noastră... Pe-un tăpșan de gând Rostogoleam doar bulgării de soare Unul în pieptul celuilalt arzând... Referință Bibliografică: Experimentând veșnicia / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate
EXPERIMENTÂND VEŞNICIA de AURA POPA în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350080_a_351409]
-
și flăcăii ei. Dimineața după micul dejun oferit în prețul de cazare de către gazde, cu specificul sărbătorilor pascale, băieții și-au luat mingea sub braț și au plecat însoțiți de alți ștrengari de vârsta lor, să închege o miuță pe tăpșanul de lângă gardul pensiunii. Pe Adriana o durea capul. Credea că a răcit ori în timp cât au stat afară la slujba de înviere, sau mai degrabă stând dezbrăcată de orice veșmânt și cu fereastra deschisă, în timp ce au făcut dragoste. Sebastian
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
că doar... ne ducem să cerem nu să oferim ceva, nu-i așa? Nu astfel procedăm noi oamenii? Ei bine, când am ieșit, cerul mi se părea mult mai jos, coborât, dar asta desigur pentru că totul se află pe un tăpșan la o oarecare înălțime și privind albastrul acela tainic, brusc mi-am dat seama că eu nu m-am rugat nici pentru mine nici pentru cei dragi în viață ci doar pentru cei dragi plecați în veșnicii. Atât de profundă
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,/ Ci ca să aduni chiuind pe tăpșane/ O claie de zări și-o căciulă de stele,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Așa ca să bei libertatea din ciuturi/ Și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane/ Și zarzării ei peste tine să-i scuturi
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ușura lupta! Avva Conon îi zice cu mânie: - Crede-ma că nu mă voi întoarce. Mi-ai făgăduit de atâtea ori și n-ai făcut nimic! Atunci sfanțul Ioan l-a apucat de mână, l-a așezat jos pe un tăpșan și dându-i la o parte hainele a făcut asupra lui de trei ori semnul crucii mai jos de buric și i-a spus: - Crede-ma, părinte Conon, am vrut să-ți fie răsplătita lupta ta! Dar pentru că nu vrei
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
căruțe, fie pe jos se îndreaptă către Poiana Narciselor străjuită pe de o parte de mesteceni ocrotitori, pe de altă parte de măreția Carpaților cu vârfurile încă acoperite de zăpada ce strălucește în lumina soarelui. Prima parte situată pe un tăpșan, printre mesteceni, are aspect de târg sau de bâlci, cu tarabe pline cu mărfuri de tot felul și miros îmbietor de mici. Ne impresionează afluența participanților la sărbătoare, persoane de toate vârstele: copii, tineri, adulți, bătrâni, fete și băieți, femei
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
altor flori de pădure. Ne retragem ușor din pădure și suntem uimiți de mulțimea oamenilor care se afundau în pădure în căutarea frumuseții, a liniștii, a libertății de a culege flori, de a fi fericiți măcar pentru o clipă. Pe tăpșanul ce abia îl părăsiserăm, o mulțime de oameni în picioare sau așezați pe iarbă se bucurau de spectacolul dat pe o scenă improvizată în aer liber de către elevii școlii din localitate și de grupuri de artiști amatori. Ne îndreptăm spre
SĂRBĂTOAREA NARCISELOR, ŞERCAIA, JUD. BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350555_a_351884]
-
în seară tihna Peste munți îmi arcui gândul căutâdu-ți azi odihna. Umbre reci alung din juru-mi și pe jar de clipă dulce Te cufund în ochii-mi tandri, ruga, poate, te-o aduce Într-un leagăn de visare pe-un tăpșan al nesfârșirii Să ne cânte-un lied vioara săvârșind versul iubirii Și-ntr-o limpezime sacră, cotropiți de-atâtea doruri, Să scăpăm de-ncătușare și tristeți, în dulci fioruri. Gurii tale să-i fiu roabă, brațului să-i fiu alintul În
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
Am mers personal să-i plătesc pe muzicanți. Mama avusese dreptate. Sfatul Popular nu mai îngăduia înmormântări cu muzică în zilele lucrătoare. A trebuit să obțin aprobarea de la Comitetul Județean de Partid. Sute de oameni s-au adunat pe un tăpșan din fața casei și nu au încăput în biserică sau au stat afară fiindcă în timpul slujbei taraful a cântat tot timpul și lumea plângea ca după mort. ------------------------------ Constantin T. CIUBOTARU Roșiorii de Vede, Teleorman 1 Mărțișor 2017 Referință Bibliografică: Constantin T.
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
și mulțumirii ce-ți înfioară tot trupul și simțirea când faci un bine cuiva, când ajuți pe cineva, când iubești și ți se răspunde cu aceeași monedă, când privești joaca copiilor tăi și zborul păsărilor cerului ori hârjoana mieilor pe tăpșan sau când ai atins cu pieptul crestele valurilor mării sau ale munților trufași și ai mângâiat cu privirea primii toporași ai primăverii și primele flori de salcâm și când asculți melodia preferată ori povestea bunicului, de atât de multe ori
ISPITA (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355341_a_356670]
-
Unde-s vremurile-n care satul era plin de viață Unde câmpul plin de oameni, se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora, Un prinos de bucurie pentru viața tuturora Unde-s fetele-n altița cu cozi negre că și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
brânzeturi Și-alte bune marafeturi. Credul, fără minte multă A ajuns la tine-n burtă. Chiar de ți-e curata laba Tare murdară e treaba! 11.Doi pisoi Gâsca se mândrea în zori Cu cei zece puisori, Toți ieșiră pe tăpșan Paznic bun, tata gâscan. Doi căței cu păr vâlvoi Amar schiaună-n zăvoi Cu gândul la o friptură Au luat un pui în gură. Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]