121 matches
-
întorcându-te întotdeauna spre linia principală de urcuș, care de altfel este și marcată cu un triunghi roșu, cam vechi, culoarea ne mai fiind prea vizibilă. Îmi aduc aminte că în urmă cu doi ani, prin 2007, urcam poteca spre Tărâța, fiind împreună cu alți doi turiști, tată și fiu, care mergeau mai departe, până la cabana Podragu. Urcând pe potecă spre zona alpină, pe la cota 800, ajungeam pe vremuri la o poiană pe care o străbăteam cam în 15 minute, la capătul
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
prieten Nicu Ureche, mai mare decât mine cu un an, amândoi elevi pe vremea acea. Era cam sfârșitul lunii martie, zăpada era topită de mult în Victoria, dar trona masiv pe crestele munților. Ne-am hotărât să urcăm pe muchia Tărâța, ca să vedem până unde putem urca. Dacă la început poteca era foarte bună, uscată, treptat a apărut zăpada, care a crescut rapid în grosime, pe măsură ce urcam în altitudine, iar noi am ajuns la un moment dat să ne scufundăm în
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
departe nu am putut urca. Am făcut cale întoarsă și ne-am dat seama cât de puternică este natura precum și de faptul că mai avem multe de învățat de la ea. Ca să nu rup firul logic al excursiei mele pe muchia Tărâța, reiau excursia spre creasta Făgărașilor, urcând abrupt în amonte de Șipote, izvorul cu o apă rece și reconfortantă. După ce se ocolește vârful Boldanu, poteca ajunge într-o zonă unde brazii sunt lăsați în urmă, și se circulă printr-un platou
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
câțiva ani la rândul și îmi pare rău că acea cabană nu a fost reconstruită, ar fi fost de un real folos pentru turiștii pe care îi prindea vremea rea pe munte. Închei aici paranteza și reiau urcușul pe muchia Tărâța, ajungând după platoul cu plante mereu umede și exotice, la „altar”, un punct de belvedere superb, de unde se vede foarte bine tot orașul Victoria ca și o bună parte din satele existente pe o rază de vreo 20 de km
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
poze în acest loc, dar din păcate în prezent nu mai am nici una la îndemână pe care să o pot posta în această carte. „Altarul“ rămâne ca un punct de referință pe traseul de la Victoria către cabana Podragu peste muchia Tărâța pentru faptul că este un punct de belvedere minunat, atât spre Țara Făgărașului, cât și spre crestele munților. Îmi aduc aminte de faptul că de multe ori stăteam la „Altar” cu ochii închiși și ascultam departe în vale susurul păraielor
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
nu le pot uita niciodată. Până la „Altar” faci cam 4 ore din orașul Victoria, iar după o pauză binemeritată acolo, mai ai circa 3 ore până la cabana Podaragu. Traseul până acolo merge la început pe partea stângă a crestei muchiei Tărâța, iar după vreo 500 de metri trece pe partea dreaptă și continuă să urce treptat, având în dreapta valea Arpașului. La un moment dat se ajunge la un loc mai periculos numit „la custuri”, unde se urcă circa 30 de metri
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
îmi pierde chiar viața. Una dintre aceste amintiri se leagă de o altă urcare spre cabana Podragu, pe care am făcut-o cu încă doi prieteni. Am dorit să ajungem la Podragu de pe muchia Gărdomanului, care se învecinează cu muchia Tărâța în stânga. Am găsit o potecă de vânătoare care s-a înfundat la un moment dat, iar în zona golului alpin a trebuit să ne abatem de la muchia crestei în dreapta și să coborâm în valea dintre Girdomanul și Tărâța, deoarece pereții
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
escaladat până ce am ajuns sus pe muchia Tărâței, undeva după punctul „la custuri”. Am ajuns la cabana Podragu după 12 ore, frânți de oboseală dar extrem de mândri că am reușit să facem ce ne-am propus. De la Altar, de pe muchia Tărâța mai există de asemenea o potecă prost marcată care coboară spre cabana Turnuri, am mers și eu pe acolo pe vremuri, eram cu verii mei Nichi și Doru. Poteca merge lin la început și după un timp coboară tot mai
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
Învârtit până am ajuns În același loc de unde am pornit și uite-mă iarăși lac de sudoare după kilometri de hăituială cu moartea-n urmă și foamea-nainte, ca și altădată și ca-ntotdeauna. În tovarășii ăștia ai mei fierbe tărâța să dea foc la grajduri și țarcuri și la toată șandramaua, dar eu unul nu văd ce s-ar mai putea schimba. M-am Încins și deja a Început să-mi fie frig. Mi-e sete. M-am aplecat și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că există un obicei, atunci când chemi vreun amărăștean să-ți măture prin curte, să-ți cioplească via sau mai știu io ce altă treabă din asta să-ți facă, nu-i dai doar o bancnotă, să nu i se-ncingă tărâța că l-ai fraierit. Ăla nu știe valoarea banilor. Îi dai mai multe bancnote mici. Ca să aibă impresia că l-ai umplut de bani. Că acea cărămidă de firfirici corespunde cu munca prestată. În cele din urmă, cartea a apărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
De fapt, problema lui nu era că nu i-am dat bună seara. Problema lui era că n-avea pe moment cu cine să se certe. Și, blocat așa, îngăima: păi, bine, mă, idiotule, io speram să ți se-ncingă tărâța. Nu așa trebuia să reacționezi! Stai, mă, că nu asta era intenția mea! Io muream să mă cert cu careva. La ăștia nevorbiți, nu tu, ci chiar ei sunt propria lor problemă. Vorba ceea: ce caut eu în viața mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și film. Prof. univ. dr. Mihai Stoian, șeful Clinicii a III-a Chirurgie a Spitalului „Sf. Spiridon“ din Iași (1998-2005) a trecut la cele veșnice în ziua de 4 septembrie 2008 și a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii „Piatra Sfântă“ - Tărâța, Iași. STRAT, LUCIAN (1933-2007) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOR Ca dascăl și om de știință, prof. univ. dr. ing. Lucian Strat și-a consacrat întreaga sa viață profesiunii de slujitor al școlii, cu dăruire și devotament, cu pasiune și meticulozitate. S-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
am ajuns la putere cu Partidul Democrat. SĂ fie clar că în privința anumitor reforme fundamentale - de exemplu, cea cu IAS-urile, care a blocat întreaga reformă agrară - Partidul Democrat ne-a ținut în loc. Cu domnii aceia, Triță FĂniță și Culiță TĂrâță, acești domni celebri, pe care Roman nu a fost în stare sau nu a vrut să-i împingă în afara sistemului... V.A. : N-a vrut, că avea relații pe sub masă cu ei... A.M.P. : Partidul Democrat a blocat cu desăvârșire
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Pe ulița noastră, "a lui Gavarș" (după porecla bunicului), locuiau mai multe familii: Ion Moloci cu Veronica, Margalina lui Iliuță, Doca lui Gherman, Verona Grigoraș, Ion Lavric (a lui Budașcă), cantorul Emanoil Cazacu cu dăscălița și ciubotarul Ion și Dafina, Tărâța și Verona. Cu toți ne aveam bine, ne vizitam adesea și ne cunoșteam păsurile. Dintre toți mai impresionant era "ciubotarul" Ion. Acesta a fost cizmar în tinerețe dar nu profesa meseria de foarte mulți ani. A rămas orb de ambii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
multe pozne. Ne răsturna popurile de strujeni din livadă, smulgea haldanii de cânepă și-i arunca în șanț, fura păstăi de mazăre și chiar uneori... ouăle din cuibarul găinilor. Făcea năzdrăvănii la toți vecinii, nu numai la noi. Știu că Tărâță l-a prins o dată furând ouă din ciubăre și l-a bătut zdravăn. El avea un picior de lemn și neputând alerga după el, a aruncat cârja care l-a lovit rău peste picioare. La carte, Aurel era destul de iscusit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la Frătăuții Noi. Au avut un băiat, care a urmat Liceul Agricol și în prezent lucrează în Italia, în agricultură. Fiind bolnav de plămâni, s-a stins din viață înainte de vreme, spre tristețea familiei și a celor apropiați. Verona lui Tărâță aveau casa la capătul livezii noastre, lângă biserică. Soțul Ion (poreclit Tărâță) era schiop de piciorul drept. L-a pierdut în batoză, când treiera grâul. A avut o singură fată, Doca, care era foarte isteață. Într-o duminică, pe când mama
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cozi și a scos-o în ogradă, lăsând tot ce avea în mână. În sân avea ascunse alte mărunțiri, fără prea mare însemnătate. S-a rugat plângând să nu spună nimănui cele întâmplate. După masă, mama i-a povestit cumătrului Tărâță cele întâmplate. De rușine, omul a început să lăcrimeze, iar mama sa, Verona, continua să-i ia partea, motivând c-a fost doar o joacă, o glumă. Nu trebuie luată în serios. A pedepsit-o pe Doca tatăl său, că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o veveriță s-a cățărat în vârful nucului (cel mai înalt) și a atârnat-o bine, să nu cadă. Ciorile s-au speriat și n-au mai venit în livada noastră. Am observat că s-au mutat în livada vecinului Tărâță și făceau o mare zarvă în nucii lui. Vasile și fratele lui Ilie ne-au ajutat la bătut nucii cu prăjinile. Când avea timp venea și tata. Au fost foarte încărcați și am scos o mare cantitate de nuci. Le-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mănăstirii Sfântul Spiridon, pentru spitalul de aici,venitul pârcălăbiei din Soroca. - Anul 7269 (1761) a adus în Iași pericolul ciumei. Așa se face că Ioan Theodor Calimah a înființat la schitul din Codrul Iașului (cunoscut sub numele de Schitul lui Tărâță) un spital de ciumați odată cu stabilirea veniturilor mănăstirii și Spitalului Sfântul Spiridon. Aceste venituri proveneau din vânzarea vinului, cherestelei, lemnului de foc și „câte doauă parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în târgul Galaților
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bucura noutățile pe care le vei afla astăzi. Îți mai amintești, desigur, că de la Vila Grierul urcușul lasă loc unui ușor respiro și apoi șoseaua se frânge brusc la dreapta, conducându-ne pe un drumeag de pădure la „Schitul lui Tărâță” - acum „Piatra Sfântă.”. Îmi amintesc de clipa în care această bisericuță ni s-a arătat pentru prima oară. Cred că era pe la jumătatea lui iunie. Cu o zi înainte și peste noapte trăseseră câteva ropote bune de ploaie. Dimineața se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dăruite de Grigore Ghica vodă. După câțiva ani - în aprilie 1741 - Grigore Ghica voievod, revenit în scaun, a făcut noi danii schitului. La 28 iunie 1754, Matei Gr.Ghica voievod a dat un hrisov prin care arăta că „biserica Schitului Tărâță fiind din bârne și învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire”. Când ciuma a început să bântuie pe meleagurile Iașilor (1761 n.n.), Ioan Teodor Calimachi voievod a rânduit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire”. Când ciuma a început să bântuie pe meleagurile Iașilor (1761 n.n.), Ioan Teodor Calimachi voievod a rânduit ca aici să fie lazaret pentru ciumați. Se știe că Gheorghe Tărâță, epitrop al Spiridoniei, a lăsat schitului toată averea sa și de atunci îi poartă numele, iar în 1936 O. Bichiu a zidit pridvorul bisericii. Catapeteasma a fost făcută din nou în 1913, pe când era stareț Nectarie Cotruță, dar biserica nu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
revenit la Iași, în aprilie 1884. Aici i s-a recomandat o cură la „Băile idriatice Răpidea”, dar pe care le-a refuzat. Le-a urmat însă pe cele recomandate în 1886, când a luat parte la hramul Schitului lui Tărâță, în ziua Adormirii Maicii Domnului. Faptul este povestit de Riria Gatoshi, viitoarea soție a lui A.D.Xenopol, care s-a aflat la băi în aceeași perioadă cu Eminescu. Te rog, dragul meu, să-mi dai voie să-ți reproduc convorbirea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Din 13 mai 1928 redacția se mută la București. Publicația are condiții grafice deosebite și, deși îi lipsește un program literar, beneficiază de colaborarea unor scriitori importanți: prozatorii Gh. Brăescu (Înzestrarea, În cantonament, Paștele, Joia Moșilor, Cunoștință veche, Schitul lui Tărâță), F. Aderca (Un fugar, frumosul invalid, Cei trei magi, Rusia și Japonia, Trecutul gratuit, De ce uităm?), Ion Pas (La locul Calvarului, Plăceri de iarnă, Bătrânul, Învierea adevărată), V. Demetrius (Sacrificarea mielului), Victor Eftimiu (Omul care a vorbit regelui), Gala Galaction
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
deschis un soi de complex comercial, compus din boltă, măcelărie și crâșmă. Prin anii 1923 Milian Budac în calitatea sa de președinte al Societății Județene de Vânătoare, l-a însoțit pe M.S.Regele Ferdinand I la o vânătoare regală pe Tărâța, de pe Podragul. Ioan, învățătorul, la rândul lui a avut cinci copii, dintre care Octavian angajat ca om de serviciu la Liceul Sfântul Nicolae din Gheorghieni, și-a înscris pe cei patru feciori ai săi, Octavian(Tovi), Victor, Traian și Tănase
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]