411 matches
-
să exagerezi și să te dai dur", râse și fata. Urmă cu un aer critic ponderat: "Da', lăsând la o parte caterincile astea, treaba nu-i chiar așa cum îți închipui. Eu știu câte ceva despre listele de așteptare și de toate tărășeniile astea și-ți spun că ăia cu prelevările nu prea pupă ceva de la chirurgu' care face schimbu' de organe. Poți să suni tu la băiatu' finuț și cu bani, că suni degeaba. Tot ăla care face efectiv transplantu' e la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să vezi? Diplomatu' aruncat pă jos, dăsfăcut, și banii zbura literalmente pă fereastră afară, direct în bulevard. S-a dus dracului toți o sută. Toți, toți, înțelegeți?" "Ce vorbești, mă?", se miră neîncrezător ministrul. "Am martori care a văzut toată tărășenia, domnu' Sandu, nu așa. Am martori o grămadă. Bine, i-am băgat io în ședință și le-am zis să-și țină gura. Adevăru' e că n-a răsuflat nimic. Am zis mersi că n-a aflat ăștia dân presă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
oale și ulcele. Nu voia să creadă în așa ceva nici măcar o secundă. Era imposibil. Era ca și cum ei, adică el și cu Valy, nu vor putea fi cercetați ulterior de procuratură, într-un cuvânt, nu vor putea fi anchetați după toată tărășenia asta. În definitiv, ce acoperire aveau ei? Ce recompensă? Nici povești de așa ceva... Dar lucrurile mergeau înainte. Gerard se consola cu ideea că din toate astea, la urma urmelor, nimic nu se va concretiza. Aștepta zilnic, cu înfrigurare, să audă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu li se părea prea greu. Fiecare își făcea socotelile pentru sărbători... Cotman a venit lângă Hliboceanu și a deschis vorba: Eu mă gândesc că ar fi bine să trecem pe la moș Dumitru și pe la Pâcu, să le povestim toată tărășenia... La asta mă gândeam și eu, dar cred că îi mai bine să trecem mâine dimineață pe la ei, ca să nu ținem boii înjugați în drum. Atunci, mâine, după ce punem treburile din gospodărie la locul lor am să trec pe la tine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ora asta, dacă vor revoluție o să le dăm noi revoluție, zece, douăzeci de morți, ăștia nu sînt morți, o mie, două mii, așa mai discutăm, asta e diversiunea, cu tine vorbesc Curistule, tu ar trebui să fii la curent cu toată tărășenia. Lasă-te păgubaș, zice Curistul, și chiar de-ar fi așa, unde vrei să ajungi? Eu o să-mi țin gura, din partea mea poți să dormi liniștit, dacă asta vrei să îmi ceri în schimb. Cu tine vorbesc Curistule, repetă Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
figura lui Roja ieșind la iveală mulțumită, scăpată de încă o grijă, în mijlocul întunericului. Pînă acum n-am mai spus-o nimănui, mărturisește Bătrînul uitîndu-se și mai insistent în ochii Poștașului. Poți fi convins că aici se află cheia întregii tărășenii, escrocheria tuturor sistemelor din lume. Singura diferență dintre cele dictatoriale și cele așa zis democratice este că primele fac toate porcăriile pe față, și nu pe ascuns ca cele din urmă, care îți dau doar impresia de libertate. Nici o noutate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
exemplu, la recepție, în momentul cînd îi întinsese cheia de la cameră, recepționerul îi făcuse cu ochiul, ne cunoaștem foarte bine, dom’ Roja, nu-i așa c-ați fost pe Baricadă și dumneavoastră? îl întrebase, să stiți că între timp toată tărășenia de acolo s-a transformat într-un fel de simbol național, începu să se laude. — Nu se poate Delfinașule, încă nu era pregătit să facă pasul ăsta atît de important în viață, începu să se scuze, nu-i venea chiar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
vreau să te fac să înțelegi că la un moment dat o să fii prins între focuri, între ciocan și nicovală. Dar încă mai ai de ales, îi suflă. — Ascultă, vrea să afle Comandantul, chiar așa de tare te înfierbîntă toată tărășenia asta, încît ai ajuns să te umilești în fața tuturor și din cauza pasiunii să uiți de onoare? — Da, recunoaște Regizorașul. E ca și cum ai face un film de acțiune și ai folosi muniție de război adevărată. Doar așa totul poate să pară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
trebuie, nu ceea ce vrei, spune Curistul, gîndindu-se la rapoartele lui scrise citeț. — Dacă vreți să coborîți din mers, n-aveți decît, eu n-o să opresc pînă nu-mi spuneți de-a fir a păr despre ce-i vorba în toată tărășenia asta, se rățoiește taximetristul. — Să nu spui că ai de gînd să ne sechestrezi în mașina dumitale, zîmbește Părințelul. — Cînd crezi că l-ai pierdut cu totul, cînd vrei s-o lași baltă și să-ți plîngi de milă că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
așa se întîmplă, la început îți spui că a fost doar un accident, că cel mai bine e să nu-i dai nici o atenție ca și cum nici nu s-ar fi întîmplat. Însă spre surprinderea ta, la scurt timp după aceea tărășenia începe să se repete, să capete o anumită frecvență, încît pînă la urmă riști să te obișnuiești cu ea, s-o consideri ca pe un lucru normal. Uite aici n-am vrut eu să ajung, la resemnare, eu n-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe punctele fierbinți din centru? — Crezi că noi știm? întrebă Bulgarul, ridicîndu-se pe vîrfuri, dînd semne că e nerăbdător să iasă. — Vii cu noi și o să vezi totul cu ochii tăi, completă Croitorașul. Degeaba am încerca noi să ți explicăm tărășenia, că n-o să ne crezi. Numai hotărăște-te repejor, că sîntem deja în întîrziere și nimeni n-o să aștepte după noi. Nimeri într-un ascensor de recuzită fără lumină, care semăna cu o cușcă. Pe măsură ce urca, auzi tot mai clar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
În două și domnișoara Warren Își făcu apariția, trecând printre ei. Fața Îi era roșie, inflamată și triumfătoare. O Înhăță pe Coral de braț: — Ce se Întâmplă? Nu, nu-mi spune acum! Ți-e rău. Te scot eu imediat din tărășenia asta. Soldații se plasaseră Între ea și mașină, iar ofițerul ieși din depozit și li se alătură. Domnișoara Warren spuse repede și cu voce scăzută: — Promite orice. Nu contează ce spui. Puse o mână mare și pătrățoasă pe mâneca ofițerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Bourbon de la țară. Nu a mai fost nimeni În el de patruzeci de ani, dar ea este În secret o Bourbon, așa că a putut să aranjeze asta. Știi, ea ar fi regina Franței dacă nu s-ar fi Întâmplat toată tărășenia aceea cumplită În 1789. —Milton, tu te vezi cu Lauren? l-am Întrebat, schimbând subiectul. Menționarea Sophiei Îmi era neplăcută, plus că aveam alte lucruri pe cap. Trec pe la ea diseară, Înainte să plec la Paris. Poți s-o rogi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să fug la cină, ne Întâlnim cu toții. O să Îi salut din partea ta. —Minunat, am spus eu și am Închis telefonul. De ce era toată lumea, inclusiv Femeiacare-avea-aventuri-doar-cu-bărbați-căsătoriți, pe cale să ia cina cu soțul meu, la Paris, când eu eram la New York? Toată tărășenia asta nu era de bun augur. Trebuia să pun la cale un weekend la Paris, curând. 7tc "7" Petrecerea de divorțtc "Petrecerea de divorț" Petrecerile lui Alixe Carter se ridică Întotdeauna la Înălțimea reputației care i-a atras porecla de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
două secunde. Cunoști sentimentul ăsta? — Oarecum... am evitat răspunsul. Nu reușeam să găsesc energia de a râde Împreună cu Lauren. Nu am scos decât un suspin adânc. — Vocea ta sună ca naiba. Ce ai pățit? Întrebă Lauren. I-am povestit toată tărășenia, despre Marci și Sophia, și despre Christopher și Sophia, și despre mine și Hunter. — Ce Încurcătură, Iisuse! Voi veni Înapoi mâine. Giles vrea să mai stau, dar... eu nu vreau să fiu dezamăgită. Are o logodnică. Trebuie să bag asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tacâmul complet. Așa că vă dați seama cum conjuncția s-a insinuat singură: — Și...? am întrebat după câtva timp. — Cum? tresări el. — Și, după ce a „încolțit“ suspectul? Ce dobitoc, m-am gândit. Părea ușor confuz, ca și cum auzea pentru prima dată toată tărășenia. — Suspectul? A, da, îmi cer scuze. Visam cu ochii deschiși. Mi se întâmplă uneori, așa, dintr-odată. Exact ca adineaori, chiar când sunt în mijlocul... Și se opri iar; trenul pornise din nou cu o smucitură, astfel că profesorul și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
elefant, nici vreo arătare cu memorie hipertrofiată. Dacă el spune că-n ziua aia l-am salvat de cinci puști care vroiau să-l snopească, că am fost scăparea lui, atunci așa trebuie să fie. Credeți-l! După cum sună toată tărășenia, e clar că a avut motive să n-o uite. E o treabă, nu?, să-i simți pe unii cum îți răsuflă în ceafă, agită bâte prin aer și jură c-o să te facă bucăți. Așa ceva nu se uită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prea mic ca să observ detaliile de felul ăsta) i-au spălat veninul din rană și așa și pe dincolo, ar trebui spus, fără supărare, că Rahan a cam fost singur în momentul în care s-a trezit și că toată tărășenia cu săgeata otrăvită și moartea lui s-a dovedit a fi doar un coșmar cauzat de niște ciuperci otrăvitoare pe care le mâncase într-un număr trecut. Nu că ar fi mare lucru, dar n-aș vrea să rămâneți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Patrie și Partid, în sensul în care copiii cu cravată sunt șoimi pe care i-a născut Patria ca să zboare și să-i mulțumească Partidului că i-a trimis la grădiniță. Trebuie să recunosc că ceva era putred în toată tărășenia asta. De fapt, erau chiar mai multe. Unu la mână: dacă unii copii se transformă în șoimi, n-o fac nicidecum de plăcere, ca să se afle în treabă sau ca să-și bronzeze, nestingheriți, aripile sub soare. Motivele sunt în general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
schela fusese prinsă de asfalt cu un șurub. Unul singur. Iar șurubul începuse să se deșurubeze. De fiecare dată când un camion sau autobuz trecea prin apropierea schelei, șurubul se mai ridica cu câteva sutimi de milimetru. Niște pietoni remarcaseră tărășenia și începuseră să își dea cu părerea despre ce se va întâmpla. Majoritatea erau de părere că, în mai puțin de două ore, schela se va prăbuși pe Magheru, îngropând sub ea câteva mașini și probabil și niște oameni. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
imposibil. Dar durerea devenise suportabilă. Mi-am privit cămașa. Era plină de sânge. Am mișcat din picioare. Funcționau. Am apăsat ambreiajul și am întors cheia în contact. Motorul porni din prima. - Dar acum o oră, înainte să se întâmple toată tărășenia, nu mergeai! am urlat. Acum de ce mergi, hă? Ce pula mea ai avut? Furios, am dat cu pumnul în bord și am pornit încet spre cel mai apropiat spital. Nu înțelegeam deloc ce se întâmplă, dar simțeam că ceva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
domnul J.L.B. Matekoni, și și-a amintit că nu dăduse de mâncare găinilor de acasă, din Gaborone. Așa că s-a hotărât să se întoarcă înapoi în marșarier. Închipuie-ți în ce hal a ajuns cutia de viteze. Și, dintr-o dată, tărășenia a ajuns pe buzele tuturor. Ei au presupus că eu am fost cel care a dus vorba, dar eu n-am spus nimănui nimic. Un mecanic ar trebui să fie ca un preot. N-ar trebuie să vorbească despre nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
avantposturi, c-un sistem complex de semnalizare. - ’trăiți! mi-aruncă Grigore. S-a dus și domn’ Pârvulescu, săracu’... - S-a... - Da’, clipește cu înțeles și mustăcind, s-a ținut tare până la sfârșit... - A, și tu ești la curent cu toată tărășenia... - Da, m-a rugat doamna, văduva cu acte, să sun pe mobil imediat dac-o văd pe realizatoarea aia. Să n-o las să urce scările sau care cumva să intre-n Aulă, lângă domnu’ răposat. - Oho-ho, dar văd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
devastate, depozitele de apă, distruse, din munca lui Oberlus și a sclavilor lui nu mai rămase nici o urmă, Însă nu fu chip ca „acel șobolan Împuțit”, după cuvintele prim-ofițerului Stanley Garret, să iasă din ascunzătoarea lui. Umbla zvonul că tărășenia cu pricina mirosea a piraterie; cei doi bărbați trebuiau să fie supraviețuitorii vreunei nave care transporta o comoară, iar echipajul se arăta prin urmare nerăbdător să-l găsească pe fugar și să-l oblige să-și trădeze ascunzătoarea, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
li se pare că n-au fost niciodată mai îndrăgostiți. Dar Inky are dreptate. Nu poate dura o veșnicie. Și sfârșitul vine atât de brutal încât nimeni nu e sigur ce s-a întâmplat de fapt până când nu apare toată tărășenia în ziare a doua zi. Au adormit în ușa unei magazii, simțindu-se mai acasă decât s-au simțit vreodată în parcul național Banff sau la Hong Kong. Deja păturile au prins mirosul lor. Hainele - corpurile - le par ca niște case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]